Top

Partaj bunuri comune. Criterii de apreciere a cotei maj orate.

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. _ reclamanta _ a solicitat m contradictoriu cu pârâtul _partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei în cote de 80% pentru reclamanta şi 20% pentru pârât. Cu cheltuieli de judecată.

In motivarea cererii reclamanta arată că a fost căsătorită cu pârâtul până în anul _ când prin sentinţa civilă nr. _ s-a desfacut căsătoria prin divorţ. In timpul căsătoriei au dobândit un imobil apartament situat în _contribuţia reclamantei la dobândirea apartamentului fiind majoră. La data încheierii căsătoriei avea în proprietate o garsonieră în care au locuit până în anul 2003. La achizitionarea apartamentului a contribuit cu suma de 180.000.000 lei, bani obţinuţi din vânzarea garsonierei, pentru diferenţa de 270.000.000 lei a contractat un împrumut la C.E.C. . De la data achiziţionării apartamentului şi până în prezent a suportat singură ratele, în sensul că e singură care le achită.

Din anul 2004 pârâtul a fost plecat în repetate rânduri din ţară însă nu a remis sume de bani pentru plata datoriilor.

Legal citat pârâtul a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu partajarea bunurilor comune dar in cote egale de 50% fiecare. Este adevărat că la data încheierii căsătoriei reclamanta avea in proprietate o garsonieră pe care au vândut-o pentru ca împreună să achiziţioneze un apartament. In acest sens au efectuat un împrumut la C.E.C. însă plata ratelor a fost suportată în exclusivitate de el. Este aberantă susţinerea reclamantei că nu a remis sume de bani pentru plata datoriilor în perioadele in care a fost plecat. Dimpotrivă a avut venituri permanente şi substantial pe care le-a trimis soţiei în ţară, reclamanta având venituri foarte mici pe care le păstra pentru cheltuielile personale. Aceasta a facut o pasiune pentru convorbirile telefonice şi internet ajungând să aibă de achitat facturi pe care nu le putea plăti din salariul pe o lună.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa de judecată reţine următoarele:

Părţile au fost căsătorite din data de_ până în data de _ când prin sentinţa civilă nr. _, pronunţată de Judecătoria Vaslui, s-a dispus desfacerea căsătoriei prin divorţ, din cupla comună a părţilor.

In timpul căsătoriei părţile au dobândit în condiţiile prevăzute de art. 30 din Codul familiei un bun imobil apartament situat în _.

In ceea ce priveşte cota de contribuţie a soţilor instanţa de judecată reţine următoarele:

La achizitionarea apartamentului reclamanta a contribuit cu suma de 180 milioane lei, bani obţinuţi din vânzarea unei garsoniere pe care aceasta o avea inainte de încheierea căsătoriei. Acest aspect a fost recunoscut şi de pârât prin interogatoriul luat în faţa instantei şi confirmat prin declaraţiile tuturor martorilor audiati in cauză. Important de reţinut este faptul că bunul reclamantei

de dinaintea căsătoriei a fost înglobat într-un bun, apartament cu patru camere, cu o suprafaţă mult mai mare şi de o valoare net superioară. Aportul reclamantei, sub acest aspect, nu poate fi pus la îndoială însă raportat mărimii noului bun procurat, nu poate conduce la o cotă majorată de 80%, aşa cum solicită reclamanta. Deşi martorii reclamantei au arătat că pârâtul nu a contribuit cu nimic la cheltuielile familiei, că reclamanta a susţinut singură familia din punct de vedere fmanciar aceste declaraţii au fost infirmate prin multitudinea de mscrisuri depuse la dosarul cauzei din care rezultă că pârâtul a avut o contribute substanţială la cheltuielile familiei. Insumând sumele trimise de pârât reclamantei, acestea se ridică la suma de 8897 dolari, 820 euro la care se adaugă şi pensia de invaliditate de muncă pe care a primit-o pârâtul urmare a unui accident de muncă suferit, pensie în sumă de aproximativ 170 dolari lunar. Total nesinceră este mărturisirea reclamantei care a negat, în ciuda probelor evidente, faptul că ar fi primit bani de la pârât. Ambele părţi au susţinut că au plătit ratele la împrumutul contractat la CEC pentru achiziţionarea apartamentul din înscrisurile depuse rezultând că ratele au fost achitate atât prin transferuri de cont curent cât şi in numerar, la ghişeul unităţii CEC. Sub acest aspect nu are relevanţă modalitatea în care s-au achitat ratele ci care din părţi a asigurat acoperirea acestor rate şi, după cum s-a reţinut şi pârâtul s-a preocupat în permanenţă să susţină financiar cheltuielile familiei. Mai mult decât atât, pârâtul a facut dovada că reclamanta cheltuia sume importante de bani pentru satisfacerea unor nevoi personale: din facturile fiscale la abonamentul RCS&RDS rezultă că reclamanta achita sume cuprinse între 350 – 650 RON lunar, sume care depăşesc cu mult bugetul unei familii de condiţie medie. Un alt aspect ce trebuie avut în vedere este eel relatat de martorul pârâtului care a aratat că reclamanta mai avea un copil dintr-o căsătorie anterioară, copil de care pârâtul s-a mgrijit ca şi de proprii săi copii. La stabilirea cotelor de contribuţie se va avea in vedere şi faptul că reclamanta s-a ocupat de gospodărie, de creşterea şi educarea copiilor cât pârâtul era în străinătate. Faţă de toate aceste aspecte, instanţa de judecată urmează să constate contribuţia reclamantei în proporţie de 60% la dobândirea bunului comun, contribuţie majorată datorată includerii valorii bunului propriu în bunul comun şi a muncii depuse în gospodărie.

Etichete: