Top

COMISIA JUDETEANA DE APLICARE A LEGII 18/1991. CALITATE PROCESUALA. RASPUNDEREA PROCEDURALA

Potrivit dispoziţiilor art. 51 din Legea nr. 18/1991 republicată, Comisia judeţeană şi cea locală au, în limitele competenţei lor şi prin derogare de la dispoziţiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă şi, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv prin primar.

Dispoziţia legală sus-citată creează deci acestor organe de aplicare a legii, care nu au personalitate juridică, o poziţie procesuală sui-generis, “derogatorie” de la dispoziţiile Codului de procedură civilă.

Dacă legiuitorul ar fi conceput să asimileze aceste organe părţilor din proces, aşa cum drepturile şi obligaţiile părţilor sunt reglementate prin Codul de procedură civilă, ar fi fost suficient să arate că ele participă la proces în condiţiile stabilite de Codul de procedură civilă, fără a folosi sintagma „“rin derogare”” această sintagmă conduce la ideea că aceste comisii participă la procesul civil ca organe stabilite să aplice şi totodată să vegheze la aplicarea prevederilor legii, cu un statut de oficialitate.

Concepţia legii potrivit căreia comisiile ce le instituie acţionează “ din oficiu” întărită şi de prevederile art. 3 alin.2 din Legea nr. 169/1997 (de completare şi modificare a Legii nr. 18/1991) exclude răspunderea lor procesuală în sensul prevederilor art. 274 Cod procedură civilă, căci cel obligat la o diligenţă funcţională nu poate fi ţinut răspunzător de rezultatul acţiunii sale fără o dispoziţie expresă a legii.

Faţă de cele reţinute, curtea de apel ca instanţă de recurs a considerat că în mod greşit Comisia judeţeană a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată considerente faţă de care s-a admis recursul şi s-a casat decizia în parte în sensul că s-a înlăturat obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

decizia civilă nr. 669/22.07.2005

Etichete: