Top

CAUZE CE NU ATRAG STAREA DE RECIDIVĂ

Prin sentinţa penală nr. 171 din 11 mai 2005, Judecătoria Bicaz, a dispus condamnarea inculpatului D.I. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 2o8 rap. la art. 2o9 lit. a,b g cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b cod penal şi art. 74,76 cod penal, la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În temeiul art. 71 cod penal, s-au interzis inculpatului, drepturile prevăzute de art. 64 cod penal.

Pentru a pronunţa această hot, instanţa de fond a reţinut că la sfârşitul lunii mai 2004, inculpatul ajutat de alte două persoane, a sustras un şasiu de camion Raba, aparţinând părţii vătămate Cojocaru Neculai, pe care l-a transportat la locuinţa sa.

Împotriva hotărârii de condamnare, a declarat apel inculpatul, care a fost respins ca nefondat, în conformitate cu art. 379 pct. 1 lit. b cod pr.penală, constatându-se că vinovăţia inculpatului a fost bine stabilită pe baza unor probe legal administrate, temeinic şi just apreciate.

Inculpatul a recurat decizia Tribunalului Bacău, susţinând că este nevinovat, solicitând în principal achitarea: în subsidiar a solicitat acordarea unei eficiente sporite efectelor circumstanţelor atenuante, concretizată prin reducerea pedepsei.

Curtea de Apel Bacău, a admis recursul inculpatului, dar din alte considerente decât cele invocate de recurent şi anume:

S-a constatat că în mod greşit s-a reţinut la încadrarea juridică a infracţiunii comise de inculpat şi dispoziţiile art. 37 lit. b cod penal, în raport de condamnarea anterioară, prin sentinţa penală nr. 120/1998 a Judecătoriei Bicaz.

Astfel, s-a reţinut că din hotărârea sus-mentionată, a rezultat că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii silvice prev. de art. 97 alin. 3 cod silvic, reţinându-se că în perioada octombrie 1996-ianuarie 1997, a tăiat fără drept din punctul numit „Piatra Bechetului”, administrat de Ocolul Silvic Bicazu Ardelean, un număr de 135 arbori esenţă răşinoasă.

Cum art. 97 din Legea 26/1966 a fost abrogat implicit prin art. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, prin dispoziţiile Legii nr. 120 din 6 mai 2004, art. I, pct. 28, fapta de tăiere fără drept, de arbori, de către persoane care nu sunt proprietari sau deţinători ai fondului forestier, a fost dezincriminată.

Întrucât potrivit art. 38 lit. e din codul penal, condamnările pentru fapte care nu mai sunt prevăzute ca infracţiuni de legea penală, nu atrag starea de recidivă, recursul inculpatului a fost admis, cele două hotărâri au fost casate în parte, iar pe fond, s-a înlăturat art. 37 lit. b cod penal, reindividualizându-se pedeapsa.

Decizia penală nr. 115 din 23.02.2006.

Etichete: