Top

Adunarea generală a asociaţilor. Revocare din funcţie a administratorului. Administratorul asociat. Dreptul de a contesta hotărârea adunării generale. Competenţă teritorială. Încheierea de scoatere de pe rol.

Art. 191, 194, 196, 132 alin.2 Legea 31/1990

Este admisibilă acţiunea administratorului – asociat prin care solicită anularea hotărârii adunării generale a asociaţilor dacă prin hotărâre s-a dispus, pe lângă revocarea administratorului şi alte măsuri privind societatea, sau adunarea generală s-a desfăşurat cu încălcarea dispoziţiilor legale imperative sau cele care protejează drepturile asociatului reclamant.

Curtea de Apel Bacău – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal Decizia 4/CC/13.06.2008

Prin cererea înregistrată sub nr. 3281/110/2007/16 mai 2007 reclamanta P.I.D, în calitate de asociat al S.C. E.M.GS.R.L în contradictoriu cu pârâtul Ţ.A şi S.C. E .M. G. S.R.L solicitând anularea hotărârii A.G.A din 05 aprilie 2007 prin care s-a dispus schimbarea administratorului societăţii pârâte şi a celorlalte modificări aduse prin această adunare a acţionarilor. Solicită şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta arată că reclamanta şi pârâtul Ţ.A sunt asociaţi cu o cotă de participare de 50 % la societatea pârâtă iar între aceştia au apărut neînţelegeri cu privire la cota de participare a societăţii pârâte la o altă societate comercială precum şi cu privire la plata şi condiţiile de plată a contravalorii părţilor sociale cumpărate de societatea pârâtă. Că în data de 02 martie 2007 a cesionat pârâtului Ţ.A 11 părţi sociale pe care le avea la societatea pârâtă, reprezentând 22 % din capitalul social iar în contractul de cesiune se prevedea că reclamanta să rămână administratorul societăţii însă la 04 aprilie 2006 asociatul pârât a convocat o adunare generală care avea ca ordine de zi schimbarea administratorului la societatea pârâtă şi la aceea la care societatea devenise asociată.

Arată reclamanta că şi-a exprimat punctul de vedere cu privire la ordinea de zi şi de asemenea şi votul prin corespondenţă prin care a votat împotriva tuturor punctelor de pe ordinea de zi. Deşi şi-a exprimat votul în data de 05 aprilie 2007 s-a hotărât schimbarea administratorului cu încălcarea art. 192 şi urm. din Legea 31/1990 deoarece şi-a exprimat votul prin corespondenţă.

Prin întâmpinare s-a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii deoarece administratorii nu pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la revocarea lor din funcţie, practica judiciară fiind în acest sens.

Prin cererea reconvenţională pârâţii solicită excluderea asociatei reclamante din societate susţinând că reclamanta mai este asociat şi administrator la S.C. M. C. S.R.L BACĂU, calitate ce a ascuns-o faţă de celălalt asociat. De asemenea se arată că a comis fraude şi abuz de încredere faţă de a de S.C. E.M.G S.R.L, existând un dosar penal în care aceasta alături de soţul ei P.M.Geste cercetată.

Cererea reconvenţională a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 222 pct. c, d coroborat cu art. 80, 82 şi urm. din Legea 31/1990.

Reclamanta a formulat întâmpinare la cererea reconvenţională invocând lipsa calităţii de reprezentant a lui C.O.V, susţinând că nu au calitatea de administrator la societatea invocată de reclamanţii din reconvenţională, că există o relaţie conflictuală dintre pârâtul Ţ.A, reclamanta şi soţul ei.

Prin sentinţa comercială 29/17 octombrie 2007 instanţa a disjuns cererea reconvenţională şi a respins acţiunea ca inadmisibilă.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că potrivit actului constitutiv al S.C ”E.M.G” S.R.L, reclamanta are la această societate şi calitatea de asociat şi calitatea de administrator, deţinând un aport la capitalul social de 1.400 RON, echivalentul a 14 părţi sociale, reprezentând 28% din capitalul social, având cota de participare la beneficii şi pierderi de 28%.

Că potrivit dispoziţiilor art.132 alin.4 din Legea nr.30/1990, aşa cum a fost modificată prin Legea nr.44/2006 „Membrii consiliului de administraţie, respectiv şi consiliului de supraveghere, nu pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la revocarea lor din funcţie”.

Având în vedere temeiul de drept al acţiunii, respectiv art.196 din Legea nr.31/1990, instanţa constată că în condiţiile în care acest text de lege face trimitere în mod expres la dispoziţiile art.132 din lege, rezultă că hotărârile adunării generale a asociaţiilor, contrare legii sau actului constitutiv, pot fi atacate în justiţie de către asociaţi care nu au luat parte la adunarea generală, sau care au votat şi au cerut să se însereze acestea în procesul verbal al adunării.

Ca urmare, prin raportare la dispoziţiile art.132 alin.4 din lege, rezultă că administratorii, chiar şi asociaţii, nu pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la revocarea lor din funcţie.

Textele legale menţionate, instituind interdicţia pentru administratori de a ataca hotărârea adunării generale prin care s-a decis revocarea lor din funcţie, nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art.21 alin.1 şi 2 privind accesul liber la justiţie, întrucât raţiunea pentru care hotărârea adunării generale nu poate fi atacată, este aceea că mandatul administratorului societăţii comerciale se acordă „intuitu personae”, şi are la bază încrederea reciprocă dintre părţi, iar dacă această motivaţie încetează, nici contractul nu mai poate fi menţionat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta care arată că instanţa a omis faptul că acţiunea a fost promovată în calitate de asociat şi nu de administrator, că hotărârea privind numirea administratorului N. I. S. nu a fost publicată în Monitorul Oficial şi nici depusă la O.R.C. Că cheltuielile de judecată nu sunt datorate deoarece avocatul Ţ.A nu a fost împuternicit legal. Solicită casarea hotărârii şi respingerea excepţiei inadmisibilităţii.

Prin decizia 4/CC/2008 s-a admis apelul, s-a desfiinţat sentinţa apelată şi s-a trimis cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă.

Pentru a pronunţa această decizie instanţa a reţinut următoarele:

S.C. E.M.G S.R.L este constituită din doi asociaţi, apelanta şi intimatul Ţ.A. În cadrul acestei societăţi apelanta îndeplineşte şi funcţia de administrator al societăţii, împrejurări ce rezultă din Actul Constitutiv al societăţii (fila 40).

Pentru data de 04 aprilie 2007 intimatul asociat Ţ.A a convocat adunarea generală a asociaţilor societăţii pârâte având ca ordine de zi discutarea şi evaluarea situaţiei financiare a societăţii, situaţia activelor mobile şi imobile ale societăţii, revocarea din funcţia de administrator al S.C. E.M.G S.R.L şi numirea unui alt administrator, revocarea d-lui P.M.G din funcţia de administrator al S.C. X. C. S.R.L şi numirea unui alt administrator, discutarea contractelor încheiate de această din urmă societate (fila 7).

Potrivit convocării, în situaţia în care adunarea generală nu realizează majoritatea cerută de lege adunarea urma să se desfăşoare la 05 aprilie 2007.

În urma adunării generale a fost adoptată hotărârea din 05 aprilie 2007 (fila 53) care pe lângă revocarea din funcţia de administrator mai hotărăşte şi cu privire la aspectele financiar – contabile ale societăţii, numirea unui nou administrator în persoana d-lui N. I.S., reprezentarea societăţii pârâte în societatea X. C. la care aceasta ar fi asociată şi măsuri privind executarea contractului din 2006 precum şi atragerea răspunderii administratorilor S.C. X.C. şi a apelantei.

Prin cererea de chemare în judecată apelanta – reclamantă a solicitat anularea A.G.A atât cu privire la revocarea sa din funcţia de administrator cât şi numirea administratorului N.I.S precum şi a „celorlalte modificări aduse prin această adunare a acţionarilor” invocând drept cauză de nulitate şi aspect care ţin de exercitarea dreptului de a vota al reclamantei.

Potrivit art. 132 alin. 2 din legea 31/1999 aplicabil şi în cazul societăţilor comerciale cu răspundere limitată în baza normei de trimitere cuprinsă în art. 196 din lege, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie de oricare dintre asociaţi care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se însereze aceasta în procesul verbal al şedinţei.

Este adevărat că potrivit alin. 4 din art. 132 administrator nu pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la revocarea lor din funcţie. Această dispoziţie legală, în cazul asociatului care îndeplineşte şi funcţia de administrator, are caracter special în raport de dispoziţiile din alin. 2 al aceluiaşi articol şi, care orice normă specială, este de strictă interpretare şi astfel nu poate fi extinsă aplicarea acesteia la alte situaţii decât aceea expres precizată.

În consecinţă, din interpretarea dispoziţiilor legale menţionate rezultă că asociatul poate, în condiţiile art. 132 alin. 2 din Legea 31/1990, să atace în justiţie orice hotărâre a adunării generale a asociaţilor cu excepţia hotărârii de revocare a sa din funcţia de administrator.

Aşa cum s-a reţinut, la data de 05 aprilie 2007 adunarea generală a asociaţilor a hotărât atât cu privire la revocarea administratorului cât şi cu privire la alte aspecte.

Chiar dacă problemele care au constituit ordinea de zi a adunării generale şi în legătură cu care s-a manifestat voinţa socială a societăţii sunt cuprinse într-un înscris unic (hotărârea nr. 1) fiecare din acestea constituie o hotărâre distinctă cu regimul juridic propriu.

În acest context instanţa de fond a considerat greşit că acţiunea formulată de asociatul – administrator ar fi inadmisibilă extinzând aplicarea dispoziţiilor prohibitive din alin. 4 al art. 132 din Legea 31/1990 şi la alte situaţii decât cele expres prevăzute în lege cu toate că anularea privea şi celelalte modificări hotărâte de adunarea generală.

O interpretare a dispoziţiilor legale în sensul reţinut de instanţă ar avea drept consecinţă, în fapt, o negare a dreptului unui asociat administrator de a ataca în instanţă hotărârea adunării generale a asociaţilor vădit nelegală şi cu privire chiar la modificarea actelor constitutive, dacă acesta ar fi fost hotărâtă odată cu revocarea asociatului din funcţia de administrator iar manifestarea de voinţă a societăţii s-ar materializa într-un singur înscris probator denumit „hotărâre”.

O astfel de interpretare este însă contrară voinţei legiuitorului care a pus la îndemâna asociaţilor mecanismele legale pentru protejarea drepturilor lor(V.P).

Etichete: