Înlocuire sancţiune amendă
Deliberând asupra cauzei de faţă instanţa reţine următoarele:
Prin cererea având ca obiect transformare amendă în muncă în folosul comunităţii introdusă pe rolul instanţei la data de 17.02.2010 petentul INSPECTORATUL DE POLIŢIE al JUDEŢULUI BACĂU a solicitat instanţei înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale aplicate prin procesele – verbale de contravenţie seria CC nr. 2135340/05.12.2008, seria CC nr. 2137680/23.11.2008, seria PCA nr. 3172755/06.12.2007 cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii.
În motivarea cererii formulate, petentul învederează instanţei faptul că intimatul a fost sancţionat contravenţional prin cele trei procese verbale anexate, acestea neputând fi puse în executare întrucât contravenientul nu deţine bunuri urmăribile astfel cum rezultă din adresa nr. 403/18.01.2010 emisă de către Primăria Dărmăneşti.
În drept, petentul a invocat prevederile art. 9 şi art. 39? din O.G. 2/2001 precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 1354/10.12.2008.
În baza art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.
În dovedirea cererii petenta a depus la dosarul cauzei în copie adresa nr. 403/18.01.2010 emisă de Primăria Dărmăneşti – Compartimentul Impozite şi Taxe Locale (f. 3), proces verbal de constatare a insolvabilităţii nr. 401/2010 (f. 4), exemplarul nr. 1 al proceselor – verbale de contravenţie seria CC nr. 2135340/05.12.2008 (f. 5), seria CC nr. 2137680/23.11.2008 (f. 6), seria PCA nr. 3172755/06.12.2007 (f. 7).
Intimatul, legal citat nu a formulat întâmpinare şi nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru a-şi formula apărări.
Instanţa constată că cererea de transformare a amenzii contravenţionale cu muncă în folosul comunităţii este scutită de taxa judiciară de timbru, conform art. 36 din O.G. 2/2001.
În baza art. 167 Cod procedură civilă, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, apreciindu-le concludente, pertinente şi utile soluţionării cauzei.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
În fapt, prin procesele – verbale de contravenţie seria CC nr. 2135340/05.12.2008 (f. 5), seria CC nr. 2137680/23.11.2008 (f. 6), seria PCA nr. 3172755/06.12.2007 (f. 7), intimatul I F C a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum total de 750 lei pentru săvârşirea faptelor prevăzută de disp. art. 142 lit. a din H.G. 1391/2006, art. 66 alin. 1 din OUG. 195/2002, art. 54 din H.G. 1391/2006, şi sancţionate de art. 99 alin. 2, art. 102 alin. 1 pct. 5, art. 100 alin. 2, art. 108 alin. 1 lit. b pct. 3 din OUG. 195/2002
După rămânerea irevocabilă a proceselor – verbale de contravenţie s-a constatat că subiectul de drept sancţionat contravenţional nu poate fi executat silit întrucât nu are bunuri imobile în proprietate şi nici nu realizează venituri astfel cum rezultă din procesul verbal de constatare a insolvabilităţii nr. 401/2010 (f. 4).
În drept, conform art. 9 alin.1 din OG 2/2001, “prestarea unei activităţi în folosul comunităţii poate fi stabilită numai prin lege”, iar conform aliniatului 3 al aceluiaşi articol “în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanţa de judecată pe a cărei rază teritorială s-a săvârşit contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama de partea din amendă care a fost achitată”.
Conform art. 391 alin.1 din OG 2/2001, “în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, acesta va sesiza instanţa în circumscripţia căreia s-a săvârşit contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama, după caz, şi de partea din amendă care a fost achitată”.
Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunilor prestării unei activităţi în folosul comunităţii, sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii poate fi prevăzută numai în legi sau în ordonanţe ale Guvernului, prin care se stabilesc şi se sancţionează anumite fapte ce constituie contravenţii. Sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii se stabileşte întotdeauna alternativ cu amenda şi poate fi aplicată numai de instanţa de judecată.
În cauză se constată faptul că amenda a fost aplicată în baza O.U.G. 195/2002, care nu prevede sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii alternativ cu amenda.
Analizând dispoziţiile art. 9 din Ordonanţa Guvernului 2/2001 în ansamblul lor şi în aplicarea principiului interpretării sistematice, instanţa reţine că înlocuirea sancţiunii amenzii cu prestarea unei munci în folosul comunităţii este posibilă în aceleaşi condiţii (stabilite de legiuitor în alineatul 1 al art. 9) pentru aplicarea directă a sancţiunii contravenţionale principale a prestării unei munci în folosul comunităţii, adică numai dacă sancţiunea contravenţională principală a prestării unei activităţi în folosul comunităţii este prevăzută alternativ de legea specială care prevede că fapta constituie ilicit contravenţional.
Mai mult, instanţa constată faptul că acolo unde legiuitorul a dorit ca o anumită sancţiune să poată fi aplicată chiar şi în situaţia în care actul normativ special nu o prevede a consacrat aceasta în cuprinsul Ordonanţa Guvernului 2/2001 care instituie cadrul general de sancţionare a contravenţiilor.
Astfel, în art. 7 alin. 3 din O.G. 2/2001 se prevede faptul că avertismentul se poate aplica şi în cazul în care actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu prevede această sancţiune.
Aşadar instanţa reţine faptul că acolo unde legiuitorul a dorit să deroge de la regimul de sancţionare stabilit prin legea specială care califică fapta şi stabileşte limitele speciale de pedeapsă, a prevăzut expres posibilitatea aplicării uneia din sancţiunile contravenţionale principale, chiar şi în condiţiile în care legea specială nu prevedea sancţiuni alternative pentru acea faptă.
Per a contrario, dacă nu a prevăzut expres această posibilitate, fapta cu caracter de ilicit contravenţional nu poate fi sancţionată decât potrivit legii speciale.
Prin urmare, rezultă că dacă legiuitorul ar fi dorit să prevadă posibilitatea înlocuirii sancţiunii amenzii contravenţionale cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii în condiţiile în care legea specială nu prevede acele sancţiuni în mod alternativ ar fi prevăzut în mod expres această posibilitate în cuprinsul O.G. nr. 2/2001.
Mai mult, dacă legiuitorul nu a stabilit ca sancţiune alternativă la amenda contravenţională prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, iar instanţa ar înlocui sancţiune amenzii cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii atunci când legea specială nu prevede, ar realiza o depăşire a atribuţiilor puterii judecătoreşti şi o imixtiune în atribuţiile puterii legislative.
Faţă de cele expuse mai sus, având în vedere că pentru faptele săvârşite de către intimat legea nu prevede sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii alternativ cu amenda, instanţa nedispunând prin urmare de criterii clare de apreciere cu privire la numărul de ore de muncă în folosul comunităţii, la care ar urma să fie obligat contravenientul, cererea de înlocuire a amenzii cu munca în folosul comunităţii urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.