Top

Calitatea procesuală pasivă în litigiile având ca obiect drepturi salariale pentru personalul din învăţământul preuniversitar

Calitatea procesuală se stabileşte funcţie de dreptul ce face obiectul judecăţi, a cărui existenţă sau neexistentă urmează a se constat prin hotărârea judecătorească.

Motivele de recurs invocate privind lipsa calităţii procesuală pasive nu pot fi primite faţă de atribuţiile ce revin consiliilor locale în asigurarea sumelor necesare finanţării de bază a unităţilor din învăţământ.

Decizia civilă nr. 894/R/23.06.2010 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa civilă nr. 532/11.03.2010 Tribunalul Galaţi a respins ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul C. L..

A admis acţiunea formulată de reclamanţi în contradictoriu cu pârâţii C.L.F. şi Ş.G.S..

A obligat pe pârâţii către reclamanţi, să calculeze şi să plătească salariul pentru plata cu ora prin cumul cu aplicarea sporului de vechime în muncă, începând cu data de 22.01.2007, actualizat cu indicele de inflaţie la data plăţii.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul C.LF., criticând soluţia dată de prima instanţă doar sub aspectul respingerii excepţiei calităţii procesuale pasive.

Astfel, a considerat că hotărârea instanţei de fond este nelegală şi netemeinică întrucât nu există nici o obligaţie privind asigurarea sumelor de plată sau a stabilirii necesarului cheltuielilor de personal în sarcina consiliilor locale.

Instituţia recurentă nu are calitatea de angajator al reclamanţilor pentru a putea sta în proces în calitate de pârâtă, nu calculează salariile cadrelor didactice, ci doar aprobă proiectul de buget al instituţiei de învăţământ.

În concluzie, cheltuielile cu drepturile băneşti solicitate de cadrele didactice trebuiau cuprinse în proiectul de buget al instituţiei înainte ca acesta să fie înaintat spre aprobare consiliului local, responsabilitatea cu privire la propunerile înaintate aparţinând în totalitate conducerii instituţiei de învăţământ.

De asemenea, a susţinut că întrucât între Consiliul Local şi reclamanţi nu există raporturi de muncă, prezenta cauză nu putea fi soluţionată potrivit dispoziţiilor Codului muncii şi nu poate fi considerat un litigiu de muncă.

A solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate şi respingerea acţiunii pentru lipsa calităţi procesuale pasive.

În drept a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 8 Cod procedură civilă.

Prin concluziile scrise formulate, intimaţii-reclamanţi au solicitat respingerea recursului declarat de pârât şi menţinerea hotărârii instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.

Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu prevederile art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Calitatea procesuală reprezintă îndreptăţirea unei persoane de a figura ca parte în proces şi presupune existenţa unei identităţi între titularii raportului juridic dedus judecăţii, din punct de vedere al dreptului afirmat (calitate procesuală activă) şi a obligaţiei corelative (calitate procesuală pasivă).

Calitatea procesuală se stabileşte funcţie de dreptul ce face obiectul judecăţii, a cărui existenţă sau inexistenţă urmează a se constata prin hotărârea judecătorească.

În speţă, obiectul judecăţii îl reprezintă calcularea şi plata drepturilor salariale pentru plata cu ora sau prin cumul cu aplicarea sporului de vechime în muncă pe ultimii trei ani anteriori introducerii acţiunii, sume actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii.

Referitor la existenţa acestor drepturi salariale reglementate de dispoziţiile art. 50 al. 1 şi 2 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, problema pusă în discuţie vizează nu doar simpla plată a acestor drepturi ci şi aspectele care ţin de prevederea unor asemenea sume, reflectarea lor în situaţiile economico-financiare, repartizarea pe categorii de cheltuieli, aprobarea şi ulterior alocarea sumelor către ordonatorii de credite prevăzuţi de lege.

Sub aceste aspecte, se constată că recurentului îi revin astfel de atribuţii, împrejurare care justifică existenţa calităţii sale procesuale pasive.

Potrivit art. 167 al. 3 din Legea nr. 84/1995 finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naţionale. Finanţarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităţilor administrativ teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ, de sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale bugetelor locale.

În cadrul finanţării de bază sunt cuprinse inclusiv cheltuielile de personal şi care, potrivit reglementărilor de mai sus, se asigură prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ.

Ca urmare, nu pot fi primite motivele de recurs invocate în cauză în sensul că nu intră în sfera atribuţiilor ce revin pârâtelor consiliilor locale, asigurarea sumelor necesare plăţii unor asemenea drepturi salariale ce fac parte din finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ.

De altfel şi prevederile art. 13 din O.U.G. nr. 32/2001 stabilesc, începând cu anul 2001 asigurarea finanţării instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat din bugetele locale ale unităţilor administrativ teritoriale pe a căror rază acestea îşi desfăşoară activitatea, cu excepţia unor cheltuieli care nu privesc cauza de faţă.

În aplicarea acestor prevederi au fost emise Norme metodologice prin H.G. nr. 538/2001, H.G. nr. 2192/2004 şi H.G. nr. 174/2003.

În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, a fost respins ca nefondat recursul declarat de pârâtul C.L.F.

Etichete: