404 www.juspedia.ro | Law article directory
Top

Alegerea organelor de conducere ale sindicatului. Refuzul Comitetului director de a convoca Adunarea Generala. Sanctiuni. Natura actiunii. Lipsa capacitatii de folosinta a Comitetului director al Sindicatului CNE Cernavoda.

Persoana juridica îsi exercita drepturile si îsi îndeplineste obligatiile prin organele sale, actele juridice facute de organele persoanei juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, fiind actele persoanei juridice însasi (art. 35 al.1 si 2), respectiv raporturile dintre persoana juridica si cei care alcatuiesc organele sale sunt supuse, prin asemanare, regulilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel prin lege, actul de înfiintare ori statut (art. 36).

Indiferent de natura obligatiilor a caror reprezentare se cere, organul de conducere, nefiind subiect de drepturi distinct de persoana juridica, nu poate sta în judecata ca pârât pentru obligatia pe care trebuia sa le îndeplineasca în numele si pe seama sindicatului însusi (nu întâmplator, art. 36 din Decretul nr. 31/1954 vorbeste de aplicarea prin asemanare a regulilor mandatului).

Decretul nr. 31/1954,

Cod procedura civila, art. 41 alin. 1,

Legea nr. 54/2001

Prin cererea de chemare in judecata înregistrata pe rolul Judecatoriei Medgidia la 05.03.2009 si precizata la 26.03.2009 sub aspectul petitului actiunii, reclamantii A.I. si M.A. au chemat în judecata pe pârâtul Comitetul Director al Sindicatului CNE Cernavoda solicitând ca, prin hotarârea ce se va pronunta, sa se constate ca dreptul lor constitutional de asociere si alte drepturi sindicale statutare sunt îngradite, urmare a expirarii in octombrie 2005 a mandatului organelor de conducere ale sindicatului si a neconvocarii Adunarii Generale in ultimii 4 ani; sa fie obligat Comitetul Director ales in 2002 sa convoace Adunarea Generala, în termen de 15 zile de la data ramânerii definitive a sentintei, dar nu mai târziu de data de 01.07.2009, in vederea alegerii organelor de conducere si control ale sindicatului, astfel încât sa le fie restabilite drepturile atinse; sa fie obligat pârâtul la plata unei amenzi judiciare in folosul statului, pentru fiecare zi de întârziere, socotita de la data expirarii termenului de convocare a Adunarii Generale, amenda care sa fie stabilita prin raportare la venitul mediu lunar in cadrul S.N. N., in procent de 10%; sa fie obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii, reclamantii au aratat ca organele de conducere ale Sindicatului CNE Cernavoda au fost alese in anul 2002, pentru un mandat de trei ani, cu posibilitatea de realegere pentru înca un mandat. Comitetul Director avea obligatia de a convoca Adunarea Generala dar, din anul 2005, acesta nu a convocat nicio adunare generala a sindicatului, desi ei au încercat sa determine pârâtul sa convoace Adunarea Generala pentru alegerea organelor de conducere, prin convocari si procese-verbale, prin organizarea unui Referendum; nu s-a reusit acest lucru, iar referendumul a fost invalidat de Comisia de Cenzori.

Reclamantii au precizat ca refuzul pârâtului de a convoca adunarea generala a sindicatului, inclusiv refuzul de a organiza alegerile, limiteaza pana la anulare exercitarea dreptului de asociere sindicala – pentru ca o persoana poate face parte in acelasi timp numai dintr-o singura asociatie sindicala, iar ei nu se pot retrage dintr-un sindicat care are organe de conducere cu mandat expirat si apoi sa se înscrie in alt sindicat, precum si dreptul fiecarui membru de sindicat de a participa la procesul decizional.

Pârâtul a formulat întâmpinare in care a solicitat respingerea actiunii reclamantilor. În apararea s-a precizat ca reclamantii dezinformeaza instanta când afirma ca le-a fost încalcat dreptul la libera asociere fara sa faca dovada, pentru ca in S.N. N. mai exista alte 4 sindicate si nimeni nu le interzice înscrierea intr-unul din acele sindicate, dar deocamdata reclamantii nu si-au dat demisia din Sindicatul CNE., iar faptul ca reclamantii sunt membri in Sindicatul CNE dovedeste ca nu le este îngradit dreptul la libera asociere.

S-a mai precizat ca sindicatul nu este in imposibilitatea de a-si desfasura activitatea si de a-si atinge scopul de a reprezenta, promova si apara drepturile si interesele salariatilor Societatii Nationale N. S.A., deoarece Comitetul Director si-a desemnat – in luna noiembrie – reprezentantii în Comisia de negociere a contractului colectiv de munca, a negociat mai multe drepturi pentru salariati, a participat la comisii de cercetare disciplinara sau comisii sociale, a avut întâlniri cu reprezentatii Ministerului Economiei, prin care a solicitat anumite drepturi pentru salariati, drepturi de care beneficiaza si reclamantii.

Referitor la pretinsa imposibilitate a petentilor de a-si depune demisia, s-a învederat ca reclamantul M.A si-a dat demisia din Comitetul Director al sindicatului CNE de doua ori, ultima producându-si efectele.

Se mai precizeaza ca solicitarea reclamantilor de suspendarea a Comitetului Director contravine art.39 din Legea nr. 54/2003 în baza caruia organizatiile sindicale nu pot fi dizolvate si nu li se poate suspenda activitatea. Componenta comitetului director este înregistrata la Judecatoria Medgidia iar o noua componenta va fi înregistrata la terminarea procesului electoral stabilit prin Statut si Regulamentul de desfasurare a alegerilor. În toata aceasta perioada sindicatul trebuie sa functioneze în scopul prevazut de statut.

În fine, s-a aratat ca, în anul 2005, a fost convocata Adunarea Generala care a decis modificarea statului sindicatului în privinta modalitatii de alegere a membrilor Comitetului Director, în sensul ca sindicatul sa fie împartit în 9 grupe sindicale care trebuie sa-si desfasoare propriile alegeri, iar în acel an aceste alegeri pe grupe s-au desfasurat numai în 8 din cele 9 grupe din motive obiective: la grupa a 9-a a fost vârful de sarcina în derularea procesului de punere în functiune a Unitatii 2, iar sefii straini ai membrilor grupei nu le-au permis acestora participarea, invocând volumul mare de munca din acea perioada. În anul 2008 presedintele Sindicatului a fost în concediu medical în perioada aprilie-noiembrie, atunci a încercat reclamantul M.A. diverse modalitati de convocare a Adunarii Generale Extraordinare; în urma restructurarilor masive ce au avut loc dupa punerea în functiune a Unitatii 2, s-a impus reorganizarea grupelor sindicale, iar acestea trebuie sa-si deruleze propriile procese electorale în iunie 2009.

Prin sentinta civila nr. 1242/C/09.05.2009, Judecatoria Medgidia a admis în parte cererea astfel cum a fost precizata, obligând pârâtul – Comitetul Director ales în 2002 ca în termen de 15 zile de la data ramânerii definitive a sentinte, dar nu mai târziu de 01.07.2009, sa convoace Adunarea Generala a Sindicatului CNE Cernavoda pentru alegerea organelor de conducere si control ale sindicatului conform prevederilor Statutului Sindicatului; de asemenea, a fost obligat pârâtul la plata, în folosul statului, a unei amenzi judiciare pe zi de întârziere, începând de la data expirarii termenului de convocare a A.G., în cuantum de 609 lei/zi de întârziere si la plata cheltuielilor de judecata

Pentru a pronunta aceasta solutie, judecatoria a retinut ca sindicatul CNE Cernavoda a dobândit personalitate juridica în martie 1995 în baza Legii 54/1991, de la data ramânerii irevocabile a hotarârii judecatoresti de admitere a cererii de înregistrare în Registrul Special al Judecatoriei Medgidia ca persoana juridica.

Judecatoria a observat ca actualele organe de conducere ale sindicatului au fost alese în 2002, reclamantul M.A. facând parte din Comitetul director ales atunci; ulterior, acesta si-a depus demisia din Comitetul Director începând cu data de 15.12.2008.

Judecatoria a mai constatat ca, în baza art. 39 din vechiul statul al sindicatului, mandatul Comitetului Director urma sa expire în 2005; însa Adunarea Generala din 29.11.2005 a decis modificarea statului în sensul ca, pentru alegerea membrilor Comitetului Director, fiecare membru de sindicat poate vota în mod direct si nu prin reprezentanti 1 la 10 cum prevedea vechiul Statut.

În fine, s-a mai retinut ca, odata cu noul statut si în acord cu acesta, s-a adoptat si Regulamentul de desfasurare a alegerilor; conform caruia, sindicatul este împartit în 9 grupe sindicale care trebuie sa-si desfasoare propriile alegeri, iar dupa desfasurarea acestora se convoaca Adunarea Generala pentru desemnarea membrilor Biroului Executiv.

Judecatoria a observat ca, în raspunsul la interogatoriul propus de reclamanti, presedintele Comitetul Director a recunoscut ca, de la alegerile organizate în 2002, nu s-a mai tinut nici o Adunare Generala pentru alegerea organelor de conducere ale Sindicatului; de asemenea, tot prin interogatorii, reclamantii au recunoscut ca în 2006 au fost initiate de catre Comitetul Director alegerile pe grupe sindicale si ca în aceeasi perioada reclamantii au formulat mai multe actiuni în justitie.

Astfel a conchis judecatoria, în 2006, procesul electoral initiat de Comitetul Director s-a desfasurat în cadrul a 8 din cele 9 grupe sindicale, retinându-se ca motive obiective ale întârzierii procesului alegerilor si cele enumerate de pârât în întâmpinare si necontestate de reclamanti (punerea în functiune a Unitatii 2 unde erau implicati toti membrii grupei 9, volumul mare de munca, neîntelegeri cu angajatorii, concediul medical al presedintelui Sindicatului în perioada 10 aprilie – 30 septembrie 2008), inclusiv actiunile în justitie formulate de reclamanti si recunoscute de acestia la interogatoriu, care chiar daca au fost considerate legale, sunt totusi au fost calificate drept cauze de natura a întârzia un proces electoral.

Judecatoria a retinut ca nu se poate retine ca Sindicatul CNE Cernavoda se afla în imposibilitatea legala de a-si desfasura activitatea în vederea scopului în care a fost înfiintat, fiind de necontestat ca Sindicatul exista, nu a fost dizolvat si îsi desfasoara activitatea prin organele sale de conducere, recunoscându-se de parti ca în prezent se participa la negocieri cu factori din Executiv.

De aceea, s-a considerat ca reclamantii îsi pot manifesta dreptul de a se retrage din sindicat si de a se înscrie în alt sindicat ceea ce înseamna ca nu li se încalca dreptul de asociere prevazut de Constitutie si pot exercita si celelalte drepturi sindicale, motive pentru care judecatoria a respins primul capat de cerere ca neîntemeiat.

Judecatoria a admis cererea de obligare pârâtul – Comitetul Director ales în 2002 – sa convoace Adunarea Generala a Sindicatului CNE Cernavoda pentru alegerea organelor de conducere si control ale sindicatului conform prevederilor Statutului Sindicatului, retinând ca, prin hotarârile adoptate in ultima perioada si depuse la dosar chiar pârâtul a propus termene în vederea parcurgerii procesului de alegere a organelor de conducere care fac posibila îndeplinirea cel mai târziu la data de 01.07.2009 a obligatiei de a convoca Adunarea Generala a Sindicatului pentru alegeri .

În fine, pentru a asigura executarea obligatiei de a face, astfel dispusa, judecatoria a obligat pârâtul la plata în folosul statului a unei amenzi judiciare pe zi de întârziere începând cu data expirarii termenului de convocare a Adunarii Generale în cuantum de 609 lei / zi de întârziere – reprezentând 10% din venitul mediu lunar în SN N.

Împotriva acestei sentinte civile a declarat apel pârâtul Comitetul Director al Sindicatului din cadrul CNE Cernavoda criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, aratând ca acesta este organul de conducere al Sindicatului CNE Cernavoda, iar în lipsa unei dispozitii legale sau a unei prevederi exprese cuprinsa în Statutul Sindicatului, nu are personalitate juridica si nu poate sta în judecata în calitate de pârât.

Se mai precizeaza în motivarea caii de atac ca actiunea era lipsita de interes, întrucât promotorii acesteia pot oricând sa se retraga din Sindicatul CNE Cernavoda pentru a se înscrie într-o alta organizatie sindicala, astfel încât drepturile lor sindicale nu sunt încalcate.

Pe fond, apelantul a solicitat respingerea actiunii ca nefondata, deoarece Sindicatul CNE Cernavoda, prin organele sale de conducere, desfasoara si în prezent activitatea pentru care a fost înfiintat, respectiv apararea drepturilor si intereselor membrilor sai, iar potrivit art.35 din Statutul Sindicatului, Adunarea Generala a Sindicatului CNE Cernavoda se poate întruni si la solicitarea unor membri ai sindicatului, urmare organizarii unui referendum, validat de catre Comisia de Cenzori.

În consecinta nu se poate discuta decât despre o întârziere în derularea procesului electoral, iar nu despre un refuz al Comitetului Director de a convoca Adunarea Generala a Sindicatului CNE Cernavoda.

Prin decizia civila nr. 386/20.08.2009, Tribunalul Constanta a respins apelul ca neîntemeiat, considerând ca, în cauza, capacitatea de folosinta a apelantului pârât Comitetul Director al Sindicatului din cadrul CNE Cernavoda exista fara îndoiala, fiind o manifestare a mandatului statutar, conferit acestuia, în calitatea sa de organ de conducere al Sindicatului CNE Cernavoda; de asemenea, s-a considerat ca, în mod corect, judecatoria a retinut justetea cererii referitoare la obligarea pârâtului Comitetul Director sa convoace Adunarea Generala a Sindicatului CNE Cernavoda pentru alegerea organelor de control ale sindicatului corelativa cu obligarea acestuia la plata, în folosul statului, a unei amenzi judiciare pe zi de întârziere, existând o întârziere de aproape 4 ani, a procesului electoral prin care urmau a fi ales noul Comitet Director al Sindicatului CNE Cernavoda, fiind încalcate drepturile subiective al fiecarui membru de sindicat, între care se afla si dreptul referitor la îndeplinirea exacta, de catre organele de conducere ale sindicatului, a mandatului conferit în acest sens.

Referitor la capacitatea de folosinta a apelantului pârât Comitetul Director, tribunalul a retinut ca printre atributiile acestuia se numara si cele stabilite prin art. 40 din Statutului Sindicatului, respectiv aceea de a convoca Adunarea Generala a Sindicatului CNE Cernavoda si Adunarile Generale Extraordinare.

Tribunalul a observat ca, în conformitate cu art. 36 din Decretul nr.31/1954, raporturile dintre persoana juridica si cei care alcatuiesc organele sale sunt supuse, prin asemanare, regulilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel prin lege, actul de înfiintare ori statut.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul, prin care a criticat hotarârea instantei de apel pentru nelegalitate si netemeinicie.

În motivarea caii de atac, se invoca nelegala compunere a completului de judecata, care a solutionat calea de atac a apelului, caci data fiind natura litigiului, competenta de solutionare a cauzei revenea completelor specializate în litigii de munca, iar nu unui complet desemnat pentru solutionarea cauzelor civile de drept comun.

Prin prisma acestei critici, în speta se impune casarea hotarârii recurate si trimiterea cauzei aceleiasi instante în vederea rejudecarii caii de atac a apelului cu respectarea normelor privind compunerea completului de judecata.

O alta critica vizeaza maniera de solutionare a exceptiei invocate de catre recurentul pârât privind lipsa capacitatii de folosinta a Comitetului Director al Sindicatului C.N.E. Cernavoda.

În sustinerea acestei exceptii, au fost invocate dispozitiile art. 41 al.1 Cod pr. civila potrivit cu care „orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sta în judecata”.

In speta urmeaza a se constata ca potrivit art. 37 din statutul sindicatului, comitetul director este organ de conducere al Sindicatului C.N.E. Cernavoda, iar în lipsa unei dispozitii legale sau a unei prevederi exprese cuprinsa în statutul sindicatului, acesta nu are personalitate juridica si prin urmare nu poate sta în judecata în calitate de pârât.

Pe fondul cauzei, se reitereaza exceptia lipsei de interes a reclamantilor în ce priveste capatul doi al actiunii introductive, respectiv de obligare a comitetului director la convocarea adunarii generale a Sindicatului C.N.E.

Astfel, interesul, ca si conditie de exercitiu a actiunii civile, reprezinta folosul practic, imediat pe care îl are o parte pentru a justifica declansarea procedurii judiciare. Pentru a justifica sesizarea instantei de judecata, interesul trebuie sa existe atât la momentul introducerii actiunii, cât si pe tot parcursul procesului si sa îndeplineasca anumite conditii, respectiv sa fie legitim, nascut si actual, personal si direct.

Reclamantii au justificat interesul în promovarea actiunii prin aceea ca mandatul actualei conduceri a Sindicatului C.N.E. Cernavoda a expirat, împrejurare fata de care, în calitate de membri ai sindicatului nu beneficiaza de niciun drept legal sau statutar, fapt ce îi împiedica inclusiv sa se retraga din acest sindicat pentru a se înscrie în alta organizatie sindicala, prin urmare dreptul acestora la libera asociere, precum si alte drepturi sindicale le sunt afectate.

Se arata ca, în speta, este evident raportul de accesorialitate al cererii de obligare la convocarea adunarii generale fata de primul capat al actiunii, raport generat de catre reclamanti, care au justificat interesul în promovarea acestei cereri prin solicitarea de a se constata imposibilitatea de functionare a sindicatului si încalcarea drepturilor lor sindicale.

Prin urmare, a sustinut recurentul, numai în masura în care, instanta îmbratisând punctul de vedere al reclamantilor asupra imposibilitatii de functionare a Sindicatului C.N.E. si a limitarii drepturilor lor sindicale, admitea primul capat de cerere, dispunea ca si consecinta obligarea pârâtului la convocarea adunarii generale.

Cum însa prima instanta a retinut ca Sindicatul C.N.E. exista si îsi desfasoara activitatea prin organele sale de conducere, sens în care promoveaza drepturile si interesele membrilor sai, apare ca lipsita cererea reclamantilor de obligare a comitetului director la convocarea adunarii generale.

Mai mult decât atât, raportat strict la sustinerile reclamantilor potrivit cu care, în absenta unor organe de conducere alese în conditii statutare, acestia nu se pot retrage din sindicat pentru a se înscrie într-o alta organizatie sindicala, dispozitiile art. 33 din Legea nr. 54/2003 a sindicatelor referitoare la dreptul de retragere din sindicat nu conditioneaza valabilitatea retragerii de acceptarea acesteia, si prin urmare membrii sunt liberi sa se retraga oricând din sindicat, fara a motiva acest gest.

În masura în care instanta va trece peste aceste aparari, recurentul a cerut sa se constata caracterul nefondat al actiunii reclamantilor pentru ca, astfel cum s-a retinut si de catre prima instanta, Sindicatul C.N.E. Cernavoda prin organele sale de conducere desfasoara în continuare activitatea pentru care a fost înfiintat, respectiv apararea drepturilor si intereselor membrilor sai, activitate care în ultima perioada s-a concretizat în: participarea în luna noiembrie 2008 prin reprezentanti la negocierea contractului colectiv de munca, participarea în comisii de cercetare disciplinara sau comisii sociale, participarea la întâlnirea cu reprezentantii ministerului de resort etc.

Prin urmare, învedereaza recurentul, în mod temeinic si legal prima instanta a respins cererea reclamantilor de a se constata imposibilitatea desfasurarii activitatii de catre Sindicatul C.N.E. Cernavoda si îngradirea drepturilor sindicale ale reclamantilor.

În ce priveste cererea de obligare la convocarea adunarii generale, aceasta este în raport de accesorialitate fata de primul capat de cerere si prin urmare era admisibila numai în masura admiterii primului capat de cerere.

În egala masura se impune respingerea acesteia fata de împrejurarea ca potrivit art. 35 din statutul Sindicatului C.N.E. Cernavoda, adunarea generala se putea întruni si la solicitarea unor membri ai sindicatului, urmare organizarii unui referendum, validat de catre comisia de cenzori.

Potrivit regulamentului de desfasurare a alegerilor pentru organele de conducere si control ale Sindicatului C.N.E. procesul electoral pentru alegerea organelor de conducere presupune organizarea de alegeri la nivelul fiecareia din cele 9 grupe sindicale existente. În speta, procesul electoral a fost demarat si s-a desfasurat în 8 grupe sindicale, în cadrul celei de-a 9 grupa, din motive obiective legate în principal de volumul foarte mare de munca din perioada respectiva, procesul electoral fiind întârziat.

În consecinta, recurentul a precizat ca nu se poate vorbi de un refuz al comitetului director de a convoca adunarea generala în vederea alegerii organelor de conducere si control, ci de o întârziere în derularea procesului electoral, justificata de aspectele anterior expuse; mai mult decât atât, urmare a reorganizarii grupelor sindicale, la data de 22.04.2009 s-a stabilit reluarea procesului electoral pentru luna iunie anul curent.

Evident, în masura respingerii cererii de obligare la convocarea adunarii generale, s-a solicitat si respingerea si a cererii privind obligarea la plata unei amenzi civile pentru fiecare zi de întârziere, în favoarea statului.

Analizând decizia recurata prin prisma motivelor de nelegalitate invocate de recurent raportat de situatia de fapt retinuta de instantele de fond, curtea constata ca recursul este întemeiat si urmeaza a fi admis.

Referitor la primul motiv de recurs – instanta nu a fost alcatuira potrivit dispozitiilor legale privind solutionarea litigiilor de munca -, curtea constata ca aceasta critica este neîntemeiata.

Aceasta deoarece, actiunea, astfel cum este formulata, excede notiunii de litigiu de munca astfel cum definita in art. 281 C. muncii.

Conform acestui text, jurisdictia muncii are ca obiect solutionarea conflictelor de munca cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea si încetarea contractelor individuale sau, dupa caz, colective de munca prevazute de prezentul cod, precum si a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.

Pentru existenta unui litigiu de munca, petitul cererii trebuie sa se încadreze în ipoteza dispozitiilor legal citate .

Se observa ca, însusi recurentul, în calea sa de atac, nu are nici un fel argumentatie referitor la „natura litigiului”.

Oricum este evident faptul ca cererea nu priveste solutionarea unui conflict de munca cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea si încetarea contractelor individuale, cu atât mai putin nu poate fi vorba despre un contract colectiv de munca.

Deoarece teza a II-a a contine un termen specific, „raporturile juridice dintre partenerii sociali”, si conditia ca acestea sa fie prevazute de Codul muncii, este clar ca cererea reclamantilor nu s-ar putea încadra nici in aceasta situatie, deoarece ipoteza se refera la litigiile ce ar decurge din dispozitiile Titlului VII „Dialogul Social”, Titlului VIII „Contractul Colectiv de Munca” si cele ale Titlului IX „Conflictele de munca”.

Devine astfel evident ca, în completarea prev. art. 32 din Legea nr. 54/2003 conform caruia raporturile dintre organizatiile sindicale si membrii lor sunt reglementate prin prezenta lege si prin statutele acestora, sunt aplicabile (din punct de vedere material si procesual) prevederile dreptului comun.

Cea de-a doua critica a deciziei tribunalului – referitoare la gresita solutionare a exceptiei lipsei capacitatii a pârâtului comitetul director – este însa întemeiata si va avea consecinta modificarii hotarârii recurate cu consecinta respingerii actiunii ca fiind formulata împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuala.

Având în vedere ca actiunea reprezinta ansamblul de mijloace procesuale prin care se asigura protectia dreptului subiectiv civil, cel care recurge la ea trebuie sa justifice, în privinta sa, un drept si un interes de a recurge la serviciul justitiei si, în privinta ambelor parti, capacitatea procesuala si calitatea procesuala.

În dreptul civil, capacitatea civila este definita ca fiind acea parte a capacitatii juridice a persoanei care consta în aptitudinea subiectului de drepturi de a putea dobândi si exercita drepturi civile si de a-si asuma si îndeplini obligatiile civile prin încheierea de acte juridice.

Definitia releva structurarea institutiei capacitatii în doua elemente: capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu, între care exista o corelatie în sensul ca capacitatea de folosinta este premisa necesara si obligatorie a capacitatii de exercitiu: un subiect de drept nu poate avea capacitate de exercitiu fara a avea, în prealabil, capacitate de folosinta.

Capacitatea procesuala de folosinta este acea parte a capacitatii procesuale care consta în aptitudinea unui subiect de drepturi de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual. Din punct de vedere legal, cerinta capacitatii procesuale este transpusa prin dispozitiile art. 41 alin. 1 Cod pr. civila conform carora orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte în judecata; o exceptie este stabilirea de alin.2 al aceluiasi articol conform cu care asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta în judecata ca pârâte, daca au organe proprii de conducere

În privinta capacitatii procesuale a persoanei juridice (subiect colectiv de drepturi si obligatii), au fost decelate mai multe caractere ale acesteia, din care – cu relevanta în solutionarea prezentei cauze – se remarca legalitatea capacitatii de folosinta si inalienabilitatea capacitatii de folosinta.

Prima însusire a capacitatii de folosinta a persoanei juridice înseamna trasatura acesteia de a fi instituita numai de lege, de a i se stabili începutul, continutul si încetarea doar prin norme legale; cel de-al doilea caracter în discutie priveste însusirea capacitatii de folosinta de a nu putea fi înstrainata ori cedata, la ea neputându-se renunta nici în tot si nici în parte.

Inalienabilitatea capacitatii de folosinta a persoanei juridice nu se opune acordarii unor împuterniciri de reprezentare sau delegarii de atributii, aspecte care tin de valorificarea capacitatii de exercitiu a persoanei juridice.

Referitor la începutul capacitatii de folosinta a persoanei juridice, Decretul nr. 31/1954 face distinctie în functie de obligativitatea înscrierii sau înregistrarii (art. 32 si 33) stabilindu-se ca persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi si obligatii, dupa caz, potrivit dispozitiilor art. 28, de la data actului de dispozitie care le înfiinteaza, de la data recunoasterii, ori a autorizarii înfiintarii lor sau de la data îndeplinirii oricarei alte cerinte, prevazute de lege (art. 33 al.2).

Dupa cum au retinut instantele de fond, Sindicatul C.N.E. Cernavoda a fost înfiintat în martie 1995 în baza Legii nr. 54/1991 cu privire la sindicate, moment de la care organizatia sindicala a dobândit personalitate juridica.

Deoarece Legea nr. 54/2001 nu contine prevederi specifice referitor la raporturile dintre sindicat si organele de conducere (ci doar mentiuni de favoare pentru protectia persoanelor ce alcatuiesc organele de conducere ale organizatiilor sindicale – ex. art. 10 si 11 sau cele ale art. 34 si 35 din lege), în dezlegarea relatiilor în cauza se vor aplica prevederile dreptului comun, continute de art. 35 si 36 din Decr. nr. 31/1954.

Conform acestor prevederi legale, persoana juridica îsi exercita drepturile si îsi îndeplineste obligatiile prin organele sale, actele juridice facute de organele persoanei juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, fiind actele persoanei juridice însasi (art. 35 al.1 si 2), respectiv raporturile dintre persoana juridica si cei care alcatuiesc organele sale sunt supuse, prin asemanare, regulilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel prin lege, actul de înfiintare ori statut (art. 36).

Deoarece privesc „exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor” este evident ca prevederile art. 35 din Decretul nr. 31/1954 privesc capacitatea de exercitiu a persoanei juridice. Tocmai în considerarea acestei prevederi legale, capacitatea de exercitiu a persoanei juridice este definita ca fiind acea parte a capacitatii civile constând în aptitudinea subiectului colectiv de drepturi civile de a de a dobândi si de a exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si îndeplini obligatiile civile prin încheierea de acte juridice de catre organele sale.

Deoarece specificul organizarii persoanei juridice exclude existenta unei vointe proprii, distincta de vointa celor care alcatuiesc colectivul astfel organizat, legiuitorul a adoptat solutia reprezentarii legale a persoanei juridice de catre organele sale de conducere.

De aceea, art. 35 si 36 din Decretul nr. nr. 31/1954 nu pot constitui temeiul legal al justificarii capacitatii de folosinta a pârâtului Comitetul Director al Sindicatului C.N.E. Cernavoda, textele referindu-se la capacitatea de exercitiu care – asa cum s-a aratat – constituie un element al capacitatii persoanei juridice a carei premisa este existenta capacitatii de folosinta.

Chiar si asa, interpretarea prevederilor legale în cauza conduce la concluzia indubitabila ca titularul capacitatii de exercitiu este persoana juridica însasi, ca subiect de drepturi distinct (în cazul de fata Sindicatul C.N.E. Cernavoda).

Numai punerea în valoare a acestei capacitati se face prin organele de conducere (în cazul de fata comitetul director); de aceea, nu se pot confunda organele de conducere ale persoanei juridice cu persoana juridica însasi, caci recunoasterea calitatii de subiect de drepturi este opera legii (un aspect al legalitatii capacitatii civile), iar desemnarea si fixarea atributiilor organelor de conducere sunt efectele unor acte juridice individuale ale persoanei juridice.

Pentru acestea, indiferent de natura obligatiilor a caror reprezentare se cere, organul de conducere, nefiind subiect de drepturi distinct de persoana juridica, nu poate sta în judecata ca pârât pentru obligatia pe care trebuia sa le îndeplineasca în numele si pe seama sindicatului însusi (nu întâmplator, art. 36 din Decretul nr. 31/1954 vorbeste de aplicarea prin asemanare a regulilor mandatului).

Fata de acestea, constatând ca, atunci când art. 40 din Statutul Sindicatului C.N.E. Cernavoda stabileste obligatia comitetului director de a convoca adunarea generala si adunarea generala extraordinara textul, se refera la o obligatie a persoanei juridice însasi.

Observând ca cei doi reclamanti au înteles sa cheme în judecata un organ de conducere al Sindicatului C.N.E. Cernavoda care, conform art. 3 din statut, este persoana juridica româna, organ fara personalitate juridica, Curtea considera ca în mod gresit instanta de apel a solutionat exceptia lipsei capacitatii pârâtei.

Având în vedere dispozitiile art. 274 C. pr. civ. conform carora partea care a cazut în pretentii va fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, fata de situatia ca recurentul a achitat avocatului ales un onorariu de 4000 lei prin factura seria CT nr. 0037/17.11.2009 si taxa juridica de timbru si timbru judiciar în suma de 4,15, vor fi obligati reclamantii la plata acestor sume.

Etichete:

Descopera Primul Stagiu
Zonia.ro