Martorii sub altă identitate

Potrivit art.86¹ alineatul 1 Cod procedură penală se poate încuviinţa martorului de a nu-şi declara identitatea reală, localitatea de domiciliu sau cea de reşedinţă dacă există probe temeinice sau indicii că prin declararea acestora s-ar pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea.¹

Măsurile de protecţie oferite martorului se referă în principal la:

v   protecţia datelor de identificare; persoana va fi prezentată în documentele care se întocmesc în cauza penală sub o altă identitate, un alt domiciliu.

v   protecţia declaraţiei martorului;

v   ascultarea martorului protejat de către organele judiciare sub o altă identitate decât cea reală sau pe bandă videomagnetică cu distorsionarea vocii şi a imaginii, pentru a nu putea fi recunoscut;

v   asigurarea măsurilor de siguranţă la domiciliu şi pe timpul deplasărilor;

v   schimbarea identităţii;

v   schimbarea domiciliului; schimbarea înfăţişării.

Martorul faţă de care se va dispune această măsură va beneficia de o altă identitate sub care va apărea în faţa organelor judiciare. Această măsură poate fi dispusă de către procuror în cursul urmăririi penale, iar în cursul judecăţii de către instanţă la cererea motivată a procurorului, a martorului sau a oricărei alte persoane îndreptăţite. Concomitent cu atribuirea unei identităţi false, se procedează la conservarea datelor privind identitatea reală. Se va întocmi un proces-verbal care va conţine aceste date, care va fi păstrat la sediul parchetului care a efectuat sau a supravegheat efectuarea urmăririi penale, sau după caz la sediul instanţei într-un loc special, în plic sigilat, în condiţii de maximă siguranţă. Procesul-verbal va fi semnat de către cel care a înaintat cererea precum şi de cel care a dispus măsura.

Documentele privind identitatea reală a martorului vor fi prezentate procurorului sau completului de instanţă, în condiţii de strictă confidenţialitate.

Documentele privind identitatea reală a martorului vor fi introduse în dosar numai după ce procurorul prin ordonanţă sau instanţa prin încheiere a constatat că pericolul ce a determinat luarea acestei măsuri a dispărut. În aceste situaţii dacă există mijloace tehinice corespunzătoare, procurorul sau instanţa poate admite ca martorul să fie ascultat fără a fi prezent fizic la locul unde se află organul de urmărire penală, sau în sala de judecată prin intermediul mijloacelor tehnice. Luarea declaraţiilor martorilor în aceste condiţii se face în prezenţa procurorului art.86²(1) Cod procedură penală. Martorul va fi ascultat prin intermediul unei reţele de televiziune cu imaginea şi vocea distorsionate, astfel încât să nu fie recunoscut. Declaraţia martorului ascultat se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio şi redate integral apoi în formă scrisă.

În cursul urmăririi penale, se întocmeşte un proces-verbal în care se redă cu exactitate declaraţia martorului şi va fi semnată de către procurorul care a fost present la ascultarea martorului şi de organul de urmărire penală, acesta se depune la dosarul cauzei. Declaraţia martorului, transcrisă va fi semnată şi de către acesta, fiind păstrată în dosarul depus la parchet, într-un loc special, în plic sigilat în condiţii de maximă siguranţă.

În cursul judecăţii, declaraţia martorului va fi semnată de către procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului şi de preşedintele completului de judecată. Declaraţia transcrisă va fi semnată şi de către martor, păstrată în dosarul cauzei la sediul instanţei. Casetele video sau audio pe care s-a efectuat înregistrarea declaraţiei martorului, în original, vor fi păstrate fie la sediul parchetului, fie la sediul instanţei; acestea vor fi sigilate cu sigiliul parchetului sau instanţei.

La terminarea urmăririi penale casetele video sau audio vor fi înaintate instanţei competente, împreună cu dosarul cauzei. Instanţa de judecată poate admite, din oficiu, la cererea procurorului sau la cererea părţilor, efectuarea unei expertize tehnice privind mijloacele prin care a fost audiat martorul, pentru a se constata certitudinea înregistrării declaraţiei. Pot fi audiaţi ca martori sub o altă identitate şi investigatorii sub acoperire, experţii.

Declaraţiile martorului protejat pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte sau împrejurări care rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

1. Art. 86^1: Protecţia datelor de identificare a martorului
   Dacă există probe sau indicii temeinice că prin declararea identităţii reale a martorului sau a localităţii acestuia de domiciliu ori de reşedinţă ar fi periclitată viaţa, integritatea corporală sau libertatea lui ori a altei persoane, martorului i se poate încuviinţa să nu declare aceste date, atribuindu-i-se o altă identitate sub care urmează să apară în faţa organului judiciar.
   Această măsură poate fi dispusă de către procuror în cursul urmăririi penale, iar în cursul judecăţii de instanţă, la cererea motivată a procurorului, a martorului sau a oricărei alte persoane îndreptăţite.
   Datele despre identitatea reală a martorului se consemnează într-un proces-verbal, care va fi păstrat, la sediul parchetului care a efectuat sau a supravegheat efectuarea urmăririi penale ori, după caz, la sediul instanţei, într-un loc special, în plic sigilat, în condiţii de maximă siguranţă. Procesul-verbal va fi semnat de cel care a înaintat cererea, precum şi de cel care a dispus măsura.
   Documentele privind identitatea reală a martorului vor fi prezentate procurorului sau, după caz, completului de judecată, în condiţii de strictă confidenţialitate.
   În toate cazurile, documentele privind identitatea reală a martorului vor fi introduse în dosarul penal numai după ce procurorul, prin ordonanţă sau, după caz, instanţa, prin încheiere, a constatat că a dispărut pericolul care a determinat luarea măsurilor de protecţie a martorului.
   Declaraţiile martorilor cărora li s-a atribuit o altă identitate, redate în procesul-verbal al procurorului potrivit art. 86^2 alin. 5, precum şi declaraţia martorului, consemnată în cursul judecăţii şi semnată de procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului şi de preşedintele completului de judecată, potrivit art. 86^2 alin. 6, teza I, pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
   Pot fi audiaţi ca martori cărora li s-a atribuit o altă identitate şi investigatorii sub acoperire.
   Dispoziţiile prevăzute în alin. 1 – 6 se aplică şi experţilor. [↩]