Top

Încălcarea disp. art. 289 Cod procedură penală, care reglementează desfăşurarea procesului penal. Nulitate absolută.

Se poate vorbi de o participare efectivă a procurorului la judecată numai dacă acesta, la dezbaterea cauzei în fond, pune concluzii în şedinţă publică. Rezumarea acestuia la a spune că va depune concluzii scrise încalcă principiul contradictorialităţii, consacrat de art. 289 Cod procedură penală, iar hotărârea este supusă nulităţii absolute.

Prin sentinţa penală nr.343 din 22.11.2007, pronunţată de Judecătoria Gura Humorului a fost condamnat inculpatul T. M., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.37 din legea 90/96 la pedeapsa de 500 lei amendă.

Prin aceeaşi sentinţă inculpatul a fost condamnat pentru infracţiunea prev. de art. 178 alineatul 1 şi 2 a CP cu aplicarea art. 33 lit. b cod penal la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Conform art. 33 lit. b , 34 lit. d Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a-c Cod penal, iar conform art.71 alin.5 cod penal, s-a suspendat executarea acestei pedepse accesorii.

În temeiul art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare prev.de art.82 Cod penal şi s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. p.

A fost obligat inculpatul TM în solidar cu partea responsabilă civilmente SC „P.” SA Bucureşti şi Societatea de Asigurare Reasigurare ARDAF SA, să plătească părţilor civile Z. M., A C. I. şi A. C. sumele de 20.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile, 50.000 lei, cu titlu de daune morale şi singur suma de 4.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, iar statului suma de 1.800 lei cu acelaşi titlu.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

La data de 18.05.2006, inculpatul care era şofer de mai mulţi ani la SC”P.”SA Bucureşti se afla la punctul de lucru al SC”P.” din com. Ciprian Porumbescu, de unde trebuiau transportaţi la locul de cazare din com. Marginea, un număr de 20 de muncitori. Când autovehiculul a ajuns în apropierea km 38 + 600 m, pe o porţiune ce prezenta o curbă uşoară la dreapta, conducătorul auto a observat cu întârziere semnul de curbă periculoasă la stânga, nu a redus suficient viteza de deplasare, astfel încât autovehiculul a intrat în derapaj şi la ieşirea din curbă a părăsit cu roţile din dreapta partea carosabilă, intrând pe acostament, moment în care a intrat în coliziune cu parapetul metalic de pe margine, rostogolindu-se într-o râpă. Datorită forţei centrifuge, pasagerii din furgon au fost proiectaţi spre pereţii caroseriei, iar M. N. şi A. V., care ocupau locurile din dreapta, au fost aruncaţi pe geamurile laterale şi prinşi în cădere de partea laterală a furgonului, fiind striviţi.

Potrivit art.48 al.1 din OUG 195/2002 republicată, conducătorul de vehicul, trebuie să respecte regimul legal de viteză şi să o adapteze în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiţii de siguranţă.

Având în vedere cele expuse mai sus, prima instanţă a constatat că inculpatul T. M. se face vinovat de săvârşirea infracţiunii prev. de art.37 din Lg.90/96 a Protecţiei Muncii care stipulează nerespectarea de către orice persoană a măsurilor stabilite cu privire la Protecţia Muncii, dacă prin aceasta se creează un pericol iminent de producerea unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională şi a infracţiunii de ucidere din culpă.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Gura Humorului, inculpatul T. M., asiguratorul ARDAF SA BUCOVINA Suceava, părţile civile Z. M., A. C. I. şi A. C., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Inculpatul, prin apărător, a invocat nulitatea absolută a hotărârii pronunţate, încălcându-se principiile oralităţii, nemijlocirii şi contradictorialităţii cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei, ocazie cu care procurorul nu a susţinut oral actul de acuzare, mulţumindu-se să aducă la cunoştinţa instanţei că va depune concluzii scrise, încălcându-se prevederile art.289 cod procedură penală.

Prin decizia penală nr. 106 din data de 07.04.2008 pronunţată de Tribunalul Suceava s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Gura Humorului, inculpat, asigurator, şi părţile civile Z. M., A. C. I. şi A. C., s-a desfiinţat în totalitate sentinţa penală şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Pentru a decide astfel, tribunalul a reţinut că s-au încălcat prev. art. 289 Cod procedură penală, care reglementează desfăşurarea procesului penal, respectiv oralitatea, nemijlocirea şi contradictorialitatea, principii în virtutea cărora judecata cauzei se face în faţa instanţei constituită potrivit legii şi se desfăşoară în şedinţă, oral, nemijlocit şi în contradictoriu. Ori, în condiţiile în care procurorul de şedinţă nu a formulat concluzii orale pe fondul cauzei în şedinţa publică în care au avut loc dezbaterile, rezumându-se a arăta că va depune note de concluzii scrise, părţile din proces au fost lipsite de posibilitatea de a formula la rândul lor concluziile şi apărările necesare, încălcându-li-se în acest sens drepturile procesuale, motiv pentru care a procedat în consecinţă.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs părţile civile Z. M., A. C. I. şi A. C., solicitând casarea deciziei şi admiterea apelului aşa cum a fost formulat.

Examinând recursurile prin prisma motivelor invocate şi care se circumscriu cazului de casare prev. de art. 3859 alin. 1 pct. 10 Cod procedură penală, precum şi în conformitate cu art. 3859 alin. 3 Cod procedură penală, curtea constată că acestea sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente:

Cu ocazia dezbaterii în fond, reprezentantul Ministerului Public a arătat că va depune note de concluzii scrise.

Potrivit art. 289 Cod procedură penală, „judecata cauzei se face în faţa instanţei constituită potrivit legii şi se desfăşoară în şedinţă, oral, nemijlocit şi în contradictoriu”.

Or, în condiţiile în care procurorul de şedinţă, cu ocazia dezbaterilor, nu a pus concluzii pe fondul cauzei, s-au încălcat principiile consacrate de articolul mai sus menţionat, părţile fiind lipsite de posibilitatea formulării unor concluzii şi apărări eficiente. Nu se poate vorbi aşadar de o participare efectivă a procurorului la judecată, absenţă ce se sancţionează conform art. 197 al. 2 Cod procedură penală cu nulitatea absolută, împrejurare ce poate fi invocată de către oricine şi în orice stadiu procesual.

Aşa fiind, constatând că decizia atacată este legală şi temeinică, curtea, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge recursurile declarate de părţile civile, ca nefondate.

Etichete: