Top

Asigurare dovezi

Prin cererea înregistrata la Judecatoria Radauti la data de 11 iunie 2010, sub nr. 3915/285/2010, reclamantul G. C. a solicitat instantei urmatoarele: constatarea starii de fapt, respectiv existenta si starea în care se afla bunurile imobile-casa de locuit si anexa – mobilate si utilate complet, asigurând un confort peste medie, precum si a bunurilor mobile. Mai exact a solicitat a se constata existenta si starea actuala a tuturor bunurilor indicate de subsemnatul în cererea de partaj, pentru care a facut dovada achizitionarii; parerea expertului care neluata de îndata ar putea sa faca referire la mult mai putine lucruri decât cele înca existente.

În motivarea cererii, reclamantul a aratat ca, s-a casatorit cu parata la data de 18.05.2001, casatorie ce a fost desfacuta prin sentinta civila nr. 956/18.03.2009 (pronuntata de Judecatoria Radauti in dosarul nr. 6950/285/2008), ramasa definitiva si irevocabila.

În timpul casatoriei a dobândit in proprietate o serie de bunuri comune, mobile si imobile, aratate in detaliu in actiunea de partaj, aflata spre solutionare pe rolul Judecatoriei Radauti.

A mai aratat ca absolut toate bunurile au fost achizitionate in timpul casatoriei, unele cu plata cash, altele cu plata in rate (leasing), insa o mare parte din acestea au fost trecute in proprietatea PFA – ului deschis pe numele paratei, desii bunurile nu sunt in interesul operatiunii taxabile, având scopul de a deduce cheltuielile efectuate.

Asa fiind, la momentul actual exista posibilitatea ca pârâta sa le valorifice, urmarind prejudicierea sa. Dovada ca a contribuit in mod substantial la dobândirea in proprietate a acestora o poate face cu orice mijloc de proba, in toata perioada casatoriei realizând venituri consistente.

Interesul asigurarii dovezilor rezida in faptul ca intentia paratei, de înstrainare sau valorificare a bunurilor, este fundamentata pe împrejurarea ca relatiile dintre ei au devenit relativ tensionate in timp, aceasta urmarind prin orice mijloc sa obtina o proportie mai mare din bunurile dobândite. In acest sens i-a facut initial mai multe oferte de tranzactionare, oferindu-i sume de bani net inferioare celor cu care a contribuit efectiv, asociate cu conditii impuse, de genul celei de renuntare la dreptul de a-si vizita fiica pana la majoratul acesteia. Refuzul sau a avut drept consecinta „asigurarile” venite din partea paratei, ca va obtine mult mai putin in urma partajului.

Atitudinea ei s-a mai concretizat recent si intr-o pozitie procesuala ofensiva in cadrul actiunii de stabilire a programului de vizitare a minorei rezultate din casatorie.

De mai mult timp parata nu-i permite accesul in locuinta nici macar pentru a mentine legaturile parintesti cu minora rezultata din casatorie, sustinând ca bunurile care sunt acolo ii apartin in totalitate si ca el va primi niste bani în urma partajului.

De asemenea, din discutiile cu mai multe persoane din localitate (unele vor fi citate pentru a depune marturie in procesul de partaj), a înteles ca parata doreste sa înstraineze mai multe bunuri din cele ce fac obiectul cererii de partaj, printre care si casa de locuit.

Fata de împrejurarea ca aceasta a fost construita in totalitate in timpul casatoriei sale cu parata, pe un teren intabulat pe numele lor cu titlu de drept de folosinta, apreciaza ca înstrainarea acesteia (chiar sub rezerva atribuirii in lotul paratei in urma partajului) îi prejudiciaza în mod grav si iremediabil interesele, punându-l astfel in situatia de a nu-si putea recupera decât intr-un termen îndelungat valoarea in bani a cotei ce i se cuvine din bunuri.

Prin încheierea de sedinta nr. 589 din 11 iunie 2010 Judecatoria Radauti a admis cererea si a delegat executorul judecatoresc pentru constatarea starii bunurilor mobile si imobile, retinând în motivare ca, potrivit disp. art. 239 al. 1 Cod procedura civila orice persoana care are interes sa constate de urgenta o anumita stare de fapt care ar putea sa înceteze ori sa se schimbe pâna la administrarea dovezilor, va putea cere instantei în circumscriptia careia urmeaza sa se faca constatarea sa delege un executor judecatoresc din aceeasi circumscriptie sa constate la fata locului aceasta stare de fapt.

Instanta a apreciat ca sunt îndeplinite conditiile prevazute de textul legal mentionat si a admis cererea, însa în parte, întrucât a considerat ca nu sunt aplicabile si disp. alin. 2 art. 239 Cod procedura civila.

Reclamantul a solicitat încuviintarea constatarii fara înstiintarea pârâtei, cu motivarea ca aceasta ar putea sustrage o mare parte din bunuri pâna la termenul ce va fi fixat, însa instanta a apreciat ca temerile reclamantului nu sunt justificate, având în vedere ca partile desi sunt divortate din martie 2009 pâna în prezent, pârâta nu a înstrainat bunuri, reclamantul invocând în sprijinul temerilor sale nu fapte concrete ci discutii avute cu terte persoane, care nu sunt concludente.

Împotriva sentintei a formulat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

În motivare a invocat exceptia netimbrarii actiunii, aratând ca, în conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 146/1997 toate celelalte actiuni si cereri neevaluabile în bani, cu exceptia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se timbreaza cu 8 lei.

A solicitat ca în baza art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, raportat la art. 32 si 35 alin. 1 din N.M.A. al legii sus-mentionate, având în vedere ca nu s-a achitat de catre creditoare taxa judiciara de timbru la fond, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei si anularea cererii ca netimbrata.

Examinând încheierea nr. 589 Cod civil data în sedinta camerei de consiliu din 11 iunie 2010 de Judecatoria Radauti, prin prisma motivului de recurs invocat, tribunalul retine urmatoarele:

Într-adevar, asa cum însusi intimatul G. C. sustine, cererea acestuia de asigurare dovezi a fost înregistrata la Judecatoria Radauti în doua dosare distincte, respectiv nr. 3915/285/11.06.2010 si 4033/285/17.06.2010, primul exemplar fiind expediat prin fax iar cel de-al doilea prin posta.

În acest din urma dosar, la fila 3 se regaseste chitanta nr. ISXUC 10569101/17.05.2010 în valoare de 10 lei iar pe verso este atasat timbrul judiciar în valoare de 0,30 lei, astfel încât sustinerile recurentei sunt nefondate.

De altfel, prin încheierea din data de 24.08.2010, în baza art. 163 Cod procedura civila, instanta de recurs a admis exceptia de litispendenta si a dispus conexarea dosarului 4033/285/2010 la dosarul nr. 3915/285/2010 a Tribunalului Suceava, întrucât în aceiasi cauza instanta de fond a pronuntat doua încheieri, iar recursurile împotriva acestor încheieri au fost înregistrate în doua dosare distincte.

Fata de aceasta situatie, în temeiul dispozitiilor art. 312 Cod procedura civila, recursul urmeaza a fi respins ca nefondat.

Etichete: