Top

Infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 254 alin.1,2 cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal. Achitare. Lipsa probelor.

Sentinţa penală nr.108/P/31.05.2010

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi fals intelectual, prev. de art. 254 alin. 1,2 Cod penal, rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 289 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a mai dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 alin. 1 Cod penal.

S-a reţinut în rechizitoriu că inculpatul, agent de poliţie, funcţionar public cu atribuţii de constatare, de sancţionare a contravenţiilor şi de control, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a pretins şi primit de la diferite persoane bani şi foloase necuvenite, în scopul de a îndeplini sau a nu îndeplini acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu şi că, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a falsificat procese verbale de contravenţie prin atestarea unor date sau împrejurări necorespunzătoare adevărului.

S-au constituit părţi civile în procesul penal cu suma de 2000 lei reprezentând bunurile pretinse de inculpat, cu suma de 400 lei reprezentând bunurile pretinse de inculpat, cu suma de 60 lei reprezentând bunurile pretinse de inculpat, şi cu suma de 250 lei reprezentând cheltuielile de deplasare la poliţie, parchet şi instanţă şi zilele de lucru pierdute.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe: denunţurile şi declaraţiile denunţătorilor, procesele verbale de contravenţie, planşe foto, registrul unic de control, fişa postului şi declaraţiile martorilor .

În cursul cercetării judecătoreşti s-a administrat proba cu înscrisuri: procese verbale de depunere a unor bunuri la camera de corpuri delicte, au fost ascultate părţile vătămate, au fost ascultaţi martorii, a fost ascultat inculpatul, s-a întocmit un referat de evaluare a inculpatului şi un raport de expertiză grafică.

Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul este agent de poliţie în cadrul Poliţiei municipiului Piatra Neamţ – Compartimentul sisteme de pază. În această calitate, avea atribuţii de îndrumare, sprijinire şi evaluare a conducătorilor de unităţi, pe linia asigurării pazei şi integrităţii patrimoniului acestora. Inculpatul aviza planurile de pază, verifica documentele necesare avizării personalului de pază, efectua verificări în teren, evalua modul în care conducătorii agenţilor economici publici şi privaţi execută obligaţiile stabilite de lege cu privire la protejarea patrimoniului şi propunea retragerea atestatelor personalului de pază.

1. La data de 15.11.2007, trei vânzători ambulanţi de marfă din judeţul Ialomiţa, l-au denunţat pe inculpat că ar fi pretins şi primit bani şi bunuri, pentru a nu le confisca mărfurile pe care le comercializau. În concret, cei trei l-au denunţat pe inculpat că, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, timp de doi ani, îi oprea, le cerea documente de provenienţă a mărfii şi, în lipsa acestora, îi ameninţa că le confiscă marfa, iar pentru a-i ierta, le pretindea bunuri şi bani.

Cei trei denunţători l-au indicat pe inculpat drept autor după planşa foto pusă la dispoziţie de anchetatori.

În declaraţiile date, inculpatul a arătat că i-a oprit de mai multe ori pe cei trei denunţători, dar şi pe alte persoane din judeţul Ialomiţa, care comercializau marfă, i-a condus la poliţie pentru identificare, i-a sancţionat contravenţional şi le-a confiscat marfa, depunând-o la camera de corpuri delicte. Cei trei denunţători l-au ameninţat că-l vor da afară din poliţie şi l-au insultat. A mai arătat inculpatul că nu le-a pretins bunuri pentru a nu-i sancţiona.

Martorii au declarat că au fost colegi de serviciu cu inculpatul, că i-a oprit de mai multe ori pe vânzătorii ambulanţi din Ialomiţa şi că i-a sancţionat contravenţional şi le-a confiscat marfa.

Niciuna din probele administrate nu susţin denunţurile celor trei persoane, simplele afirmaţii ale părţilor vătămate nefiind de natură să înlăture prezumţia de nevinovăţie de care se bucură inculpatul.

2. Părţile vătămate sunt angajaţi ai firmei de pază, care asigura paza la barul aparţinând din Piatra Neamţ. În seara zilei de 02.01.2008, la acest bar a avut loc un scandal de amploare.

Părţile vătămate l-au denunţat pe inculpat că le-ar fi pretins, pentru a nu-i sancţiona pentru neexecutarea sarcinilor de serviciu în seara scandalului de la bar, două baxuri de vin şi o sticlă de whisky. L-a mai denunţat pe inculpat că i-ar fi pretins bonuri de masă pentru tatăl său, care era angajat al firmei de pază.

În declaraţiile pe care le-au dat în faza cercetării judecătoreşti, părţile vătămate au arătat că nu mai menţin declaraţiile date la urmărirea penală, pentru că le-au fost dictate şi au fost obligaţi să le semneze.

În declaraţia sa, inculpatul a arătat că este prieten cu cei doi şi că nu le-a pretins niciodată bani sau alte bunuri în legătură cu atribuţiile sale de serviciu.

Nici în faza urmăririi penale şi nici în faza judecăţii nu s-a administrat nicio probă din care să rezulte că inculpatul a săvârşit aceste fapte.

3. l-a denunţat pe inculpat că i-ar fi pretins suma de 200 lei pentru a-i aviza un plan de pază .

În declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti, acesta a arătat că suma de 200 lei nu a fost pretinsă de inculpat, ci i-a dat-o împrumut. Nu a putut oferi nicio explicaţie a declaraţiilor contradictorii.

Inculpatul a declarat că i-a dat suma de 200 lei împrumut, în baza prieteniei lor, deoarece tatăl său era bolnav.

Nici în faza urmăririi penale şi nici în faza judecăţii nu s-a administrat nicio probă din care să rezulte că inculpatul a săvârşit această faptă.

4. este administratorul, de care aparţine restaurantul din Piatra Neamţ. Acesta l-a denunţat pe inculpat că i-ar fi pretins produse alimentare pentru el şi alţi doi colegi, cu prilejul întocmirii documentaţiei necesare asigurării pazei restaurantului şi că l-ar fi ameninţat să încheie contract cu o anumită firmă pentru asigurarea pazei.

Inculpatul nu a recunoscut învinuirea.

Martorii… şi …, colegii cu care inculpatul a fost în control la restaurantul …, au declarat că au plătit consumaţia.

Nici în faza urmăririi penale şi nici în faza judecăţii nu s-a administrat nicio probă din care să rezulte că inculpatul a săvârşit aceste fapte.

5. …este administrator al .., societate ce are în obiectul de activitate instalarea sistemelor de pază. Acesta l-a denunţat pe inculpat că îi trimitea clienţi şi că îi sancţiona angajaţii, cerându-i în schimb să monteze la casa tatălui inculpatului un sistem antiefracţie.

Inculpatul a declarat că sistemul era dezafectat şi a fost plătit.

Martorul a declarat, că a lucrat la şi că a montat la casa tatălui inculpatului un sistem de alarmă second-hand, care a fost plătit.

Nici în faza urmăririi penale şi nici în faza judecăţii nu s-a administrat nicio probă din care să rezulte că inculpatul a săvârşit aceste fapte.

6. … este angajat al .. Piatra Neamţ. Acesta l-a denunţat pe inculpat că i-a cerut o cantitate de carne pentru că l-a sancţionat cu „avertisment” pe agentul de pază ….

În declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti, Filimon Ghiocel a arătat că i-a cerut inculpatului să-l sancţioneze pe agentul de pază … pentru că nu purta ecusonul şi bastonul, ceea ce inculpatul a făcut. Într-o zi i-a dat inculpatului trei kg. carne de porc, dar nu pentru că l-a sancţionat pe …, ci ca pomană.

Inculpatul a arătat că l-a sancţionat pe … şi, fără legătură cu acest fapt, a primit de la partea vătămată, în numele prieteniei lor, ca pomană, 2-3 kg. de carne de porc.

Nici în faza urmăririi penale şi nici în faza judecăţii nu s-a administrat nicio probă din care să rezulte că inculpatul a pretins bunul pentru îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu.

7. …. a fost angajat la … Acesta l-a denunţat pe inculpat că, profitând de atribuţiile sale de serviciu, i-a cerut de mai multe ori baxuri de suc, pe care i le-a dat de frică.

La dosar nu există nicio probă care să susţină învinuirea.

După cum se poate observa din cele ce preced, împotriva inculpatului s-au formulat mai multe denunţuri, unele menţinute ulterior altele nu, pentru că, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, ar fi pretins şi primit de la denunţători mai multe bunuri.

În afara declaraţiilor denunţătorilor, şi acelea menţinute doar în parte, nu există nicio probă pe baza căreia să se poată stabili, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul este autorul acestor fapte.

Trebuie menţionat că în faza cercetării penale, s-a autorizat interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice purtate de inculpat. La dosar nu se află niciun proces verbal de transcriere a acestor convorbiri, trimiterea în judecată nefiind fundamentată pe ele.

Faţă de cele ce preced, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a Cod procedură penală, se va dispune achitarea inculpatului pentru infracţiunea de luare de mită prev. de art. 254 alin. 1,2 Cod penal, rap. la art. 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.

8. În ceea priveşte infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, tribunalul constată că faptele există, că au fost săvârşite de inculpat cu vinovăţia cerută de lege şi că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii menţionate.

Astfel, inculpatul a încheiat şase procese verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prin care a aplicat numiţilor… sancţiunea „avertisment” pentru încălcarea unor dispoziţii legale privind paza bunurilor.

În aceste procese verbale, se atestă că cei sancţionaţi recunosc faptele şi au luat cunoştinţă de sancţiunea aplicată.

Deşi procesele verbale sunt semnate de contravenienţi, aceste persoane au declarat că nu le-au semnat şi că nu au fost controlaţi de inculpat, în timp ce inculpatul a susţinut că semnăturile aparţin contravenienţilor, iar procesele verbale au fost încheiate ca urmare a controalelor pe care le-a efectuat..

Pentru lămurirea acestui aspect, în cursul urmăririi penale s-a dispus efectuarea unei expertize.

Din raportul de expertiză întocmit de I.P.J. Neamţ – Serviciul Criminalistic, rezultă că este probabil ca semnăturile contravenienţilor să fi fost executate de inculpat.

Având în vedere că expertiza a fost efectuată de o unitate care face parte dintr-o structură ce nu prezintă suficiente garanţii de imparţialitate faţă de acuzare, în faza cercetării judecătoreşti s-a dispus efectuarea unei noi expertize la Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Iaşi, unitate care se află în subordinea Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.

Din raportul de expertiză, rezultă că semnăturile contravenienţilor au fost executate de inculpat. În aceste condiţii, tribunalul înlătură apărarea inculpatului în sensul că procesele verbale au fost semnate de contravenienţi.

La individualizarea pedepsei pentru infracţiunea de fals intelectual, instanţa are în vedere criteriile generale prevăzute în art. 72 Cod penal, respectiv dispoziţiile părţii generale a codului penal, limitele de pedeapsă fixate în textul incriminator, gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana inculpatului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Gradul de pericol social al faptelor săvârşite rezultă din modul şi mijloacele săvârşirii lor, din împrejurările în care au fost săvârşite, scopul urmărit, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, aşa cum au fost reţinute anterior, şi din persoana şi conduita inculpatului.

Inculpatul a încheiat în fals, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, procese verbale de contravenţie, atestând date necorespunzătoare adevărului. Explicaţia oferită de inculpat a fost aceea că aplicând sancţiunea „avertisment” era bine şi pentru contravenient, dar şi pentru el, căci „avea activitate”.

Inculpatul are vârsta de 31 de ani, este agent de poliţie, este căsătorit, are doi copii minori şi nu prezintă antecedente penale. Din referatul de evaluare rezultă că nu este predispus să săvârşească noi fapte antisociale.

Contrar susţinerilor sale, tribunalul consideră că faptele inculpatului prezintă gradul de pericol social al infracţiunii de fals intelectual, având în vedere numărul proceselor verbale încheiate, poziţia sa procesuală, scopul urmărit, acela de „a avea activitate”, dar şi calitatea sa de agent de poliţie, funcţionar însărcinat cu constatarea contravenţiilor şi sancţionarea lor.

După săvârşirea infracţiunii, inculpatul a avut o atitudine de negare a săvârşirii faptelor, aserţiunile sale nefiind confirmate, aşa cum s-a arătat anterior, de celelalte probe administrate.

Având în vedere cele anterior reţinute, se va aplica o pedeapsă în minimul special prevăzut de lege, aceasta fiind pe măsura tulburării pe care faptele au produs-o în mediul social şi poate asigura scopul prevăzut în art. 52 Cod penal.

Ca urmare a condamnării la pedeapsa închisorii, se va aplica şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a şi b Cod penal, pe durata prevăzută în art. 71 alin. 2 Cod penal.

Pentru interzicerea drepturilor civile, instanţa reţine că natura faptelor săvârşite, gradul de pericol social al acestora, circumstanţele personale ale inculpatului, precum şi pedeapsa principală aplicată duc la concluzia unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a şi b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Luând în considerare şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţa apreciază că interzicerea exerciţiului acestor drepturi este necesară pentru asigurarea unui scop legitim, respectiv desfăşurarea instrucţiei penale, măsură care este necesară într-o societate democratică. De asemenea, luând în considerare natura şi durata pedepsei principale aplicate, instanţa apreciază că interzicerea acestor drepturi este proporţională cu situaţia care a determinat-o.

Ţinând seama de vârsta inculpatului, de situaţia sa familială şi de concluziile referatului de evaluare, tribunalul consideră că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea ei efectivă. Cum inculpatul nu are antecedente penale, iar pedeapsa principală aplicată este închisoarea de 6 luni, sunt îndeplinite cerinţele art. 81 Cod penal, pentru a se dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe termenul de încercare stabilit în conformitate cu art. 82 Cod penal.

Ca urmare a suspendării executării pedepsei principale, se va dispune şi suspendarea executării pedepsei accesorii şi se va atrage atenţia inculpatului asupra posibilităţii revocării suspendării.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, ca urmare a achitării inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în baza art. 346 alin. 3 Cod procedură penală, instanţa nu poate acorda despăgubiri civile părţilor civile .

Cu privire la acţiunile civile formulate de părţile civile, tribunalul constată că acestea nu au făcut nicio dovadă a despăgubirilor pe care le-au solicitat, astfel că în baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, vor fi respinse.

Înscrisurile falsificate de inculpat vor fi anulate în baza art. 348 Cod procedură penală.

Ca o consecinţă a condamnării sale, în baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat să plătească statului cheltuielile judiciare avansate.

Etichete: