Top

Atribuţiile Direcţiei de Asistenţă Comunitară în aplicarea legislaţiei privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Distincţia între atribuţiile Direcţiei de Asistenţă Comunitară şi acelea stabilite pentru Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Dispoziţiile legale care reglementează activitatea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului nu pot fi aplicate pentru a stabili sarcini pentru Direcţiile de Asistenţă Comunitară.
Curtea de Apel Iaşi, decizia civilă nr. 97 din 10 noiembrie 2008
Curtea de apel a constatat că prin hotărârea criticată instanţa de fond a dispus, iar tribunalul a păstrat, atât reîncredinţarea către reclamantul B.P.-D. a minorului B.T., născut la data de 05.04.1996, cu obligarea pârâtei R.L. la plata unei pensii de întreţinere în favoarea acestuia, cât şi încuviinţarea ca reclamantul să aibă legături personale cu minora B.T., născută la 30.06.1999, în a doua zi şi a patra săptămână din lună, sâmbăta şi duminica, o săptămână în vacanţa de paşte şi şase săptămâni în vacanţa de vară doar în prezenţa pârâtei şi a unui asistent social sau psiholog ce va fi desemnat.
Direcţia de Asistenţă Comunitară Iaşi este un serviciu public de interes local, cu personalitate juridică, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Local municipal Iaşi, fiind înfiinţat prin Hotărârea nr. 6 din 17.01.2005 a Consiliului Local al municipiului Iaşi. Acest serviciu cuprinde în organigrama sa Serviciul de Autoritate Tutelară, Protecţia Minorilor şi Familiei, a cărui citare este obligatorie, conform art. 42 Codul familiei, în instrumentarea cauzelor ce aduc în discuţie probleme relative la încredinţarea minorilor, întrucât în astfel de pricini interesul superior al acestora trebuie să prevaleze în toate demersurile şi deciziile pe care le vor lua autorităţile publice, organismele private autorizate sau instanţele judecătoreşti.
În derularea acestor procese Direcţia de Asistenţă Comunitară – Serviciul de Autoritate Tutelară îşi exprimă punctul de vedere, prin efectuarea unei anchete sociale, în care evidenţiază condiţiile oferite de fiecare părinte şi opinează asupra părintelui care oferă cele mai bune condiţii de creştere şi educare a minorului.
Prin ancheta socială este informată instanţa cu privire la condiţiile de trai ale părintelui, condiţiile de locuit pe care i le poate oferi minorului, veniturile părintelui, modul în care acesta se îngrijeşte de minor, preocuparea pe care a manifestat-o şi pe care o manifestă pentru educarea copilului, profilul moral al părintelui, precum şi orice alte informaţii care pot contribui la o mai bună cunoaştere a părţilor de către instanţă care, coroborându-le cu celelalte probe administrate,să poată stabili fie cui va încredinţa minorul, fie modalitatea în care va permite părintelui-reclamant să aibă legături personale cu minorul.
Este adevărat că, prin întâmpinarea depusă la dosar la Judecătoria Iaşi, pârâta R.L. a solicitat restricţionarea dreptului reclamantului de a avea legături personale cu minora B.T., în sensul că întâlnirile acestora să se desfăşoare în prezenţa sa şi a unui asistent social/psiholog, desemnat de Serviciul de Autoritate Tutelară din cadrul Consiliului Local Iaşi.
Instanţele aveau obligaţia de a cenzura solicitările părţilor, funcţie de cadrul procesual dar şi de dispoziţiile legale operante în pricina dedusă judecăţii.
Curtea a reţinut că instanţa de fond nu a precizat temeiul de drept, atunci când a stabilit că legăturile personale între reclamant şi minora B.T. se vor desfăşura în prezenţa mamei şi a unui asistent social sau psiholog ce va fi desemnat.
Mai mult decât atât, instanţa de fond nu a precizat în dispozitivul sentinţei cine anume urmează să desemneze asistentul social sau psihologul ce ar fi trebuit să asiste la derularea programului de legături personale dintre tată şi minoră, în condiţiile în care dispozitivul hotărârii este susceptibil de a fi pus în executare.
Tribunalul a complinit lipsa motivării în drept şi a fundamentat soluţia pe dispoziţiile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului ratificată prin Legea nr. 18/1990, Legii nr. 272/2004 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1434/2004 – anexă, aceste ultime acte normative reglementând cadrul în care îşi derulează competenţele Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.
Astfel, tribunalul a reţinut că măsura stabilită de instanţa de fond s-ar plasa în „serviciile de zi”, astfel cum apar acestea reglementate în anexa 2 din H.G. nr. 1438/02.09.2004.
Curtea a constatat că citarea în proces a Direcţiei de Asistenţă Comunitară Iaşi – Serviciul Autoritate Tutelară nu poate antrena stabilirea în sarcina acestuia a altor obligaţii decât cele ce decurg din art. 42 Codul familiei, întrucât obligaţia impusă de instanţa de fond şi păstrată în apel excede obligaţiilor ce pot incumba acestei instituţii, în cadrul procesual de faţă.
Motivarea deciziei pronunţate de Tribunalul Iaşi se axează, sub aspectul temeiului de drept, pe acte normative ce reglementează activitatea şi atribuţiile Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean şi care nu a participat în cauză. Aceasta are atribuţii speciale, strict conferite de Legea nr. 272/2004 şi Hotărârea Guvernului nr. 1438/02.09.2004, constând în protecţia specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi sau a celui care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora.
Minora din cauza pendinte este încredinţată spre creştere şi educare mamei sale, care oferă suficiente garanţii pentru creşterea şi educarea sa, iar tatăl doreşte să i se permită să păstreze legăturile personale cu minora.
Pe cale de consecinţă, dispoziţiile legale la care face trimitere tribunalul nu sunt operante în prezenta cauză.
Curtea a admis recursul Direcţiei de Asistenţă Comunitară, modificând în tot decizia Tribunalului Iaşi. A fost admis apelul D.A.C. Iaşi şi s-a schimbat în parte sentinţa Judecătoriei Iaşi, prin înlăturarea din dispozitivul cele din urmă a menţiunii privind realizarea de reclamantul B.P.-D. a legăturilor personale cu minora B.T. în prezenţa unui psiholog sau asistent ce urmează a fi desemnat.

Etichete: