Top

Infractiuni de inselaciune si o infractiune de tentativa la inselaciune

INSTANTA

Sub nr. 646 din 11.02.2010 a fost inregistrat la instanta dosarul nr. 2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria B, impreuna cu Rechizitoriul din 10.02.2010, prin care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatului: ZG – fiul lui I si F, cetatean roman, studii 10 clase, fara ocupatie, casatorit, 2 copii minori, recidivist, pentru savarsirea a 4 infractiuni de inselaciune si o infractiune de tentativa la inselaciune – prev. de art. 215 al.1 Cod penal si art. 20 rap.la art. 215 al.1 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a si art. 37 al.1 lit. b Cod penal.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele :

La data de 23.03.2009, inculpatul ZG s-a deplasat in mun. B cu intentia de a insela. Astfel, a mers in zona Casei de Pensii unde a acostat-o pe partea vatamata LE pe care a intrebat-o daca are cunostinta unde este Oficiul Fortelor de Munca din mun. B intrucat are de afisat un post vacant de femeie de serviciu la un cabinet stomatologic. Sesizand ca partea vatamata este interesata de acest loc de munca, inculpatul a condus-o in incinta stomatologiei unde i-a solicitat suma de 150 de lei motivand ca urmeaza sa ii intocmeasca un dosar medical si ii va prezenta totodata locul unde urma sa o angajeze. Aceasta suma de bani a pretins ca ii este necesara intrucat trebuie sa efectueze plata unor onorarii si acte, insa imediat dupa ce a primit banii a abandonat-o pe partea vatamata.

La data de 2009, inculpatul ZG s-a reintors in mun. B, iar in zona Podul Pescariei, a acostat-o pe partea vatamata DLT pe care a intrebat-o unde este Oficiul Fortelor de Munca din mun. B deoarece are de afisat un post vacant de infirmiera la Spitalul de Urgenta „Elena B” B. Sesizand interesul partii vatamate in legatura cu acest loc de munca, inculpatul s-a oferit sa o ajute, aducand ca principal argument faptul ca are cunostinte la Spitalul Judetean care pot interveni pentru aceasta angajare. Prin urmare, sub pretextul intocmirii unui dosar medical pentru angajare, inculpatul a insotit-o pe partea vatamata la spital si motivand ca i-a facut o programare pentru ecografie i-a solicitat bijuteriile din aur – verigheta, 2 inele si lant cu cruciulita – precizandu-i ca nu are voie cu obiecte metalice in interiorul cabinetului. Imediat dupa ce partea vatamata i-a incredintat aceste bunuri, a abandonat-o in respectiva locatie. Ulterior, inculpatul a amanetat respectivele bijuterii astfel cum reiese din Contractul de imprumut cu amanet nr. 13332 din data de 28.10.2009. Prejudiciul suferit de DLT este in cuantum de 500 de lei.

La data de 27.11.2009, inculpatul ZG s-a deplasat in mun. B si, dupa acelasi plan, in zona Posta Mare a abordat-o pe martora U E pe care a intrebat-o daca stie unde sunt Fortele de Munca deoarece are de afisat un post vacant de femeie de serviciu la Stomatologie. Martora nu s-a aratat incantata de oferta inculpatului, insa i-a indicat-o pe vatamata PM care a venit la solicitarea lui UE in acea zona, fiindu-i prezentata inculpatului. Deoarece inculpatul a pretins faptul ca are nevoie de o suma de bani pentru a intocmi dosarul de angajare, iar PM nu dispunea de aceasta suma, martora U E i-a imprumutat vatamatei suma de 40 de lei, apoi a plecat de langa cei doi. Ulterior, inculpatul a condus partea vatamata la spital si sub pretextul ca urmeaza sa ii fie efectuata o radiografie, i-a solicitat acesteia cerceii si verigheta din aur motivand cererea prin faptul ca nu este permis accesul in interiorul cabinetului cu obiecte metalice. Vatamata s-a supus solicitarii si, pe langa bijuteriile mai sus mentionate, la solicitarea inculpatului i-a incredintat si telefonul mobil marca Nokia 1100. In acelasi mod inculpatul a parasit locul faptei imedit dupa ce a intrat in posesia bunurilor. De asemenea, ZG a amanetat bijuteriile din aur, conform Contractului de amanet nr. 13370 din data de 27.11.2009. Din prejudiciul in cuantum de 500 de lei a fost recuperat doar telefonul mobil marca Nokia 1100 in valoare de 100 de lei.

La data de 28.01.2010, inculpatul ZG a mers in zona Interex cu aceeasi intentie de a insela si, in jurul orei 11.00, a abordat-o pe partea vatamata DT careia i-a propus un loc de munca la stomatologie. Partea vatamata si-a amintit de faptul ca, in luna septembrie 2009, prin acelasi mod de operare, inculpatul ZG a inselat-o cu suma de 170 de lei. Prin urmare, aceasta a pretins ca este interesata de locul de munca, contactand in acelasi timp organele de politie, reusind astfel surprinderea in flagrant a inculpatului.

Fiind surprins in flagrant, inculpatul ZG a recunoscut faptele cu privire la care este cercetat, conducand organele de ancheta la casele de amanet unde erau bijuteriile obtinute prin inselarea partilor vatamate PM si DLT. De asemenea, asupra acestuia a fost gasit telefonul mobil marca Nokia model 1100 apartinand partii vatamate PM.

Inculpatul ZG are varsta de 41 ani, este casatorit, are 2 copii minori, a absolvit 10 clase, fara ocupatie.

Din fisa de cazier judiciar rezulta ca inculpatul, in perioada 1992-2002, a fost condamnat definitiv pentru un numar de opt infractiuni de inselaciune – prev. de art. 215 al.1,2 Cod penal.

Pe parcursul urmaririi penale, inculpatul ZG a avut o atitudine sincera, in sensul ca a recunoscut faptele si a declarat ca regreta cele intamplate.

Pe parcursul cercetarii judecatoresti a avut aceeasi atitudine sincera, a recunoscut savarsirea faptelor.

Cele retinute mai sus rezulta din:plangerea penala a partii vatamate LE ,declaratiile partii vatamate LE ,proces-verbal de consemnare a plangerii formulate de catre D L-T ,declaratia partii civile D L-T ,contract de imprumut cu amanet nr. 13332 din data de 28.10.2009 incheiat intre S.C. T V I S.R.L. – Casa de Amanet AMBIA B 1, reprezentanta prin RC, si ZG ,proces-verbal de consemnare a plangerii formulate de catre P M, declaratiile patrii vaatmate P M ,dovada de predare-primire a telefonului mobil marca NOKIA 1100 catre partea civila PM ,dovada de ridicare de la inculpatul ZG a telefonului mobil marca NOKIA 1100 ,declaratia martorului U E ,contractul de imprumut cu amanet nr. 13370/27.11.2009 incheiat intre S.C. T I S.A. – Casa de Amanet AMBIA – B 1, prin reprezentant R C, si ZG ,plangerea formulata de catre DT, declaratia partii civile DT ,dovezi de predare-primire a sumei de 120 lei catre partea civila DT ,proces-verbal de depistare, proces-verbal de conducere in teren ,procese-verbale de prezentare pentru recunoastere si plansele fotografice ,declaratia martorului Mangu Cornel-Florin, declaratia martorului P G , actele dosarului.

Analizand materialul probator administrat se retine situatia de fapt descrisa, constatand ca cele consemnate in procesele verbale de cercetare la fata locului, in procesul verbal incheiat cu ocazia conducerii in teren se coroboreaza cu declaratiile partilor vatamate, ale martorilor audiati in cauza, cu concluziile raportului de constatare tehnico-stiintifica, precum si cu declaratiile inculpatului, care au recunoscut savarsirea faptei.

Fata de probele administarte in cauza instanta apreciaza ca in modalitatea mai sus descrisa:

1.Fapta inculpatului ZG care, la data de 23.03.2009, sub pretextul ca poate sa-i ofere un loc de munca, a inselat-o pe partea civila L M cu suma de 150 lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune – prev. de art. 215 al.1 Cod penal;

2.De asemenea, fapta inculpatului ZG care, in luna septembrie a anului 2009, prin acelasi mod de operare, a indus-o in eroare pe partea civila DT, insusindu-si de la aceasta suma de 150 lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune – prev. de art. 215 al.1 Cod penal;

3.Fapta inculpatului ZG care, la data de 14.10.2009, motivand ca-i poate oferi un loc de munca, a indus-o in eroare pe partea civila DT, determinand-o pe aceasta sa-i incredinteze bijuterii in valoare de 500 lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune – prev. de art. 215 al.1 Cod penal;

4.Fapta aceluI inculpat, care, la data de 27.11.2009, folosindu-se de acelasi pretext, a indus-o in eroare pe partea civila PM, insusindu-si de la aceasta bijuterii din aur si un telefon mobil marca NOKIA 1100, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune – prev. de art. 215 al.1 Cod penal;

5.Fapta inculpatului ZG care, la data de 28.01.2010, a pus in executare hotararea de a o insela pe partea civila DT, executare ce nu a putut fi finalizata deoarece partea civila l-a recunoscut pe inculpat, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tentativa la infractiunea de inselaciune – prev. de art. 20 rap.la art. 215 al.1 Cod penal.

Avand in vedere ca infractiunile retinute in sarcina inculpatului ZG au fost savarsite inainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, in cauza devin incidente dispozitiile art. 33 lit. a Cod penal, privind concursul real de infractiuni.

Inculpatul a savarsit faptele in stare de recidiva postexecutorie – prev. de art. 37 al.1 lit. b Cod penal. Atat prin Sentinta penala nr. 1472/21.06.1999 a Judecatoriei B, definitiva la data de 20.07.1999, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa inchisorii de 3 ani si 6 luni pentru savarsirea infractiunii de inselaciune – prev. de art. 215 al.1,2 Cod penal, cu aplic. art. 41 al.2 si art. 37 al.1 lit. a Cod penal. Inculpatul a fost arestat la data de 22.04.1999 si a fost liberat conditionat la data de 27.03.2002 (dupa contopirea mai multor pedepse, in executarea carora fusese deja arestat), ramanand de executat un rest de 572 zile. Faptele deduse judecatii au fost savarsite dupa considerarea ca executa o pedeapsa, dar mai inainte de implinirea termenului de reabilitare, fiind intrunite toate conditiile starii de recidiva postexecutorie prev. de art. 37 lit. b Cod penal.

In baza textelor de lege enuntate mai sus si a dispozitiilor art. 345 Cod Procedura Penala, instanta urmeaza sa aplice fiecarui inculpat , cate o pedeapsa la individualizarea fiecareia se vor avea in vedere disp. art. 52 si 72 Cod Penal.

Conform acestor texte de lege, la stabilirea si aplicarea pedepsei se va tine seama si de limitele de pedeapsa fixate de lege, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

La individualizarea judiciara a pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal si anume dispozitiile partii generale, gradul de pericol concret al faptei, imprejurarile concrete in care aceasta a fost comisa, valoarea prejudiciului .

Cunoasterea caracteristicilor unui infractor prezinta o deosebita importanta pentru determinarea gradului concret de pericol social a acestuia si pentru stabilirea unei pedepse eficiente.

Modul de comportare in societate, caracterizat prin disciplina in munca si o viata conforma cu regulile de convietuire sociala, poate determina concluzia ca nu a comis infractiunea datorita inclinatiei sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de imprejurari care au contribuit ca inculpatul sa se abata de la conduita sa obisnuita.

Din fisele de cazier judiciar rezulta ca inculpatul a suferit pana in prezent multiple condamnari, pentru fapte similare cu aceea care face obiectul prezentei judecati.

Pedepsele anterioare, cu inchisoare, nu si-au atins scopul cu toate ca au fost executate in regim de detentie.

Perseverenta infractionala manifestata de inculpat, cu manifestari constante pentru savarsirea faptelor de inselaciune, evidentiaza astfel un grad de pericol social sporit, specializarea inculpatului in savarsirea faptelor de inselaciune dovedind un compotamnet de „profesionalism infractional”.

La stabilirea pedepsei s-au avut in vedere toate elementele ce caracterizeaza persoana inculpatului, inclusiv conduita procesuala sincera, starea sa de sanatate precara, inculpatul suferind de diabet zaharat insulino-dependent.

Pedeapsa trebuie sa fie de natura a asigura reeducarea inculpatului si atingerea scopului prev. de art. 52 alin. 1 teza ultima Cod penal „prevenirea savarsirii de noi infractiuni” si sa constituie un tratament sanctionator adecvat si suficient, in conditiile in care se contureaza o specializare din partea faptuitorului, o persistenta in savarsirea unui anumit gen de infractiuni, nicidecum nu se poate retine ca a fost un incident nefericit in viata inculpatilor, ca este o exceptie de la regula ce indica un comportament prosocial.

Instanta apreciaza ca pericolul social concret al faptelor savarsite de inculpat este sporit, raportat la multitudinea de fapte savarsite intr-un interval scurt de timp, perseverenta infractionala asa cum rezulta din fisele de cazier , valorile sociale lezate, pedepsele anterioare avand o durata mare, dar care nu si-a atins scopul, respectiv efectul de reeducare, desi au fost executate in regim de detentie .

Perseverenta si premeditare, in mai multe episoade si etape pe parcursul aceleI zile si a mai multor zile, raportat la antecedentele penale de acelasi gen sau asemanatoare, indreptatesc concluzia si aprecierea instantei ca este necesara aplicarea unor pedepse mai aspre, care sa-si atinga scopul de reeducare , prin izolare temporara de societate, pedeapsa care sa asigure si siguranta cetatenilor privind protejarea valorilor ocrotite de lege, siguranta in forta ocrotitoare a legii, dar si in exemplul moral in sensul ca o pedeapsa eficienta si proportionala cu gravitatea faptei, descurajeaza asemenea comportamnet, sanctionand aceste manifestari in mod corespunzator.

Fata de modalitatea de savarsire a faptelor, gravitatea acestora , curajul infractional de a actiona in modalitatea perseverenta, descrisa mai sus, instanta apreciaza ca scopul de prevenire si reeducare putand fi atins doar prin aplicarea unei pedepse de o durata mai mare, decat minimul special prevazut de lege.

In temeiul art. 33 lit. a Cod penal constata ca faptele savarsite sunt in concurs real si in temeiul art. 34 lit. b Cod penal va contopi pedepsele in pedeapsa cea mai grea .

Pe durata prevazuta de art. 71 Cod penal va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cod penal, incepand cu data ramanerii definitive a hotararii.

Instanta nu va interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza I cod Penal , desi art. 71 reglementeaza obligatia instantei de a interzice drepturile prevazute de art.64 lit. a-c Cod Penal.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr.1 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale , astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

In motivarea acestei hotarari s-a retinut ca indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o nu se justifica excluderea celor condamnati din campul persoanelor cu drept de vot neexistand nici o legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei , de a preveni savarsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorului.

De asemenea , nu se vor interzice inculpatului nici drepturile prev. de art. 64 lit. c Cod Penal, deoarece acestia nu s-au folosit de o profesie , in savarsirea infractiunii.

Cu privire la latura civila, partile vatamate s-au constituit parti civile cu urmatoarele sume: partea vatamata L M-E a precizat ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 150 lei , partea vatamata D L-T a declarat ca se constituie parte civila cu suma de 900 lei ,partea vatamata PM se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 500 lei ,partea vatamata DT se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 158 lei.

In temeiul art. 14 si 346 Cod procedura penala cu referire la art. 998 Cod civil, instanta va admite actiunile civile formulate de partile vatamate Lautaru Mariana – Ecaterina, D L, DT Si P M si va obliga pe inculpat sa plateasca partii vatamate XS suma de 150 lei despagubiri, reprezentand daune materiale, partii vatamate DL suma de 900 lei despagubiri, reprezentand daune materiale, partii vatamate DT suma de 158 lei despagubiri, reprezentand daune materiale si partii vatamate PM suma de 500 lei despagubiri, reprezentand daune materiale

Cu privire la masurile preventive dispuse impotriva inculpatului in aceasta cauza , instanta retine urmatoarele:

Prin Ordonanta din data de 28.01.2010, inculpatul ZG a fost retinut pentru 24 ore, incepand cu data de 28.01.2010 – ora 19.30 ca masura sa expirand la data de 29.01.2010 – ora 12.00 .

Prin Incheierea de sedinta nr. 5 din data de 29.01.2010, pronuntata in dosarul nr. 411/189/2010 de catre Judecatoria B s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului ZG pe o perioada de 29 zile, de la data de 29.01.2010, pana la data de 26.02.2010.

La primirea dosarului la instanta, ca urmare a inregistrarii rechizitoriului prin care inculpatul, in stare de arest a fost trimis in judecata in prezenta cauza, instanta din oficiu, in temeiul art. 300 1 Cod procedura penala a verificat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive, pe care a mentinut-o prin incheiere , masura verificata si mentinuta pe tot parcursul judecarii cauzei, conform dispozitiilor legale , respectiv art. 300 2 raportat la art. 160 b alin. 1 si 3 Cod procedura penala, masura care a fost prelungita si mentinuta si pe parcursul judecarii cauzei, inculpatul fiind cercetat in stare de detentie.

In baza art. 88 Cod penal instanta va deduce perioada retinerii si arestarii preventive a inculpatului, de la 28.01.2010 – la zi.

In baza art. 350 Cod procedura penala va mentine starea de arest a inculpatului.

Ca o consecinta a condamnarii in temeiul art. 191 alin 1 Cod Procedura Penala, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in cauza, din care onorariul avocat din oficiu, asistenta in cursul judecatii pentru inculpat, va fi platit Baroului V din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

Etichete: