Top

FURT. REMITEREA VOLUNTARA A BUNULUI CA URMARE A UNEI AMENINTARI IMPLICITE. TALHARIE

Prin sentinta penala nr.3371/5.11.2008 a Judecatoriei Iasi, instanta a respins cererea de schimbare a încadrarii juridice data faptelor prin actul de sesizare al instantei si a condamnat inculpatii pentru savarsirea, in participatie, a infractiunii de „talharie”, prev. de art.211 C.pen.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut ca fapta inculpatilor care, în jurul orei 15,45, într-un loc public din municipiul Iasi, împreuna, în baza unei întelegeri prelabile, prin exercitarea de amenintari cu acte de violenta, au deposedat prin smulgere partea vatamata SMS de telefonul sau mobil, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de „tâlharie”, prev. si ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 21 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 si urm. Cod penal.

Instanta a retinut ca cererea de schimbare a încadrarii juridice data faptelor prin actul de sesizare al instantei astfel cum a fost formulata de catre aparatorii inculpatilor, în sensul retinerii infractiunii de „furt calificat”, prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal este neîntemeiata întrucât se porneste de la premiza ca telefonul nu a fost smuls din mâna partii vatamate, or acest lucru este dovedit atât cu declaratiile partii vatamate care se coroboreaza cu cele ale inculpatilor, în care se arata ca inculpatul Balan „a luat” telefonul din mâna partii vatamate (dar „l-a luat” fara acordul partii vatamate si în conditiile în care aceasta încerca sa-si protejeze bunul). De asemenea, bunul nu a fost luat prin surprindere, partea vatamata asteptându-se la acest lucru dupa ce a fost încercuit de inculpati, iar prima intentie a partii vatamate dupa cererea inculpatului Balan a fost de a introduce mâna în buzunar pentru a-si proteja telefonul. În acest caz, pe lânga relatiile sociale referitoare la patrimoniul persoanei fizice au fost aduse atingere si relatiilor sociale referitoare la libertatea persoanei, partea vatamata pierzându-si libertatea de miscare prin actiunea inculpatilor de a o înconjura, iar prin aratarea acelui cutit (si nu prin folosirea lui în vreun fel) au creat partii vatamate o stare de teama. Nu este necesar ca amenintarea sa fie explicita, exprimata prin vorbe, ci ea se poate produce si indirect, prin însa-si faptul ca trei persoane înconjoara o alta, care este singura, deci într-o inferioritate evidenta, persoana careia i se arata, în treacat, un cutit.

Astfel, incadrarea juridica corecta a faptei inculpatilor este aceea de „talharie”, si nu „furt calificat”.

Tags: