Top

Drept procesual penal Partea specială. Judecata în primă instanţă. Prezenţa inculpatului la judecată.

Prin încheierea de şedinţă din data de 16 octombrie 20008 pronunţată de Tribunalul Neamţ în dosarul nr, 1012/103/2006 în temeiul art. 143, ari. 148 aliaj, lit.a şi lit.a ind, I şi art.160 ind. a Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B,A., în prezent deţinut temporar în baza Ordinului nr.29/2007 eliberat de Comisarul Circa nr.l Atena, în Penitenciarul K. aflat în jurisdicţia teritorială a oraşului Pireu – Grecia, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, prevăzută de ut 12 alin, 1 şi alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001, art.13 alîn.1,2,3 şi 4 din Legea nr.678/200î, cu referire la art.14 din aceeaşi lege, trecerea frauduloasă a frontierei României, prevăzută de art.70 alin.l din O.U.G. nr.l05/200L cu aplicarea art.31 alin.2 Cod penal şi de art.70 alin.l din O.U.G. nr. 105/2001 şi trecerea frauduloasă a frontierei altor state, prevăzută de art, 1 din O.U.G, nr.l 12 2001, cu aplicarea art.31 alin. 2 Cod penal şi de art! din O.U,G. nr.l 12/2001, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a avut în vedere faptul că prin Ordonanţa nr.6/D/P/2004 din 16.03.2005, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Neamţ, a dispus înlocuirea măsurii preventive a reţinerii luată împotriva inculpatului B.A., cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, începând cu data de 15 aprilie 2005, ,00. Ulterior, prin încheieri ie nr. 34 din 11 aprilie 2005, nr,38 din 11 mai 2005 şi nr.46 din 08 iunie 2005, pronunţate succesiv de Tribunalul Neamţ, s-a prelungit măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, luată împotriva inculpatului B.A..

Inculpatul nu a respectat măsura preventivă luată împotriva sa şi nici prelungirile dispuse prin hotărâri judecătoreşti definitive, iar în luna mai 2005, acesta a părăsit ilegal teritoriul României şi a ajuns în Grecia, după ce a trecut fraudulos frontierele României, Bulgariei şi Greciei, a vând în vedere că paşaportul îi fusese reţinut de autorităţile române, cu ocazia constatării infracţiunilor flagrante.

Întrucât în cauză sunt îndeplinite temeiurile legale privind luarea măsurii arestării preventive în lipsă a inculpatului şi există indicii şi probe temeinice că inculpatul B.A. a săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina sa, infracţiuni care prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, Tribunalul a dispus arestarea preventivă a acestuia, pe o durată de 30 zile, începând cu dala punerii în executare a mandatului, deoarece numai în aceste condiţii poate fi emis mandatul european de arestare şi asigurată prezenţa inculpatului în instanţă.

La judecarea cauzei de mai sus. Tribunalul a avut în vedere faptul că inculpatul B.A. a semnat personal citaţia pentru termenul de judecată din data de 16.10.2008 şi a luat cunoştinţă de existenţa cauzei aflată pe rolul Tribunalului Neamţ, dar avându-se în vedere faptul că în prezent acesta este deţinut temporar în baza Ordinului nr.29/2007 eliberat de Comisarul Circa nr.l Atena, în Penitenciarul K., aflat în jurisdicţia teritorială a oraşului Pireu – Grecia, s-a constatat că aducerea inculpatului arestat la judecată este obligatorie, deoarece conform art.314 Cod procedură penală, judecata nu poate avea loc decât în prezenţa inculpatului, atunci când acesta se află în stare de deţinere.

Cum inculpatul B.A., în prezent figurează deţinut temporar în penitenciarul K., din Pireu – Grecia, iar în ceea ce-1 priveşte sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.148 alin. 1 lit.a şi lit.a ind.I Cod procedură penală, în sensul că inculpatul a fugit în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală şi de la judecată şi a încălcat, cu rea credinţa, măsura obligării de a nu părăsi ţara, împotriva acestuia, Tribunalul a considerat că poate rl dispusă arestarea preventivă în lipsă, în cursul judecării prezentei cauze.

Împotriva hotărârii de mai sus a declarat recurs inculpatul. Prin apărătorul ales s-a realizat traducerea acestuia în limba română. Prin motivele de recurs formulate recurentul inculpat a invocat faptul că în mod nelegal este judecat şi arestat în România în condiţiile în care pentru aceleaşi fapte este judecai şi arestat în Grecia.

La termenul de judecată din data de 20.02.2009 Curtea a pus în discuţie din oficiu motivul de casare prevăzut de art. 3859 pct.5 c.pr.pen. în sensul că judecata a avut loc fără participarea inculpatului» când aceasta este obligatorie.

Recursul este întemeiat pentru acest motiv.

Prima instanţă a considerat că judecata poate avea loc şi în lipsa inculpatului deoarece acesta a fugit în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală şi de la judecată şi a încălcat, cu rea credinţă, măsura obligării de a nu părăsi ţara. avându-se probabil în vedere prevederile art. 150 al.l c.pr.pen,

Curtea consideră că acest text de lege ar aplicabil numai în ipoteza în care prima instanţa nu ar fi avut cunoştinţă de locul unde se află inculpatul. Din actele dosarului, cum de altfel chiar prima instanţă a reţinut, rezultă că inculpatul recurent este deţinut temporar în penitenciarul K., din Pireu – Grecia. în raport cu această situaţie devin incidente prevederile art.314 c.pr.penală, conform cărora Judecata nu poate avea loc decât în prezenţa inculpatului, când acesta se află în stare de deţinere. Aducerea inculpatului arestat la judecată este obligatorie, (a se vedea în acest sens deciziile secţiei penale a C.SJ. nr. 1047/28JL2003 şi nr.2266/15. V.2003 şt Hotărârea C.E.D.O. din 23 JL1994 in Cauza Stanford c. Regatul Unit)

Faţă de aspectele mai sus arătate. Curtea consideră că la luarea măsurii arestării preventive era imperios necesară aducerea inculpatului la judecată, în consecinţă, în baza art.385iS pct.2 lit.c cu art.3859 pct.5 c.pr.pen. Curtea va admite recursul declarat de recurentul inculpat B.A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 16 octombrie 2008 pronunţată de Tribunalul Neamţ în dosarul nr.2/103/2006 pe care o casează cu privire la luarea măsurii arestării preventive a acestuia.

Se va dispune trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe, respectiv Tribunalului Neamţ, pentru rejudecarea cu privire la luarea măsurii arestului preventiv a inculpatului recurent B.A.l.

Se va dispune anularea formelor de executare emise în baza încheierii de şedinţă din data de 16 octombrie 2008 pronunţată de Tribunalul Neamţ în dosarul nr 1012/103/2006.

Se va lua act că recurentul a avut apărător ales.

În baza art.192 al.3 c.pr.pen cheltuieli judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Cu ocazia rejudecării cauzei, prima instanţă va putea eventual să solicite transferul procedurii, aşa cum este reglementată de Titlul IV din Legea nr.302/2004.

Etichete: