Cerere de revizuire

JUDECĂTORIA MOINEŞTI

JUDECĂTOR-CARMEN ANEMARIA GROAPĂ SENTINŢA PENALĂ NR. 226/19.4.2010

Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele

Prin adresa nr. /II/6/2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti, înregistrată pe rolul aceste instanţe la data de 01.02.2010 sub nr. 530/260/2010, a fost înaintată spre competentă soluţionare cererea de revizuire formulată de petentul M I împotriva sentinţei penale nr. 121/03-03-2009, pronunţată de Judecătoria Moineşti, modificată prin decizia penală …/10.12.2009, în privinţa schimbării încadrării juridice.

în motivarea cererii sale, revizuentul a arătat că solicită revizuirea sentinţei penale pentru mai multe motive, însă la ultimul termen de judecată face precizarea că singurul motiv de revizuire este cel prevăzut de art. 394 lit. a Cod procedură penală, raportat la înscrisurile depuse la filele 18-25 dosar.

Au fost efectuate acte de cercetare de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti, iar procurorul a înaintat instanţei referatul întocmit potrivit art. 399 al. 5 C.p.p, formulând concluzii de respingere a cererii.

In şedinţa publică din 19.04.2010, instanţa a pus în discuţie admiterea în principiu a cererii de revizuire, iar revizuentul, a precizat că motivul de revizuireeste cel prevăzut de art. 394 lit. a Cod procedură penală. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti a solicitat respingerea cererii.

Instanţa, analizând motivele invocate de către petent, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, constată că cererea de revizuire formulată de M I este inadmisibilă, astfel încât urmează să o respingă ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

In fapt, prin sentinţa penală nr. 121 pronunţată de Judecătoria Moineşti în dosarul nr. /260/2008, modificată prin decizia penală /10.12.2009, în privinţa schimbării încadrării juridice, revizuentul a fost condamnat în baza art. 31 alin. 2 raportat la art. 98 alin. l,3din Legea 26/1996, cu aplicarea art. 13 Cod penal, şi 31 alin. 2 Cod penal, raportat la 32 alin. 1,3 din Legea 96/1998 cu aplicarea art. 13 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, la o pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 2 luni cu executarea efectivă.

lit drept, s-au invocat prevederile art. . 394 al. 1 lit. a C.p.p., potrivit căreia revizuirea unei hotărâri definitive poate fi cerută: a) când s-au fost

2

descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei.

Pentru a se conferi activităţii de înfăptuire a justiţiei un caracter de stabilitate s-a decis că hotărârile judecătoreşti definitive sunt executorii şi au autoritate de lucra judecat, în sensul că nu se permite declanşarea unei noi judecăţi cu privire la aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană, dacă acestea au făcut obiectul unei judecăţi pentru care s-a pronunţat o hotărâre definitivă. Deşi în virtutea autorităţii de lucra judecat, hotărârea judecătorească penală este considerată ca o expresie a adevărului, în anumite situaţii, chiar hotărârile judecătoreşti rămase definitive sunt nelegale şi netemeinice, motiv pentru care în Codul de procedură penală s-au reglementat căile extraordinare de atac, ca remedii procesuale menite a repara erorile pe care le conţin hotărârile judecătoreşti penale rămase definitive.

In această categorie de remedii procesuale se încadrează şi revizuirea, cale de atac extraordinară, prin care pot fi atacate hotărârile judecătoreşti definitive care conţin grave erori de fapt, urmărindu-se o reexaminare în fapt a cauzei penale.

Raportat la cazul de revizuire invocat de petent instanţa reţine că textul de lege anterior menţionat are menirea de a desfiinţa o hotărâre definitivă care conţine erori de fapt, erori ce pot rezulta în urma a descoperirii unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute instanţei, adică neexistente în materialul probator de la dosar. Din analiza dispoziţiilor art. 394 al. 1 lit. a) C.p.p. rezultă că revizuirea întemeiată pe acest text de lege este dublu condiţionată, în sensul că trebuie să fie vorba de descoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu a fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei, iar faptele sau împrejurările noi să poată dovedi netemeinicia hotărârii, adică invocarea elementelor noi să ducă la o soluţie diametral opusă (de achitare sau de încetare a procesului penal în speţa de faţă).

Din analiza dispoziţiilor art. 403 al.l C.p.p. rezultă că cererea de revizuire este admisibilă dacă este făcută în condiţiile legii şi dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu, instanţa putând verifica oricare din probele pe care se sprijină cererea de revizuire sau administra probe noi, dacă este necesar. în consecinţă, cele două condiţii trebuie întrunite cumulativ.

Instanţa constată că întreaga motivaţie a cererii se sprijină pe actele aflate în copie la filele 18-25 dosar, respectiv procesul verbal /l 1.07.2008, procesul verbal de reţinere în vederea stabilire a provenienţei şi dare în custodie nr /26.03.2008 şi 6 avize de însoţire a mărfii, eliberate în luna martie 2009 pe numele părţilor vătămate.

Instanţa observă că procesul verbal de reţinere în vederea stabilirii provenienţei şi dare în custodie nr /26.03.2008 se află şi în dosarul de urmărire penală (fila 9). Singurele acte noi, care eu au fost cunoscute de instanţa de fond la momentul pronunţării sentinţei de condamnare sunt avizele de însoţire a

3

mărfii eliberate în luna martie 2009 pe numele părţilor vătămate. Pe acestea se sprijină revizuentul pentru a dovedi faptul că infracţiunea de furt de arbori pentru care a fost condamnat nu subzistă.

Furtul reprezintă luarea unui bun din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia cu scopul de a şi-1 însuşi pe nedrept. In aceste condiţii instanţa apreciază că fapta de furt s-a consumat în momentul încărcării materialului lemnos de la locul tăierii, raportat la situaţia că potrivit procesului verbal de constatare a infracţiunii flagrante, (fila 10 dosar urmărire), în data de 15.03.2008 a fost depistat un autovehicul marca Roman ce transporta buşteni esenţă brad şi molid, fără documente legale de provenienţă, aparţinând SC M… SRL.

Astfel, în privinţa existenţei faptei de furt, apare irelevantă situaţia că după 1 an părţile vătămate şi-au primit materialul lemnos, întrucât fapta de furt în esenţa ei, fusese consumată.

In prezenta cauză instanţa constată că motivele invocate în cererea revizuientului nu se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 394 al 1 lit a C.p.p., întrucât chiar dacă actele depuse relevă o împrejurare nouă, respectiv faptul că părţile vătămate şi-au primit materialul lemnos, aceasta nu prezintă relevanţă în privinţa existenţei însăşi a faptei de furt de arbori, astfel că aceasta, singură, nu poate conduce la netemeincia hotărârii de condamnare a inculpatului.

In consecinţă, constatând că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru admiterea în principiu a cererii, revizuientul nefăcând dovada existenţei vreunuia dintre cazurile prevăzute de art. 394 cpp, în temeiul art. 403 al. 3 C.p.p. raportat la art. 394 al. 1 C.p.p., instanţa urmează să respingă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul MI.

Reţinând culpa procesuală a revizuientului, în baza art. 192 al. 2 C.p.p. acesta va fi obligat să plătească cheltuielile judiciare către stat.

Tags: CERERE DE REVIZUIRE