Top

Cerere de revizuire impotriva unei decizii civile prin care s-a solutionat contestatia in anulare.Inadmisibilitate.

Potrivit deciziei civile nr. 364 din 24 aprilie 2007 Tribunalul Ialomiţa a respins ca nefondată contestaţia în anulare formulată de contestatorul C.C. împotriva unei decizii civile pronunţată de acelaşi tribunal în soluţionarea unei cereri de recurs formulată de acelaşi contestator.

Decizia civilă prin care s-a respins contestaţia în anulare a fost atacată cu revizuire de către revizuientul C.C.

Cererea astfel formulată este inadmisibilă.

Astfel, potrivit art. 312 Cod procedură civilă, revizuirea – cale extraordinară de atac se poate formula împotriva unei hotărâri rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi împotriva unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul.

Fiind o reglementare care dispune cu privire la organizarea activităţii de judecată, normele acesteia sunt imperative şi de strictă interpretare şi nu se pot extinde la alte situaţii.

Aşa fiind, o hotărâre dată în soluţionarea unei cereri în anulare nu poate fi supusă căii extraordinare de atac a revizuirii, situaţie ce face ca cererea formulată de revizuientul C.C. să fie inadmisibilă.

Etichete:

Cerere de revizuire formulată in temeiul art.322 pct.5 C.pr.c. Repunere in termen. Neîndeplinirea cond. legale (art.103 C.p.c.). Cererea introdusă tardiv

J U D E C A T A

Asupra acţiunii civile de faţă:

Pe rolul instanţei a fost înregistrată sub nr. 209/277/04.02.2010, cererea de revizuire formulată de revizuienta H.P., împotriva sentinţei civile 1671/15.12.2008, pronunţată în dosarul nr. 1044/277/2007 al Judecătoriei Pătârlagele în contradictoriu cu intimatele Comisia locală ***** şi Comisia judeţeană Buzău .

În fapt, revizuienta arată că a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate , în baza legii 247/2005, pentru terenurile ce au aparţinut autorului său , C.(C.) Hagiu. Conform probelor administrate revizuienta susţine că as făcut dovada dreptului de proprietate al autorului său asupra terenurilor pentru care a solicitat reconstituirea, anexând în acest sens titlul de proprietate emis în baza legii 18/1991 şi procese verbale de punere în posesie pentru reconstituirea efectuată în baza Legii 1/2000. De asemenea consideră că a făcut dovada calităţii de proprietar deposedat a autorului său cu menţiunea că în condiţiile art. 6 alin. 1 indice 1 din legea 1/2000 este permisă proba cu martori, în măsura în care s-a solicitat reconstituirea exclusiv pe vechile amplasamente. Expertiza efectuată în dosarul menţionat a confirmat susţinerile sale , un argument important fiind acela că pe baza aceloraşi acte au fost deja reconstituite suprafeţe de pădure.

Revizuienta arată că în aceste condiţii instanţa de judecată i-a respins cererea cu motivarea că nu a avut înscrisuri doveditoare pentru întreaga suprafaţă de teren, soluţie menţinută şi în recurs. Având în vedere această situaţie a depus o serie de diligenţe în urma cărora i-a fost emis de către Arhivele Naţionale un act care dovedeşte că autorul său a fost proprietarul terenurilor solicitate . Mai arată revizuienta că a depus acest act în momentul în care a exercitat calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare , dar i s-a adus la cunoştinţă că în această cale nu poate fi avut în vedere înscrisul, el reprezentând un înscris nou , neanalizat de instanţele de judecată, putând fi avut în vedere la promovarea unei cereri de revizuire.

Revizuienta susţine că cererea sa îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege, în sensul că înscrisul depus este doveditor prin el însuşi, nefiind necesară completarea cu un alt mijloc de probă.

În drept sunt invocate ca motiv de revizuire prev. art. 322 punctul 5 cod procedură civilă.

Intimata Comisia locală ***** a depus întâmpinare ( fila 11) prin care a invocat excepţia tardivităţii formulării cererii de revizuire motivat de faptul că înscrisul la care revizuienta face referire a fost eliberat de către filiala judeţeană a Arhivelor Naţionale , sub nr. 116818/16.01.2008, iar revizuienta arată în cererea sa că l-a depus la instanţă când a exercitat calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, fapt ce demonstrează fără echivoc că termenul de o lună astfel cum este prevăzut în art. 324 punctul 4 cod procedură civilă, este depăşit.

Intimata a revenit asupra poziţiei sale prin adresa nr. 2177/27.04.2010 (fila 29) în sensul că apreciază că cererea de revizuire este formulată în termen , iar în cazul în care instanţa va avea o opinie contrară este de acord cu repunerea în termen.

Faţă de excepţia tardivităţii invocată de către Comisia locală *****, revizuienta a depus răspuns (fila 32) în care arată că în anii 2008 şi 2009 a avut mai multe probleme grave de sănătate şi a fost nevoită să stea mai mult în spital, sens în care anexează acte medicale. Datorită acestei imposibilităţi obiective cauza a fost instrumentată doar de apărătorul angajat. Cu toate acestea nu a avut cunoştinţă de faptul că i s-a comunicat răspuns la solicitarea sa deoarece era internată în spitalul Nehoiu, iar de gospodărie se ocupau alte persoane, care nu au observat înscrisul ce a fost comunicat. Revizuienta arată că a depus acest înscris cu prilejul judecării contestaţiei în anulare dar nu a mai putut găsi plicul cu care i-a fost comunicat.

Faţă de cele învederate invocă disp. art. 103 alin. 1 şi 2 cod procedură civilă.

Intimata Comisia judeţeană Buzău a depus concluzii scrise (fila 72) prin care invocă excepţia tardivităţii formulării cererii de revizuire , motivat de faptul că revizuienta susţine că a luat la cunoştinţă de înscrisul nou în luna ianuarie, iar cererea de revizuire a depus-o la începutul lunii februarie .

La dosarul cauzei a fost depus un înscris intitulat „Intervenţie” de către B.M. în nume propriu şi pentru A.S. şi E.P.(C.) N. (fila 67) prin care solicită respingerea cererii de revizuire. Se motivează că revizuenta nu este moştenitoare, în calitate de fiică, a def. H.C., aşa cum în mod mincinos afirmă , iar reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în mod corect deoarece la momentul exproprierii autorul părţilor mai deţinea doar aproximativ 17 pogoane de pădure . Se mai arată că nu este adevărată nici susţinerea potrivit căreia a aflat de actele emise de Arhivele Naţionale în ultimul moment, în condiţiile, în care l-a arătat instanţei ce a judecat contestaţia în anulare şi în condiţiile în care în perioada 2008-2009 a fost internată în spital doar câteva zile şi în plus a beneficiat şi de serviciile mai multor avocaţi .

La solicitarea instanţei de a preciza dacă intervenţia este în interes propriu sau accesoriu şi de a depune acte din care să rezulte că este mandatată de către A.S. şi E.-P.N., să formuleze o astfel de cerere (fila 69) titulara acesteia nu a comunicat instanţei nici un fel de precizare cu privire la natura juridică cererii de intervenţie şi a depus la dosar un nr. de două procuri judiciare prin care numiţii E.Gh., E.-N.C. şi A.S., o mandatează pe B.M., să-i reprezinte în dosar şi o procură judiciară prin care B.M. o împuterniceşte pe I.R. s-o reprezinte în dosar.

Revizuenta a mai depus la dosar o cerere prin care arată, în principal , că în măsura în care se va admite cererea de revizuire şi se va rejudeca în fond cauza să se dispună reconstituirea dreptului de proprietate pentru 9,20 ha pădure şi 1 ha păşune , iar în subsidiar să se dispună reconstituirea suprafeţei de 8,66 ha păşune şi 1 ha păşune, conform actului emis de arhivele naţionale .

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri .

Analizând actele şi lucrările dosarului cu privire la cererea de repunere în termen, instanţa constată următoarele: Potrivit art. 103 cod procedură civilă , neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul în care lege dispune altfel, sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei, iar în acest din urmă caz actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării; în acelaşi termen vor fi arătate şi motivele împiedicării .

În speţă, instanţa reţine, că revizuenta nu a formulat în mod explicit o cerere de repunere în termenul de introducere a cererii de revizuire, susţinând până la judecarea în fond a cauzei că, se află în termenul de o lună de zile prev. de art. 324 alin. 1 punctul 4 Cod procedură civilă , sens în care a arătat că a luat la cunoştinţă de actul emis de către Arhivele Naţionale în luna ianuarie şi a introdus cererea de revizuire în luna februarie . În sensul celor susţinute instanţa nu poate primi afirmaţiile revizuentei , deoarece ea însăşi spune că a luat la cunoştinţă de actul nou (adresa nr. 116818/16.01.2008) în perioada în care promovase cale de atac a contestaţiei în anulare la Tribunalul Buzău. Verificând dosarul nr. 4844/114/2009 al Tribunalului Buzău, ce a avut ca obiect contestaţie în anulare , instanţa a identificat la fila 49 din acesta că revizuenta a depus actul emis de către Arhivele Statului Buzău , printr-o notă de şedinţă la data de 31.12.2009.

În această situaţie este evident că revizuenta ar fi putut formula o cerere de repunere în termen odată cu promovarea cererii de revizuire .

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii cererii de revizuire invocată de către intimata Comisia judeţeană Buzău , instanţa constată următoarele : revizuenta susţine că în perioada 2008-2009 , a fost internată de mai multe ori în spital şi consideră că această împrejurare fiind mai presus de voinţa sa a împiedicat-o să formuleze în termen cererea de revizuire . Analizând actele medicale depuse la dosarul cauzei (filele 36-64) , cu precădere adresa nr. 1033 /06.05.2010 a Spitalului orăşenesc Nehoiu , instanţa constată că revizuenta a fost internată în acest spital în perioadele cuprinse între 13.11.-21.11.2008 , 22.12.2008-07.01.2009 şi 29.09.-13.10.2009 . Este evident faptul că starea sănătăţii revizuientei şi necesitatea internării ei în spital reprezintă împrejurări mai presus de voinţa sa, dar raportând perioadele de internare cu data la care a fost emisă adresa nr. 116818/16.01.2008, luând în calcul şi o perioadă rezonabilă de comunicare a acestei adrese , în condiţiile în care prima internare a intervenit la 13.11.2008, revizuenta avea la dispoziţie o perioadă destul de lungă de timp în care să valorifice actul pe care îl invocă în cererea sa prin promovarea căii extraordinare de atac a revizuirii .

Instanţa nu poate primii susţinerile potrivit cărora înscrisul nu a putut fi observat de persoanele care îngrijeau de locuinţa sa , deoarece aşa cum arătat şi anterior între perioadele de internare au existat perioade lungi de timp în care revizuenta a stat acasă şi ar fi putut să ia cunoştinţă de înscris , mai ales că şi că urma să primească un răspuns la cererea sa.

În ceea ce priveşte cererea aşa-zis de intervenţie formulată de către B.M. , A.S. , E.- C.N., instanţa constată că aceasta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 50 alin. 1 raportat la art. 112 cod procedură civilă , nefiind îndeplinite condiţiile unei cereri de chemare în judecată . Din cuprinsul ei instanţa reţine că acest înscris reprezintă o întâmpinare faţă de motivele de revizuire invocate de către revizuientă .

Faţă de cele expuse, instanţa constată că cererea de repunere în termen este nefondată urmând a o respinge .

Constată că excepţia tardivităţii introducerii cererii, invocată de intimata Comisia judeţeană Buzău este întemeiată şi în consecinţă urmează s-o admită şi să respingă cererea ca tardiv introdusă .

Constată că cererea de intervenţie este inadmisibilă şi urmează să o respingă în principiu .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T A R A S T E

Respinge cererea de repunere în termenul de introducere a cererii de revizuire.

Admite excepţia tardivităţii cererii de revizuire invocată de intimata Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Respinge ca tardivă cererea de revizuire.

Respinge în principiu cererea de intervenţie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Etichete:

Cerere de revizuire

JUDECĂTORIA MOINEŞTI JUDEŢUL BACĂU SENTINŢA PENALĂ NR. 369

Din 9 august 2010 Judecător, Carmen Anemaria Groapă Cod:

Prin adresa nr……a Parchetului de pe lângă Judecătoria

Moineşti, înregistrată pe rolul aceste instanţe la data de 28. 06.2010 sub

nr……, a fost înaintată spre competentă soluţionare cererea de revizuire

formulată de petentul B.L.P. împotriva sentinţei penale nr………

pronunţată de Judecătoria Moineşti, definitivă prin decizia penală……a

Curţii de Apel Bacău.

In motivarea cererii sale, petentul a arătat că solicită revizuirea cauzei întrucât consideră pedeapsa disproporţionată faţă de fapta pentru care acesta se consideră vinovat.

Au fost efectuate acte de cercetare de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti, iar procurorul a înaintat instanţei referatul întocmit potrivit art. 399 al. 5 C.p.p, formulând concluzii de respingere a cererii.

In şedinţa publică din 09.08.2010, instanţa a pus în discuţie admiterea în principiu a cererii de revizuire. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti a solicitat respingerea cererii.

Instanţa, analizând motivele invocate de către petent, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, constată că cererea de revizuire formulată de B.L.P. este inadmisibilă, astfel încât urmează să o respingă ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

în fapt, prin sentinţa penală nr……. pronunţată de Judecătoria

Moineşti în dosarul nr……, definitivă prin decizia penală nr……a Curţii

de Apel Bacău, inculpatul B.L.P. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru două infracţiuni, cea de vătămare corporală şi respectiv tâlhărie, în urma revocării liberării condiţionate a restului de pedeapsă de 7 luni şi 28 de zile rămas neexecutat din pedeapsa de 2

ani închisoare aplicată inculpatului prin s.p…….. a Judecătoriei

Moineşti, definitivă prin neapelare la data de 12.11.2004.

în drept, potrivit art. 394 al. 1 C.p.p. revizuirea unei hotărâri definitive poate fi cerută: a) când s-au fost descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei; b) când un martor, un expert sau un interpret a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere; c) când un înscris care a servit ca temei al

2

hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals; d) când un membru al completului de judecată, procurorul sau persoana care a efectuat acte de cercetare penală a săvârşit o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere şi e) când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia.

Pentru a se conferi activităţii de înfăptuire a justiţiei un caracter de stabilitate s-a decis că hotărârile judecătoreşti definitive sunt executorii şi au autoritate de lucru judecat, în sensul că nu se permite declanşarea unei noi judecăţi cu privire la aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană, dacă acestea au făcut obiectul unei judecăţi pentru care s-a pronunţat o hotărâre definitivă. Deşi în virtutea autorităţii de lucru judecat, hotărârea judecătorească penală este considerată ca o expresie a adevărului, în anumite situaţii, chiar hotărârile judecătoreşti rămase definitive sunt nelegale şi netemeinice, motiv pentru care în Codul de procedură penală s-au reglementat căile extraordinare de atac, ca remedii procesuale menite a repara erorile pe care le conţin hotărârile judecătoreşti penale rămase definitive.

In această categorie de remedii procesuale se încadrează şi revizuirea, cale de atac extraordinară, prin care pot fi atacate hotărârile judecătoreşti definitive care conţin grave erori de fapt, urmărindu-se o reexaminare în fapt a cauzei penale.

întrucât revizuientul nu a indicat cazul de revizuire pe care se sprijină cererea sa, instanţa urmează a o analiza mai întâi raportat la art. 394 al 1 lit a Cpp. Textul de lege anterior menţionat are menirea de a desfiinţa o hotărâre definitivă care conţine erori de fapt, erori ce pot rezulta în urma a descoperirii unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute instanţei, adică neexistente în materialul probator de la dosar. Din analiza dispoziţiilor art. 394 al. 1 lit. a) C.p.p. rezultă că revizuirea întemeiată pe acest text de lege este dublu condiţionată, în sensul că trebuie să fie vorba de descoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu a fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei, iar faptele sau împrejurările noi să poată dovedi netemeinicia hotărârii, adică invocarea elementelor noi să ducă la o soluţie diametral opusă (de achitare sau de încetare a procesului penal în speţa de faţă ).

Din analiza dispoziţiilor art. 403 al.l C.p.p. rezultă că cererea de revizuire este admisibilă dacă este făcută în condiţiile legii şi dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu, instanţa putând verifica oricare din probele pe care se sprijină cererea de revizuire sau administra probe

3

noi, dacă este necesar. In consecinţă, cele două condiţii trebuie întrunite cumulativ.

In prezenta cauză instanţa constată că motivele invocate în cererea revizuientului nu se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 394 al 1 lit a C.p.p.^

In primul rând, în cadrul revizuirii, cale extraordinară de atac, nu sunt considerate „probe noi” în sensul cerut de lege aspectele arătate de inculpat. Astfel, instanţa constată că revizuentul solicită precizează doar că pedeapsa sa este multe prea mare, situaţie care nu se mulează pe textul de lege sus menţionat.

In ceea ce priveşte cazul de revizuire prevăzut de art.394 al 1 lit b Cpp, va fi analizată menţiunea făcută de revizuent în sensul că unele declaraţii de martori nu corespund adevărului. Conformitatea sau nu a declaraţiilor de martori cu realitatea s-ar fi putut stabili însă în cadrul unui proces penal având ca obiect săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, urmând ca apoi sentinţa să fie valorificată în cadrul revizuirii, procedură care însă nu a fost urmată de către petent, ceea ce conduce la inadmisibilitatea prezentei cereri şi sub acest aspect.

Art. 394 al 1 lit c C.p.p. consacră cazurile de revizuire privind înscrisurile false. In speţă, revizuientul nu face referire la o astfel de situaţie, cazul de revizuire analizat neconducând la admisibilitatea cererii.

Aceeaşi soluţie se impune şi în situaţia prevăzută de art. 394 al 1 lit d, revizuentul nefăcând dovada săvârşirii unei fapte ilicite de către persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul organelor judiciare ( respectiv agentul de poliţie care a modificat actele dosarului ) prin instrumentele oficiale prevăzute de Cpp ( hotărâre judecătorescă sau ordonanţă).

In consecinţă, constatând că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru admiterea în principiu a cererii, revizuientul nefăcând dovada existenţei vreunuia dintre cazurile prevăzute de art. 394 cpp, în temeiul art. 403 al. 3 C.p.p. raportat la art. 394 al. 1 C.p.p., instanţa urmează să respingă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul B.L.P..

Reţinând culpa procesuală a revizuientului, în baza art. 192 al. 2 C.p.p. acesta va fi obligat să plătească cheltuielile judiciare către stat.

Etichete:

Cerere de revizuire

JUDECĂTORIA MOINEŞTI

JUDECĂTOR-CARMEN ANEMARIA GROAPĂ SENTINŢA PENALĂ NR. 226/19.4.2010

Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele

Prin adresa nr. /II/6/2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti, înregistrată pe rolul aceste instanţe la data de 01.02.2010 sub nr. 530/260/2010, a fost înaintată spre competentă soluţionare cererea de revizuire formulată de petentul M I împotriva sentinţei penale nr. 121/03-03-2009, pronunţată de Judecătoria Moineşti, modificată prin decizia penală …/10.12.2009, în privinţa schimbării încadrării juridice.

în motivarea cererii sale, revizuentul a arătat că solicită revizuirea sentinţei penale pentru mai multe motive, însă la ultimul termen de judecată face precizarea că singurul motiv de revizuire este cel prevăzut de art. 394 lit. a Cod procedură penală, raportat la înscrisurile depuse la filele 18-25 dosar.

Au fost efectuate acte de cercetare de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti, iar procurorul a înaintat instanţei referatul întocmit potrivit art. 399 al. 5 C.p.p, formulând concluzii de respingere a cererii.

In şedinţa publică din 19.04.2010, instanţa a pus în discuţie admiterea în principiu a cererii de revizuire, iar revizuentul, a precizat că motivul de revizuireeste cel prevăzut de art. 394 lit. a Cod procedură penală. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti a solicitat respingerea cererii.

Instanţa, analizând motivele invocate de către petent, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, constată că cererea de revizuire formulată de M I este inadmisibilă, astfel încât urmează să o respingă ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

In fapt, prin sentinţa penală nr. 121 pronunţată de Judecătoria Moineşti în dosarul nr. /260/2008, modificată prin decizia penală /10.12.2009, în privinţa schimbării încadrării juridice, revizuentul a fost condamnat în baza art. 31 alin. 2 raportat la art. 98 alin. l,3din Legea 26/1996, cu aplicarea art. 13 Cod penal, şi 31 alin. 2 Cod penal, raportat la 32 alin. 1,3 din Legea 96/1998 cu aplicarea art. 13 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, la o pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 2 luni cu executarea efectivă.

lit drept, s-au invocat prevederile art. . 394 al. 1 lit. a C.p.p., potrivit căreia revizuirea unei hotărâri definitive poate fi cerută: a) când s-au fost

2

descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei.

Pentru a se conferi activităţii de înfăptuire a justiţiei un caracter de stabilitate s-a decis că hotărârile judecătoreşti definitive sunt executorii şi au autoritate de lucra judecat, în sensul că nu se permite declanşarea unei noi judecăţi cu privire la aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană, dacă acestea au făcut obiectul unei judecăţi pentru care s-a pronunţat o hotărâre definitivă. Deşi în virtutea autorităţii de lucra judecat, hotărârea judecătorească penală este considerată ca o expresie a adevărului, în anumite situaţii, chiar hotărârile judecătoreşti rămase definitive sunt nelegale şi netemeinice, motiv pentru care în Codul de procedură penală s-au reglementat căile extraordinare de atac, ca remedii procesuale menite a repara erorile pe care le conţin hotărârile judecătoreşti penale rămase definitive.

In această categorie de remedii procesuale se încadrează şi revizuirea, cale de atac extraordinară, prin care pot fi atacate hotărârile judecătoreşti definitive care conţin grave erori de fapt, urmărindu-se o reexaminare în fapt a cauzei penale.

Raportat la cazul de revizuire invocat de petent instanţa reţine că textul de lege anterior menţionat are menirea de a desfiinţa o hotărâre definitivă care conţine erori de fapt, erori ce pot rezulta în urma a descoperirii unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute instanţei, adică neexistente în materialul probator de la dosar. Din analiza dispoziţiilor art. 394 al. 1 lit. a) C.p.p. rezultă că revizuirea întemeiată pe acest text de lege este dublu condiţionată, în sensul că trebuie să fie vorba de descoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu a fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei, iar faptele sau împrejurările noi să poată dovedi netemeinicia hotărârii, adică invocarea elementelor noi să ducă la o soluţie diametral opusă (de achitare sau de încetare a procesului penal în speţa de faţă).

Din analiza dispoziţiilor art. 403 al.l C.p.p. rezultă că cererea de revizuire este admisibilă dacă este făcută în condiţiile legii şi dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu, instanţa putând verifica oricare din probele pe care se sprijină cererea de revizuire sau administra probe noi, dacă este necesar. în consecinţă, cele două condiţii trebuie întrunite cumulativ.

Instanţa constată că întreaga motivaţie a cererii se sprijină pe actele aflate în copie la filele 18-25 dosar, respectiv procesul verbal /l 1.07.2008, procesul verbal de reţinere în vederea stabilire a provenienţei şi dare în custodie nr /26.03.2008 şi 6 avize de însoţire a mărfii, eliberate în luna martie 2009 pe numele părţilor vătămate.

Instanţa observă că procesul verbal de reţinere în vederea stabilirii provenienţei şi dare în custodie nr /26.03.2008 se află şi în dosarul de urmărire penală (fila 9). Singurele acte noi, care eu au fost cunoscute de instanţa de fond la momentul pronunţării sentinţei de condamnare sunt avizele de însoţire a

3

mărfii eliberate în luna martie 2009 pe numele părţilor vătămate. Pe acestea se sprijină revizuentul pentru a dovedi faptul că infracţiunea de furt de arbori pentru care a fost condamnat nu subzistă.

Furtul reprezintă luarea unui bun din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia cu scopul de a şi-1 însuşi pe nedrept. In aceste condiţii instanţa apreciază că fapta de furt s-a consumat în momentul încărcării materialului lemnos de la locul tăierii, raportat la situaţia că potrivit procesului verbal de constatare a infracţiunii flagrante, (fila 10 dosar urmărire), în data de 15.03.2008 a fost depistat un autovehicul marca Roman ce transporta buşteni esenţă brad şi molid, fără documente legale de provenienţă, aparţinând SC M… SRL.

Astfel, în privinţa existenţei faptei de furt, apare irelevantă situaţia că după 1 an părţile vătămate şi-au primit materialul lemnos, întrucât fapta de furt în esenţa ei, fusese consumată.

In prezenta cauză instanţa constată că motivele invocate în cererea revizuientului nu se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 394 al 1 lit a C.p.p., întrucât chiar dacă actele depuse relevă o împrejurare nouă, respectiv faptul că părţile vătămate şi-au primit materialul lemnos, aceasta nu prezintă relevanţă în privinţa existenţei însăşi a faptei de furt de arbori, astfel că aceasta, singură, nu poate conduce la netemeincia hotărârii de condamnare a inculpatului.

In consecinţă, constatând că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru admiterea în principiu a cererii, revizuientul nefăcând dovada existenţei vreunuia dintre cazurile prevăzute de art. 394 cpp, în temeiul art. 403 al. 3 C.p.p. raportat la art. 394 al. 1 C.p.p., instanţa urmează să respingă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul MI.

Reţinând culpa procesuală a revizuientului, în baza art. 192 al. 2 C.p.p. acesta va fi obligat să plătească cheltuielile judiciare către stat.

Etichete:

CERERE DE REVIZUIRE. SCHIMBAREA OBIECTULUI CAUZEI ÎN CONTESTAŢIE LA EXECUTARE. EFECTE.

Prin sentinţa penală nr. 2156 din 12.09.2006, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 1175/2006, în temeiul art. 394 Cod pr.penală, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de condamnatul B.C.N., împotriva sentinţei penale nr. 504 din 6.02.2003, a Judecătoriei Bacău.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Bacău, a reţinut că B.C.N., a fost condamnat la o pedeapsă de 11 ani şi 6 luni închisoare, în temeiul art. 208 al.1, 209 al.1 lit.a,i, Cod penal, prin sentinţa penală nr. 504 din 6.02.2003, rămasă definitivă la data de 21.04.2003.

Întrucât revizuientul a cerut prin cererea formulată, reducerea pedepsei de 11 ani şi 6 luni închisoare, şi întrucât nu a invocat nicunul din cazurile de revizuire expres şi limitativ prevăzute de art. 394 Cod pr.penală, Judecătoria Bacău, a respins cererea de revizuire ca nefondată.

Împotriva sentinţei penale nr. 2156 din 12.09.2006, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 1175/2006, a declarat apel în termen , condamnatul B.C.N., care a arătat că deşi a formulat o cerere de revizuire a sentinţei penale nr. 504 din 6.02.2003 a Judecătoriei Bacău, pe parcursul judecării dosarului la prima instanţă şi-a schimbat obiectul cauzei în contestaţie la executare, iar prima instanţă neobservând acest aspect, s-a pronunţat pe cererea de revizuire.

Tribunalul Bacău, prin decizia penală nr. 743/A/ din 16.11.2006, pronunţată în dosarul nr. 5483/2006, a admis apelul declarat de condamnatul B.C.N, a schimbat în apel obiectul cauzei din revizuire, în contestaţie la executare şi pe fondul cauzei, a respins contestaţia la executare ca nefondată.

Împotriva deciziei penale nr. 743/A/din 16.11.2006, a Tribunalului Bacău, a declarat recurs condamnatul.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia penală nr. 23 din 11.01.2007, pronunţată în dosarul nr. 2358/32/2006, a admis recursul declarat de B.C.N, împotriva deciziei penale nr. 743/A/ din 16.11.2006 a Tribunalului Bacău şi a trimis dosarul pentru rejudecarea apelului la Tribunalul Bacău.

Curtea de Apel Bacău, a constatat din oficiu, că judecând apelul Tribunalul Bacău, i-a încălcat condamnatului B.C.N., principiul neagravării în propria cale de atac.

În mod greşit Tribunalul Bacău, a calificat cererea ca fiind o contestaţie la executare.

În realitate nu este nici un dubiu că petentul a formulat o cerere de revizuire, dovada fiind că petentul s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău şi nu direct instanţei, aşa cum se procedează în cazul contestaţiei la executare.

La rândul său, procurorul fiind sesizat în condiţiile art. 397 al.1 Cod pr.penală, a înaintat cererea de revizuire cu concluziile sale, instanţei.

Faptul că pe parcursul judecăţii, condamnatul nu a invocat motive de revizuire, aşa cum se arată în art. 394 Cod pr.penală, nu se poate schimba obiectul cererii din revizuire, în contestaţie la executare, cum greşit s-a procedat în apel .

Pronunţându-se asupra unei contestaţii la executare, pe fond, instanţa de apel i-a agravat situaţia condamnatului în propria cale de atac, luându-i posibilitatea de a mai formula o nouă contestaţie la executare pe acelaşi motiv, pe care l-a invocat în apel.

Pentru considerentele enunţate curtea a trimis dosarul spre rejudecare în apel, la Tribunalul Bacău.

Decizia penală nr. 23 din 11.01.2007

Etichete:

Cerere de revizuire formulata prin care se solicita revizuirea sentintei civile pronuntata de Judecatorie, in temeiul art. 322 pct. 5 si pct. 7 C.p.c. Respingere pentru neindeplinirea conditiile de admisibilitate cerute de art. 322 pct. 5 si pct. 7 C.p.c. si art. 326 alin. 3 C.p.c.,

JUDECATORIA BARLAD

SENTINTA CIVILA Nr.170

de la 20 Ianuarie 2009

Cerere de revizuire formulata prin care se solicita revizuirea sentintei civile pronuntata de Judecatorie, in temeiul art. 322 pct. 5 si pct. 7 C.p.c. Respingere pentru neindeplinirea conditiile de admisibilitate cerute de art. 322 pct. 5 si pct. 7 C.p.c. si art. 326 alin. 3 C.p.c.,

Cu nr. 3291 din 01-10-2008 s-a inregistrat cererea de revizuire formulata de revizuenta MM in contradictoriu cu GM si GE, solicitand revizuirea sentintei civile nr. 1253/24-04-2008 pronuntata de Judecatoria Barlad in dosarul nr. 3592/189/2007.

In motivarea cererii, revizuenta MM arata ca pe rolul Judecatoriei Barlad a fost inregistrat dosarul cu nr. 5491/2005, prin care reclamantul GZ a chemat in judecata pe paratii AE, MM prin mandatara MM si Primaria Mun. Barlad pentru a se constata folosinta asupra suprafetei de teren de 427,28 m.p., situata in Barlad, str., jud. Vaslui. Prin Sentinta Civila nr. 140 pronuntata de Judecatoria Barlad la data de 19-01-2006, ramasa definitiva si irevocabila, actiunea reclamantilor a fost respinsa. Mai arata ca ulterior, pe rolul Judecatoriei Barlad, a fost dosarul nr. 2439/189/2007 in care reclamantii UB si UP ambii cu domiciliul in Barlad jud. Vaslui, au chemat in judecata pe paratii GZ si GE, pentru a se pronunta o sentinta care sa tina loc de act autentic de vanzare – cumparare asupra imobilului situat in Barlad, str., vandut la data de 22-06-2006 impreuna cu suprafata de 336 m.p. teren. Revizuenta arata ca in acest dosar a intervenit in nume propriu aratand instantei ca reclamantii nu au fost niciodata proprietari ai acelei suprafete de teren care ii apartine si care face obiectul dosarului 189/189/2008. Instanta de fond a respins actiunea prin sentinta civila nr. 190 pronuntata la data de 23-01-2008, retinand reaua credinta a ambelor parti contractante si faptul ca inca de la incheierea antecontractului de vanzare – cumparare, terenul nu se afla in proprietatea promitentilor.

Mai arata revizuenta ca, ulterior, pe rolul Judecatoriei Barlad, a fost inregistrat dosarul cu nr. 189/189/2008 prin care solicita revendicarea suprafetei de 415 m.p., teren situat in Barlad str., in contradictoriu cu paratii GZ si GE, Primaria Barlad si PA. In acest dosar intervin UB si UP in calitate de intervenienti in nume propriu. Revizuienta arata ca acest dosar este inca in curs de solutionare. In acest timp, GZ si GE, formuleaza o actiune ce face obiectul dosarului nr. 3592/189/2007 pentru stabilirea dreptului de proprietate in contradictoriu cu Comisia Municipiului Barlad pentru stabilirea dreptului de proprietate si Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra aceleiasi suprafete de teren de 697 m.p., uitand sa aminteasca instantei de judecata ca aceeasi suprafata a mai facut obiectul unor dosare in care sunt sentinte definitive si irevocabile.

La data de 24-042007 Judecatoria Barlad pronunta sentinta civila nr. 1253, ramasa definitiva si irevocabila, prin care se admite plangerea reclamantilor impotriva hotarararii nr. 415/19-07-2007 a Comisiei Judetene Vaslui, pe care o anuleaza. De asemenea revizuenta mentioneaza ca aceasta hotarare nr. 415/19-07-2007, anulase Titlul de Proprietate obtinut dupa ramanerea defintiva si irevocabila a sentintei civile nr. 140 din 19-01-2006 a Judecatoriei Barlad.

In drept, revizuenta MM a invocat dispozitiile art. 322 pct. 5 si pct. 7 C.p.c.

Cererea a fost timbrata cu taxa de timbru de 10 lei si timbru judiciar de 0,30 lei.

In dovedirea cererii, revizuenta MM a depus acte: hotarari judecatoresti, acte de stare civila, certificate de grefa.

Intimatii GM si GE au depus intampinare, solicitand respingerea cererii de revizuire. Intimatii au invocat exceptia inadmisibilitatii cererii de revizuire, intrucat nu au fost descoperite inscrisuri noi, nu s-au desfiintat ori modificat hotarari care ar fi stat la baza sentintei civile nr. 1253/2008. Arata intimatii ca au dobandit suprafata de 697 m.p. teren si constructiile aflate pe acesta prin contract de vanzare – cumparare din 20-07-1984. Arata intimatii ca au vandut casa si terenul prin contract autentic. Prin sentinta 1253/2008 li s-a admis plangerea si s-a dispus anularea hotararii nr. 415/2007 a comisiei judetene, mentinandu-se titlul lor de proprietate nr. 399/2007.

In drept, intimatii au invocat dispozitiile art. 115 – 118 C.p.c.

In dovedire, intimatii au folosit proba cu acte : sentinta civila nr. 1253/2008, titlu de proprietate nr. 339/2007.

In cauza s-a dispus atasarea dosarelor nr. 2439/2007 si nr. 3592/2007 ale Judecatoriei Barlad.

Din actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele :

Prin sentinta civila nr. 1253/24-04-2008 pronuntata de Judecatoria Barlad in dosarul nr. 3592/189/2007 a fost admisa plangerea formulata de GM si GE, dispunandu-se anularea hotararii nr. 415/2007 a Comisiei Judetene Vaslui si mentinerea hotararii nr. 1/2006 a Comisiei Locale Barlad, pozitia nr. 22 din tabelul anexa.

Impotriva acestei sentinte formuleaza cerere de revizuire revizuenta MM, in temeiul art. 322 pct. 5 si pct. 7 C.p.c.

Potrivit art. 322 C.p.c., revizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in cazul prev de pct. 5 daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere; sau in cazul prev de pct. 7

daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate.

Analizand textele legale invocate si actele dosarului, instanta constata ca revizuenta MM nu a facut dovada descoperirii unor inscrisuri doveditoare dupa pronuntarea sentintei civile nr. 1253/2008, care ar fi putut influenta judecata dosarului nr. 3592/189/2007 si ar fi determinat pronuntarea unei alte hotarari. De asemenea, revizuenta MM nu a probat ca sentinta civila nr. 1253/24-04-2008 pronuntata de Judecatoria Barlad in dosarul nr. 3592/189/2007 se intemeiaza pe o hotarare judecatoreasca care s-a desfiintat sau modificat. In motivare, sentinta civila nr. 1253/24-04-2008 pronuntata de Judecatoria Barlad in dosarul nr. 3592/189/2007 nu face referire la o alta hotarare judecatoreasca, in baza careia instanta a pronuntat solutia de admitere a plangerii.

In ceea ce priveste motivul intemeiat pe art. 322 pct. 7 C.p.c., instanta constata ca plangerea impotriva hotararii nr. 415/2007 a Comisiei Judetene Vaslui, ce face obiectul sentintei civile nr. 1253/24-04-2008 pronuntata de Judecatoria Barlad in dosarul nr. 3592/189/2007, nu a mai facut obiectul unor alte hotarari definitive date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate.

Fata de acestea, avand in vedere dispozitiile art. 322 pct. 5 si pct. 7 C.p.c. si art. 326 alin. 3 C.p.c., instanta apreciaza ca cererea nu indeplineste conditiile de admisibilitate cerute de textele invocate. Drept urmare, se va respinge ca inadmisibila cererea de revizuire formulata de revizuenta MM in contradictoriu cu intimatii GM si GE.

In temeiul art. 274 alin. 1 C.p.c., instanta va obliga revizuenta sa achite intimatului GM cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat.

Etichete:

Cerere de revizuire

Dosar nr. 641/89/2010 – cerere de revizuire

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECTIA CIVILA

DECIZIE Nr. 1411/R

Sedinta publica de la 19 Octombrie 2010

Instanta constituita din:

PRESEDINTE DIANA ELENA SÎRGHI

Judecator MIRELA-CRISTINA TÂRLEA

Judecator PETRUS CIPRIAN DIACONARU

Grefier ANCA CIOCAN

———–

Pe rol judecarea cererii de revizuire formulata de revizuent CA, si pe intimatPLC, împotriva deciziei civile nr. 1187/R/06,10,2009 a Tribunalului Vaslui , având ca obiect – hotarâre care sa tina loc de act autentic.

La apelul nominal facut în sedinta publica se prezinta pentru revizuent CA, avocat Apetrei L. ce depune la dosar împuternicire avocatiala, învederând faptul ca substituie pe av. Vasii , iar pentru intimat raspunde av. Bobârnat.

Procedura de citare legal îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefier aratându-se ca: dosarul se afla la al treilea termen de judecata; nu se solicita judecarea cauzei în lipsa; la data de 06-10-2010 intimatul a depus la dosar întâmpinare , în duplicat pentru comunicare , fiind invocate doua exceptii.

S-au citit si verificat actele si lucrarile de la dosar, dupa care , la interpelarea instantei aparatorul revizuentului arata ca a luat la cunostinta de continutul întâmpinarii. D-nii avocati au depus la dosar chitanta reprezentând onorariu avocat , aratând faptul ca nu mai au de depus alte înscrisuri în cauza.

Av. Apetrei , solicita instantei sa ia act de faptul ca este prezenta în sala mama revizuentului , numita C A , aceasta având calitatea de procurist , sens în care se depune la dosar încheierea de autentificare nr. 1648/24-1-09-2010.

Nemaifiind alte cereri de formulat în cauza, instanta acorda cuvântul partilor prezente fata de exceptia invocata de intimat prin întâmpinare , respectiv exceptia de inadmisibilitate a cererii de revizuire.

Av. Bobârnat pentru intimat arata ca s-a invocat aceasta exceptie motivat de faptul ca s-a formulat o cerere de revizuire împotriva unei hotarâri în care nu s-a evocat fondul cauzei. Prin decizia civila pronuntata la data de 06-10-2009 de catre Tribunalul Vaslui s-a anulat ca netimbrat recursul, însa o prima conditie pentru admisibilitatea unei cereri de revizuire este aceea prevazuta de art. 322 Cod pr. civila , respectiv ca acea hotarâre sa evoce fondul cauzei. Din aceste considerente apreciaza ca aceasta cerere nu poate fi admisibila.

Fata de cea de-a doua exceptie invocata care priveste motivarea cererii de revizuire, si anume ca aceasta nu se încadreaza în prevederile art. 322 pct. 6 Cod pr. civila , se apreciaza ca nici aceasta exceptie nu poate fi admisibila motivat de faptul ca revizuentul nu se încadreaza în categoria persoanelor prevazute la acest articol .

Pentru aceste considerente , se solicita respingerea cererii de revizuire , cu cheltuieli de judecata.

În aparare, av. Apetrei , arata ca s-a formulat o cerere de revizuire împotriva unei decizii pronuntate de Tribunalul Vaslui , revizuentul apreciind faptul ca i s-a încalcat principalul drept si principala garantie pe care o are orice parte din dosar, si anume dreptul la aparare .Prin lipsa acestei aparari, si prin neprezentarea aparatorului în fata instantei în faza de recurs , revizuentul a fost în imposibilitatea achitarii timbrajului aferent actiunii si ca urmare a acestui fapt i s-a anulat recursul.

Se apreciaza ca este admisibil pctul. 6 al art. 322 din Cod pr. civila , si prin urmare sa se admita cererea de revizuire si sa dispuna trimiterea cauzei pentru judecarea recursului, astfel încât recurentul revizuent sa-si poata formula apararile . Cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata.

Instanta declara dezbaterile închise si lasa cauza în pronuntare , iar în deliberare a dat solutia de fata,

INSTANTA

deliberând asupra cererii de revizuire constata urmatoarele:

Prin decizia civila nr. 1187 din data de 06.10.2010 pronuntata de Tribunalul Vaslui s-a admis exceptia insuficientei timbrari a recursului declarat de CA invocata din oficiu si în consecinta a fost anulat ca insuficient timbrat recursul declarat de CA împotriva sentintei civile nr. 383 din 09.04.2009 a Judecatoriei Husi, pe care o mentine. De asemenea, a fost obligat recurentul sa achite intimatului Pasat Constantin Liviu suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta solutie s-a retinut de catre instanta de control judiciar faptul ca, la termenul din data de 06.10.2009 instanta a invocat exceptia insuficientei timbrari a cererii de recurs, asupra careia instanta se va pronunta cu prioritate, în conformitate cu dispozitiile art. 137 C.pr.civ.

Astfel, potrivit art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cererile pentru exercitarea apelului sau recursului se timbreaza cu 50% din taxa datorata pentru cererea sau actiunea neevaluabila în bani, solutionata de prima instanta sau taxa datorata la suma contestata, în cazul cererilor si actiunilor evaluabile în bani.

În prezenta cauza, recurentul a fost citat, potrivit art. 20 al. 2 din Legea nr. 146/1997, cu mentiunea de a achita suma de 601,63 lei taxa judiciara de timbru si 5 lei timbru judiciar, calculata conform art. 11 din Legea nr. 146/1997 raportat la art. 2 pct. c din Legea nr. 146/1997, pâna la termenul din data de 08.09.2009, obligatie pe care nu si-a îndeplinit-o.

Potrivit dispozitiilor art. 20 alin. 1 si 3 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se platesc anticipat iar neîndeplinirea obligatiei de plata pâna la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau cererii.

În consecinta, instanta de recurs a admis în baza art. 20 al. 3 din Legea nr. 146/1997 exceptia insuficientei timbrari a recursului, invocata din oficiu si, pe cale de consecinta, a anulat ca insuficient timbrat recursul declarat de CA.

Împotriva acestei hotarâri a formulat cerere de revizuire recurentul CA , învederând instantei faptul ca întelege sa-si întemeieze cererea de revizuire pe dispozitiile art. 322 pct. 2,pct. 5 si pct. 6 din Codul de procedura civila, fara a preciza care sunt motivele pentru acre apreciaza ca se impune revizuirea acestei decizii .

Ulterior, la data de 21.09.2010, revizuentul a depus la dosar motivele cererii, învederând ca, în cauza, sunt incidente dispozitiile art. 322 pct. 6 Cod procedura civila, deoarece, atunci când s-a pronuntat decizia civila nr. 1187 din data de 06.10.2010 a fost lipsit de aparare desi avea încheiat contract de asistenta juridica .

Prin motivele depuse, revizuentul si-a întemeiat expres cererea pe dispozitiile art. 322 pct. 6 Cod procedura civila .

Legal citat, intimatulPLC a depus la dosar întâmpinare la termenul de judecata din data de 19-10-2010, prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii de revizuire motivata pe de o parte pe faptul ca decizia a carei revizuire se solicita nu evoca fondul, revizuentul aratând ca decizia a carei revizuire se cere nu evoca fondul cauzei si, în consecinta, nu poate fi susceptibila de revizuire atât timp cât recursul declarat a fost anulat ca fiind insuficient timbrat, deoarece, daca s-ar admite cererea de revizuire revizuientul si-ar crea în mod nelegal o cale de atac suplimentara prin care invoca motive ce tin de propria turpitudine, aceea a neachitarii taxei de timbru .

Pe de alta parte pentru ca motivarea cererii de revizuire nu se încadreaza în prevederile art. 322 Cod procedura civila, însa, punctul 6 indicat de revizuient priveste lipsa totala de aparare sau apararea defectuoasa a unor categorii de persoane precis determinate: statul, persoanele juridice de drept public sau de utilitate publica, persoanele disparute, cele puse sub curatela, persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa, însa, revizuientul nu se afla în nici una dintre categoriile de persoane mai sus mentionate, astfel încât se impune respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibila.

Analizând decizia atacata în raport de motivele invocate, cât si din oficiu, conform dispozitiilor art. 322 Cod procedura civila, Tribunalul constata urmatoarele:

Conform art. 137 Cod procedura civila, instanta urmeaza sa se pronunte mai întâi asupra exceptiei invocate .

Prin decizia civila nr. 1187 din data de 06.10.2010 pronuntata de Tribunalul Vaslui s-a admis exceptia insuficientei timbrari a recursului declarat de CA invocata din oficiu si în consecinta a fost anulat ca insuficient timbrat recursul declarat de CA împotriva sentintei civile nr. 383 din 09.04.2009 a Judecatoriei Husi, pe care instanta de control judiciar a mentinut-o .

Dispozitii legale incidente :

Potrivit art. 322 alin 1 pct. 6 Cod procedura civila :” Revizuirea unei hotarâri ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarâri data de o instanta de recurs atunci când evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri: 6. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica, disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc sau au fost aparati cu viclenie de cei însarcinati sa-i apere; „

Revizuirea fiind o cale extraordinara de atac, dispozitiile legale care o reglementeaza sunt de stricta interpretare, încât exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile si în conditiile expres prevazute de lege.

Astfel, în ceea ce priveste revizuirea deciziilor pronuntate în recurs, conditia impusa de norma procedurala este aceea ca, aceasta sa evoce fondul, ceea ce presupune schimbarea situatiei de fapt retinuta de instanta de fond, în urma analizarii probelor de catre instanta de recurs . De asemenea, nici hotarârile pronuntate de instanta de recurs, prin care recursul a fost respins fara a se evoca fondul, mentionându-se situatia de fapt stabilita de instanta a carei hotarâre a fost recurata, nu pot fi atacate cu revizuirea .

Or, din analiza deciziei civile nr. 1187 din data de 06.10.2010 rezulta cu certitudine ca aceasta nu evoca fondul, instanta dispunând anularea recursului ca insuficient timbrat, deci fara a analiza situatia de fapt retinuta de prima instanta si cu atât mai putin de a schimba aceasta situatie, deci evident nu ne aflam în situatia premisa impusa de dispozitiile legale redate mai sus, pentru a fi admisibila o cerere de revizuire .

În acest sens, instanta are în vedere si practica instantei supreme, respectiv decizia nr. 2145/1999, CSJ – sectia civila .

În al doilea rând, revizuentul nu se încadreaza în categoria subiectilor activi ocrotiti prin art. 322 alin 1 pct. 6 Cod procedura civila, deoarece, legiuitorul a creat un drept special de a cere revizuirea unei hotarâri judecatoresti, în favoarea statului, a persoanelor juridice de drept public, precum si în favoarea unor persoane fizice mentionate exhaustiv ( disparuti, incapabili sau pusi sub curatela), în situatia în care fiind parti într-un proces “nu au fost aparati deloc” ori “au fost aparati cu viclenie de cei însarcinati sa-i apere”.

Prin urmare, singurii care pot uza de calea de atac a revizuirii fiind persoanele prevazute în mod expres si limitativ de aceste dispozitii imperative, la care nu se pot adauga alte persoane .

Pentru aceste considerente, urmeaza ca instanta sa admita exceptia inadmisibilitatii invocata de catre intimat si sa respinga ca inadmisibila cererea de revizuire formulata de CA împotriva deciziei nr. 1187/R din data de 06-10-2009 a Tribunalului Vaslui pe care o mentine .

În ceea ce priveste cheltuielile de judecata instanta retine ca, potrivit art. 274 Cod procedura civila, partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata.

Astfel, raportat la solutia adoptata mai sus, de respingere a cererii de revizuire si retinând culpa procesuala a revizuentului, urmeaza ca instanta sa oblige recurentul sa achite intimatuluiPLC suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu aparator .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite exceptia inadmisibilitatii invocata de catre intimat.

Respinge ca inadmisibila cererea de revizuire formulata de CA împotriva deciziei nr. 1187/R din data de 06-10-2009 a Tribunalului Vaslui pe care o mentine.

Obliga revizuentul sa achite intimatului 500 lei cheltuieli de judecata.

Irevocabila.

Pronuntata în sedinta publica de la 19 Octombrie 2010.

Red. D.P.C.-15.11.2010

Etichete:

Cerere de revizuire. Cazul de revizuire de la art. 322 pct. 5 C.pr.civ.

Punctul 5 al art. 322 C.pr.civ. nu este aplicabil atunci când „înscrisul nou” nu exista la data pronunţării hotărârii a cărei revizuire se cere.
Curtea de Apel Iaşi, decizia civilă nr. 122 din 25 septembrie 2008
Curtea de apel a constatat că – potrivit art. 322 pct. 5 C.pr.civ. – revizuirea se poate cere dacă „după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere”. Prima ipoteză este cea invocată de revizuentă, dar curtea de apel a constatat că judicios a reţinut tribunalul că art.322 pct.5 nu este aplicabil, deoarece înscrisul nou, prezentat de D.G.A.S.P.C. Iaşi nu exista la data pronunţării hotărârii de înlocuire a plasamentului în regim de urgenţă cu măsura plasamentului (20 iulie 2007 prin sentinţa civilă 1357 a Tribunalului Iaşi). Mai precis, înscrisul nou – certificatul de naştere al lui A.G.-V. – a fost emis de Primăria Târgovişte, judeţul Dâmboviţa la 5 iunie 2008. Contrar celor susţinute în motivarea recursului, cerinţa ca înscrisul pe care se fundamentează cererea de revizuire să fi existat la data pronunţării hotărârii a cărei revizuire se cere este o condiţie esenţială a revizuirii, legată de însuşi caracterul de cale de atac de retractare al revizuirii.
Curtea de apel a respins recursul revizuentului şi a menţinut sentinţa Tribunalului Iaşi, de respingere a cererii de revizuire.

Etichete:

Cerere de revizuire. Neîndeplinire condiţii de admisibilitate. Acţiunea principală se află în apel la tribunal.

Prin cererea înregistrata sub nr. 22677/245/2008 numita GDM a solicitat în contradictoriu cu intimatii VOM si P, revizuirea hotarârii judecatoresti pronuntata de Judecatoria Iasi în dosarul nr. 20888/245/2006 motivat de faptul ca s-a desfiintat si modificat hotarârea unei instante pe care s-a întemeiat hotarârea a carei revizuire se cere, conform art. 322 pct. 5 din Codul de procedura civila.

Astfel, revizuienta sustine ca a solicitat în contradictoriu cu intimatii în cadrul dosarului nr. 20888/245/2006 pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de act autentic de vânzare-cumparare în privinta unui apartament. Judecatoria Iasi a pronuntat respingerea actiunii revizuentei întrucât în calea unei alte actiuni înregistrate sub nr. 24813/245/2006 intimatii au obtinut rezolutiunea antecontractului de vânzare cumparare. Motivat de acest aspect, instanta care a pronuntat sentinta civila a decis ca nu poate primi cererea revizuientei pentru pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de act autentic.

Sustine în cererea de revizuire ca actiunea promitentilor vânzatori prin care au solicitat rezolutiunea antecontractului de vânzare cumparare se afla în apel la Tribunalul Iasi.

În drept, invoca disp. art. 322 pct. 5 din Codul de procedura civila.

Pentru a se pronunta în sensul respingerii cererii de revizuire constata ca hotarârea care a stat la baza pronuntarii sentintei civile nr. 7282/2007 – a carei revizuire s-a solicitat – se afla în apel la Tribunalul Iasi.

Vazând motivul invocat, instanta apreciaza ca hotarârea prin care s-a declarat rezolvit antecontractul de vânzare-cumparare pronuntata în dosarul nr. 24813/245/2006 nu a fost schimbat în mod irevocabil, în prezent fiind în apel la Tribunalul Iasi, astfel încât judecata în fond nu a parcurs toate etapele finalizarii.

În consecinta, în prezent nu sunt îndeplinite conditiile de admisibilitate ale cererii de revizuire, motivat de dispozitiile art. 322 pct. 5 din Codul de procedura civila, urmând a o respinge.

Etichete:

CERERE DE REVIZUIRE. ART. 322 PCT. 5 COD PROCEDURĂ CIVILĂ. DEMERS JUDICIAR INIŢIAT DUPĂ RĂMÂNEREA DEFINITIVĂ A HOTĂRÂRII A CĂREI REVIZUIRE SE SOLICITĂ

Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni la data de 15 mai 2007, înregistrată sub nr. 1567/227/2007, B.C. a solicitat ca, în contradictoriu cu intimata A.E., să se dispună revizuirea sentinţei civile nr. 2054 din 16 decembrie 2003, prin care a fost obligat să-i lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 11.600 mp teren din intravilanul satului Slătioara, comuna Râşca, judeţul Suceava, în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.

În motivarea cererii a arătat că în dosarul de revendicare s-a apărat susţinând că parcela de 4800 mp din totalul de 11.600 mp este proprietatea sa, dobândită prin cumpărare cu act sub semnătură privată, apărare înlăturată cu motivarea că înscrisurile invocate de el nu sunt acte translative de proprietate. A chemat în judecată vânzătorii, iar prin sentinţa civilă nr. 417 din 20 februarie 2007 a Judecătoriei Fălticeni s-a constatat valabilitatea convenţiilor încheiate, hotărârea ţinând loc de act autentic de vânzare cumpărare.

Prin sentinţa civilă nr. 1229 din 5 iunie 2009, Judecătoria Fălticeni a respins cererea ca inadmisibilă, reţinând că hotărârea de care se prevalează revizuientul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, fiind ulterioară soluţionării definitive a dosarului de revendicare.

Sentinţa a fost criticată în apel de revizuient pentru nelegalitate. A arătat că în mod greşit cererea sa a fost respinsă ca inadmisibilă, întrucât momentul procesual al admisibilităţii în principiu fusese depăşit, câtă vreme s-au încuviinţat şi administrat probe; hotărârea invocată întruneşte condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, întrucât produce efecte „ex tunc”, probând dreptul său de proprietate de la data perfectării convenţiei de vânzare cumpărare.

Intimata s-a opus apelului.

Prin decizia civilă nr. 335 din 27 octombrie 2009, Tribunalul Suceava a respins ca nefondat apelul .

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că în cauză este dată excepţia inadmisibilităţii cererii, deoarece sentinţa invocată drept „act nou” nu a existat la data judecăţii acţiunii în revendicare imobiliară, iar revizuientul nu a invocat vreun motiv privind imposibilitatea obiectivă de a o invoca la instanţa de fond, în condiţiile în care, fiind vorba de o hotărâre ce ţine loc de act autentic de vânzare cumpărare, iniţierea demersului judiciar în vederea obţinerii acestuia s-a aflat exclusiv la latitudinea sa; că, fiind dată excepţia, celelalte aspecte invocate în apel privind efectele hotărârii judecătoreşti şi dovada dreptului de proprietate nu prezintă relevanţă în această cauză.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal revizuientul, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 Cod procedură civilă.

În dezvoltarea motivelor a arătat că, prin efectele sale retroactive, sentinţa de care se prevalează îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, caracterul declarativ al acesteia acoperind cerinţa anteriorităţii; că excepţia inadmisibilităţii cererii nu este dată în cauză şi, oricum, momentul admisibilităţii de principiu fusese depăşit în cauză, astfel că prima instanţă putea, eventual, respinge cererea ca nefondată.

Criticile formulate nu sunt întemeiate.

Astfel, în accepţiunea dispoziţiilor art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă înscrisuri noi sunt cele care existau la data judecăţii şi care au fost reţinute de partea potrivnică ori nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii. Hotărârea judecătorească obţinută ulterior nu întruneşte aceste condiţii.

Cum corect a sesizat instanţa de apel, în speţă, promovarea acţiunii pentru validarea convenţiilor de vânzare cumpărare invocate în apărare s-a aflat exclusiv la latitudinea reclamantului, neputând fi reţinută vreo împrejurare obiectivă care să-l fi împiedicat să acţioneze.

Prin urmare, efectul retroactiv al hotărârii nu „acoperă” cerinţa impusă de dispoziţiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, în sensul pretins de recurent, ci constituie o chestiune de fond, care poate fi supusă cercetării judecătoreşti într-o acţiune specifică.

În ce priveşte critica referitoare la depăşirea momentului admisibilităţii de principiu de către instanţa de fond, Curtea constată că aceasta este de natură a aduce atingere dispoziţiilor art. 296 Cod procedură civilă.

Etichete: