Contravenţie

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1587/22.06.2010.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Moineşti, la data de 24.02.2010, sub nr. 1074/260/2010, petenta SC D SRL, cu sediul în loc. Bucsesti, com.Poduri, jud. Bacău, a chemat în judecată pe intimate Garda Financiară, Secţia Judeţeană Bacău, solicitând anularea procesului-verbal de

contravenţie seria H nr…….din 12.02.2010 şi exonerarea de la plata sumei

de 27.6841ei.

In motivarea plângerii, scutită de plata taxei de timbru, potrivit art. 15 lit.i din Legea nr. 146/1997 modificată, petenta arată în esenţă următoarele: prin procesul verbal de contravenţie a cărui anulare se solicită, împotriva sa s-a dispus măsura confiscării sumei de 27.684 lei, reţinându-se că a încălcat măsura dispusă prin procesul verbal de constatare a contravenţiei încheiat în data de 24.08.2009 de suspendare a activităţii, până la dotarea cu casă de marcat, în condiţiile în care, susţine petenta, prin procesul verbal de constatare a contravenţiei invocat, împotriva sa nu s-a dispus o astfel de măsură, că a îndeplinit cerinţele dispuse prin procesul verbal de constatare a contravenţiei încheiat de intimată la data de 24.08.2009, respectiv a achiziţionat casă de marcat şi memorie fiscală şi a solicitat fiscalizarea acesteia la taraba unde îşi desfăşoară activitatea din piaţa din Moineşti, însă cererea sa a fost respinsă pe motivul că nu a făcut dovada spaţiului, a punctului de lucru, a contractului de închiriere pentru spaţiu, astfel încât, având o cantitate mare de marfă perisabilă, legume şi fructe în stoc, a comercializat marfa în piaţa din Moineşti însă cantităţile de marfă vândute se accesau în casa de marcat fiscalizată de la pct. de lucru din Bucşeşti, că la stabilirea sumei confiscate s-a luat în considerare valoarea totală a avizelor de expediţie a mărfii, fără a se ţine cont de marfa retur, perisabilităţile aferente şi reducerile de preţuri, că procesul verbal de constatare a contravenţiei a fost încheiat în lipsa sa, aspect ce trebuia confirmat de cel puţin un martor.

La plângere a fost anexat procesul verbal de contravenţie seria H nr.

…..din 12.02.2010 încheiat de Garda Financiară, Secţia Judeţeană Bacău,

fila 6, nota de constatare întocmită la data controlului, filele 7,8, procesul

verbal de constatare a contravenţiei seria H nr………… din 24.08.2009

încheiat de Garda Financiară, Secţia Judeţeană Bacău, fila 9, chitanţă de plată a amenzii, fila 10, certificat de înregistrare ORC a petentei, certificat constatator ORC, filele 12-13, avize de însoţire a mărfii, filele 17-32, act constitutiv al petentei, filele 33-39, factură de achiziţionare a casei de marcat, fila 41.

Plângerea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 31 din OG 2/2001.

Prin serviciul registratură, intimata a depus întâmpinare prin care arată în esenţă următoarele: prin procesul verbal de constatare a contravenţiei

seria H nr………..din 24.08.2009 s-a dispus suspendarea activităţii petentei

până la dotarea cu casă de marcat, că petenta nu a îndeplinit obligaţia legală de a se dota cu casă de marcat fiscalizată, că măsura confiscării veniturilor realizate de la data dotării cu casă de marcat şi până la data dotării cu casă de marcat s-a aplicat corect, conform legii, că lipsa menţionării unui martor în procesul verbal de constatare a contravenţiei nu duce la nulitatea procesului verbal decât în cazul dovedirii unei vătămări care nu poate fi altfel acoperită. La întâmpinare au fost anexate: copie a procesului verbal de

constatare a contravenţiei seria H nr………….din 24.08.2009, fila 49-50, avize

de însoţire a mărfii emise de petenta, filele 51-56.

Instanţa constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile, procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei fiind încheiat la data de 12.02.2010 şi plângerea fiind înregistrată pe rolul instanţei la data de 24.02.2010.

La termenul din 11.05.2010, existând diferenţe între procesul verbal de constare al contravenţiei seria H nr. 0119852 din 24.08.2009, depus de petenta, fila 9 dosarul cauzei şi cel depus de intimată, filele 49-50 dosarul cauzei, instanţa a dispus înfăţişarea de către ambele părţi, în original, a exemplarului procesului verbal deţinut de acestea. La termenul din 25.05.2010, confruntând exemplarele originale ale procesului verbal de

constatare a contravenţiei seria H nr…….din 24.08.2009, înfăţişate de părţi,

instanţa a constatat că între cele două exemplare ale aceluiaşi proces verbal de constatare a contravenţiei există diferenţe, în sensul în care în exemplarul prezentat de intimată există menţionată măsura suspendării activităţii agentului economic, până la fiscalizarea casei de marcat, în conformitate cu art. 14 alin 1 din OUG nr. 29/1999, în timp ce pe exemplarul original prezentat de petenta nu există această menţiune.

La fila 46 dosarul cauzei, petenta a depus procesul verbal de contravenţie seria H nr. 0119852 din 24.08.2009 în copie legalizată notarial.

Faţă de această situaţie, intimata a solicitat termen şi a depus la termenul din 8.06.2010, concluzii scrise prin care a învederat instanţei că nu înţelege să se folosească de exemplarul procesului verbal de constatare a contravenţiei seria H nr. 0119852 din 24.08.2009, depus de aceasta la dosarul cauzei, solicitând înlăturarea acestuia ca mijloc de probă şi arătând că neluarea în scris a măsurii suspendării activităţii faţă de petentă nu înlătură răspunderea legală pentru neconformarea faţă de dispoziţiile legale, atâta timp cât sancţiunea este prevăzută de un act normativ, având obligativitate erga omnes, că neindicarea în procesul verbal de constatare a contravenţiei a măsurii suspendării activităţii ţine de aspectul formal al contravenţiei şi nu de fondul acesteia, iar neindicarea sau indicarea greşită a actului normative sancţionator sunt considerate, conform practicii judiciare, erori materiale, care nu atrag sancţiunea nulităţii procesului verbal de contravenţie.

Petenta a depus de asemenea la dosar concluzii scrise.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată următoarele:

Prin procesul verbal de contravenţie seria H nr………….. din

12.02.2010, încheiat de Garda Financiară, Secţia Judeţeană Bacău, s-a reţinut în sarcina petentei SC D SRL, că pe perioada august 2009-februarie 2010, a desfăşurat activitate de comerţ cu amănuntul de legume şi fructe, în piaţa agroalimentară din Moineşti, fără a fi dotată cu casă de marcat fiscală, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 1 din OUG 28/1999 şi în condiţiile în care împotriva petentei fusese luată măsura suspendării activităţii,prin procesul

verbal de constatare a contravenţiei nr……..din 24.08.2009. S-a reţinut că

fapta petentei constituie contravenţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 lit b din OUG 28/1999, petenta fiind sancţionată cu avertisment şi de asemenea, în temeiul dispoziţiilor art. 11 alin 3 din OUG 28/1999, fiind luată împotriva acesteia măsura confiscării sumei de 27.684 lei, reprezentând suma încasată prin comercializarea de mărfuri în perioada august 2009-fabruarie 2010, potrivit art. 14 alin 1 din OUG 28/1999.

Procesul verbal de constatare a contravenţiei a fost semnat de către petent, acesta făcând şi obiecţiuni, astfel încât nu era necesară întocmirea acestuia în prezenţa unui martor, aşa cum susţine petentului, rolul martorului asistent fiind acela de a atesta întocmirea procesului verbal în lipsa contravenientului sau refuzul acestuia de a semna procesul verbal.

Instanţa constată că formal, procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, seria H nr……………din 12.02.2010, conţine toate menţiunile

prevăzute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Astfel, procesul-verbal conţine data şi locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator, datele contravenientului, descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea. Procesul verbal a fost semnat de agentul constatator şi de către petentă, fiind astfel respectate şi dispoziţiile art. 19 din acelaşi act normativ.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de constatare a contravenţiei, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal de contravenţie seria H nr……….din 12.02.2010,

s-a reţinut în sarcina petentei săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 10 lit b din OUG 28/1999, petentă fiind sancţionată cu avertisment şi de asemenea, în temeiul dispoziţiilor art. 11 alin 3 din OUG 28/1999, fiind luată împotriva acesteia măsura confiscării sumei de 27.684 lei, reprezentând suma încasată prin comercializarea de mărfuri în perioada august 2009-fabruarie 2010, potrivit art. 14 alin 1 din OUG 28/1999.

Instanţa reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 1 din OUG 28/1999, operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum si prestări de servicii direct către populaţie sunt obligaţi sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

In conformitate cu dispoziţiile art. 10 lit b din acelaşi act normativ, constituie contravenţie ” neîndeplinirea obligaţiei operatorilor economici de a se dota si de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu excepţia prevăzuta la art. 1 alin. (4)”

Petentă SC D SRL desfăşoară activitate de comerţ cu amănuntul în pieţe agroalimentare, iar la momentul efectuării controlului tematic de către intimată în piaţa agroalimentară din Moineşti, s-a constatat că aceasta efectua vânzare cu amănuntul fără a deţine casă de marcat electronică fiscală.

De altfel, prin chiar plângerea formulată, petentă recunoaşte că nu era dotată cu casă de marcat fiscală pentru desfăşurarea activităţii de comercializare de produse agroalimentare, fructe şi legume, specifice obiectului de activitate, în piaţa agroalimentară din Moineşti, invocând însă că a achiziţionat casă de marcat şi memorie fiscală şi a solicitat fiscalizarea acesteia la taraba unde îşi desfăşoară activitatea din piaţa din Moineşti, însă

cererea sa a fost respinsă pe motivul că nu a făcut dovada spaţiului, a punctului de lucru, a contractului de închiriere pentru spaţiu, astfel încât, având o cantitate mare de marfă perisabilă, legume şi fructe în stoc, a comercializat marfa în piaţa din Moineşti însă cantităţile de marfă vândute se accesau în casa de marcat fiscalizată de la pct. de lucru din Bucşeşti.

Instanţa reţine că în lipsa unor motive care ţin de forţa majoră şi care au împiedicat petenta să se conformeze dispoziţiilor legale, orice alte dificultăţi întâmpinate de aceasta nu este de natură a-i înlătura răspunderea contravenţională, petenta având obligaţia legală de a nu începe şi a nu desfăşura activitate de comerţ până la dotarea cu casă de marcat electronică fiscală, fîscalizarea acesteia efectuându-se conform procedurilor legale prevăzute în acest sens, pe care petenta nu a făcut dovada că le-ar fi îndeplinit, iar refuzul autorităţii competente de a fiscaliza casa de marcat electronică ar fi fost unul abuziv.

In aceste condiţii, instanţa constată temeinicia reţinerii în sarcina petentei a săvârşirii contravenţiei prevăzute de art. 10 lit b din OUG 28/1999 şi având în vedere că împotriva acesteia s-a dispus măsura sancţionării cu avertisment, instanţa va menţine sancţiunea aplicată.

Cu privire la măsura confiscării sumei de 27.684 lei, reprezentând suma încasată prin comercializarea de mărfuri în perioada august 2009-fabruarie 2010, potrivit art. 14 alin 1 din OUG 28/1999, măsură dispusă prin acelaşi proces verbal de constatare a contravenţiei, potrivit art. 11 alin 3 din OUG 28/1999, instanţa constată următoarele:

în conformitate cu dispoziţiile art. 14 alin 1 din OUG 28/1999, ” Neîndeplinirea obligaţiei operatorilor economici prevăzuţi la art. 1 de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale la termenele prevăzute la art. 6 atrage si suspendarea activităţii unităţii pana la momentul Maturării cauzelor care au generat aceasta” , iar în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin 3 se confisca sumele încasate din livrarea de bunuri ori prestarea de servicii după suspendarea activităţii operatorilor economici, potrivit art. 14.

Instanţa constată astfel că, atât din descrierea faptei contravenţionale, făcută de intimată în procesul verbal de constatare a contravenţiei, care face referire la măsura suspendării activităţii agentului economic prin procesul verbal de constatare a contravenţiei nr. 119852 din 24.08.2009 cât şi din temeiurile de drept invocate, rezultă că temeiul confiscării sumei de 27.684 lei 1-a constituit nerespectarea de către petenta a dispoziţiei de suspendare a activităţii până la dotarea cu casă de marcat fiscală.

Pentru a se reţine în sarcina petentei nerespectarea măsurii suspendării activităţii, este absolut necesar _ca această măsură să fi fost dispusă de organul în drept a o aplica, în speţă de intimată.

Instanţa constată că prin procesul verbal de constatare a contravenţiei

seria H nr………….din 24.08.2009, invocat de intimată în procesul verbal de

constatare a cărui anulare se solicită, ca act prin care s-a dispus măsura suspendării activităţii, nu este prevăzută o astfel de măsură-aspect care se poate observa prin simpla lecturare a procesului verbal depus de petentă în copie legalizată la fila 46 dosarul cauzei, intimata înţelegând să renunţe la invocarea ca şi probă a procesului verbal seria H nr. 0119852 din 24.08.2009, deţinut de aceasta şi care conţine dispoziţia de suspendare a activităţii petentei, solicitând înlăturarea acestuia ca mijloc de probă.

Instanţa nu poate reţine susţinerile intimatei că neluarea în scris a măsurii suspendării activităţii faţă de petentă nu înlătură răspunderea legală pentru neconformarea faţă de dispoziţiile legale, atâta timp cât sancţiunea este prevăzută de un act normativ, având obligativitate erga omnes şi că neindicarea în procesul verbal de constatare a contravenţiei a măsurii suspendării activităţii ţine de aspectul formal al contravenţiei şi nu de fondul acesteia, iar neindicarea sau indicarea greşită a actului normativ sancţionator sunt considerate, conform practicii judiciare, erori materiale, care nu atrag sancţiunea nulităţii procesului verbal de contravenţie, întrucât aşa cum am precizat, măsura suspendării activităţii este absolut necesar a fi dispusă expres de către organul competent, fiind o măsură sancţionatorie legală pe care nu şi-o poate aplica singură petentă şi pe de altă parte, în cauză, nedispunerea prin procesul verbal de constatare a contravenţiei seria H nr. 0119852 din 24.08.2009 a însăşi măsurii suspendării activităţii pententei nu poate fi considerată o eroare materială ci o omisiune care înseamnă nedispunerea însăşi a acestei măsuri.

Constatând astfel că măsura confiscării de la petentă a sumei de 27.684 lei a fost dispusă cu încălcarea prevederilor art. 11 alin 3 rap. la art. 14 alin 1 din OUG 28/1999, instanţa va anula procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria H nr. 0134305 din 12.02.2010 cu privire la aplicarea măsurii confiscării sumei de 27.684 lei de la petentă şi va dispune exonerarea acesteia de la plata acestei sume.

Etichete: Contravenţie