Top

Restituire minor

Sentinţa civilă nr.2043 din 27 septembrie 2010

Constată că prin acţiunea înregistrată sub numărul 205/260/2010, reclamanta S.S. a chemat în judecată pârâta S.M., solicitând în contradictoriu cu aceasta să-i restituie minorul S.P.S., născut la data de …, pe care îl deţine fără drept.

Acţiunea este legal timbrată cu 10 lei şi 0,3 lei timbru judiciar, iar în motivare se arată că în urmă cu aproximativ 5 ani a decedat soţul reclamantei, tatăl minorului. La data decesului minorul nu a beneficiat de pensie de urmaş, motiv pentru care din considerente financiare a fost nevoită să plece în străinătate pentru a asigura hrana minorului, a sa, şi a unei alte fetiţe pe care o are în întreţinere. Reclamanta arată în continuare că a convenit cu pârâta ca pe perioada plecării sale în străinătate minorul să locuiască la ea, în condiţiile în care reclamanta trimitea sume importante de bani pentru întreţinerea lui. Pleca câte 2-3 luni după care se întorcea acasă, până când era chemată din nou la muncă. Situaţia trenează de la moartea soţului său, timp în care minorul a fost educat într-o manieră greşită de către pârâtă, în prezent relaţiile fiind tensionate şi datorită deschiderii unui proces de partaj succesoral. De la data deschiderii procesului pârâta 1-a influenţat pe minor astfel încât deşi părţile locuiesc în aceeaşi gospodărie, nu-i mai permite să o viziteze, îl învaţă să vorbească urât, reclamanta suferind foarte mult dina această cauză.

Pârâta depune o cerere pe care o intitulează „întâmpinare”prin care arată că nu este de acord cu acţiunea, şi minorul să fie lăsat în continuare în grija sa. Se arată în motivarea cererii că minorul este crescut de pârâtă de la vârsta de 3 ani. Reclamanta a fost plecată de acasă de mai multe ori în căutarea unui serviciu, timp în care minorul a fost lăsat în îngrijirea pârâtei. în urmă cu 51uni pârâta arată că a fost alungată de reclamantă din locuinţa construită de reclamantă cu soţul său. Minorul a urmat reclamanta, iar pârâta îi sugerează minorului să meargă să-şi vadă mama, acesta refuză datorită comportamentului pârâtului care motivează că aceasta vorbeşte vulgar şi în ameninţă că îl va da la stat. Minorul este cuminte şi are rezultate bune la învăţătură, totuşi s-a maturizat foarte repede. Reclamanta îşi însuşeşte alocaţia de stat a minorului şi nu contribuie cu nimic la creşterea şi educarea acestuia. Se arată în continuare disponibilitatea pârâtei de creştete şi îngrijire a acestui copil şi solicită a se avea în vedere interesul superior al acestuia.

Raportat la formularea acesteia, instanţa a apreciat cererea drept reconvenţională.

2

In cauză au fost încuviinţate şi administrate proba cu martori, anchetă socială.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului instanţa reţine următoarele:

La data de … s-a născut S.P.S., din căsătoria reclamantei cu S.I. Ulterior tatăl minorului a decedat. In prezent, pârâta a plecat din domiciliul său, iar minorul a urmat-o.

N.V. (fila 40), arată că minorul se află la pârâtă de aproximativ 6 luni. După moartea tatălui, în 2004, minorul a stat împreună cu cele două părţi. Ulterior, reclamanta a plecat în străinătate pentru a putea întreţine minorul, cu bună înţelegere. Problema între părţi a început în urmă cu un an, când reclamanta a încercat să dezbată moştenirea. Reclamanta s-a căsătorit, iar pârâta nu suportă pe actualul soţ al acesteia, motiv pentru care a plecat din domiciliu. Reclamanta a solicitat minorului să rămână cu ea, însă copilul a fugit la bunica sa, care îl influenţează. Nu cunoaşte cum este îngrijit minorul în prezent, însă cât a stat cu ambele părţi era bine îngrijit. Din străinătate reclamanta trimitea bani şi pachete. După ce minorul a plecat din domiciliu reclamanta a încercat să ia legătura cu el la şcoală de mai multe ori, dar minorul nu a vrut. Apreciază drept bune condiţiile pe care le poate oferi reclamanta pentru creşterea minorului, şi nu cunoaşte condiţiile pe care acesta le uiv îa pârâtă.

S.E.(fila 41) arată că în prezent minorul se află la bunica paternă, şi este acolo de când acesta era mic,întrucât părţile locuiau în aceeaşi curte. Pârâta a fost cea care îngrijea mai mult de minor, datorită faptului că reclamanta lucra la o fabrică în …, după care a fost plecată în străinătate, în trei rânduri. După data de 10 nov. 2009, pârâta nu mai domiciliază cu reclamanta prin plecarea pârâtei din domiciliu. Aceasta a plecat din propria casă, din cauza certurilor cu reclamanta şi actualul ei soţ. Minorul a tras mereu la pârâtă. In momentul plecării pârâtei, minorul a plecat înaintea ei. Reclamanta a luat legătura cu minorul, însă acesta nu a dorit, întrucât reclamanta a fost mereu o persoană rece. Nu crede că minorul este influenţat. Cunoaşte faptul că reclamanta mai are o fetiţă care se află la părinţii biologici ai tatălui decedat al acesteia, din clasa I, iar în prezent este în clasa aVII-a.

O.A.(fila 42), arată că minorul se află la bunică din …, când acesta a venit la ea să-i ceară cheile de la bunicul lui, precizând ă mama sa şi bunică s-au certat. Anterior, cele două părţi locuiau în aceeaşi curte, dar nu în aceeaşi casă, iar minorul stătea cu bunica sa. După decesul tatălui, copilul a fost îngrijit de pârâtă, întrucât reclamanta lucra. în prezent minorul este bine îngrijit de pârâtă, în bune condiţii, astfel cum ele se pot găsi la ţară. Şi la reclamantă sunt bune condiţii, însă nu cunoaşte ca aceasta şi actualul ei soţ să lucreze momentan. Copilul este ataşat de bunică.

în cauză a fost efectuată o anchetă socială, care fără a prezenta concluzii clare arată totuşi că S.S. are condiţii materiale bune, locuind într-o cameră din locuinţa fostului socru. De asemenea se arată că starea sănătăţii este bună, însă

3

nu realizează venituri cu caracter permanent. Cu privire la pârâtă, se arată că aceasta are o stare de sănătate şubredă, iar în privinţa condiţiilor materiale, se arată că aceasta locuieşte în prezent în casa cumnatului său, şi are o pensie de urmaş după soţul său.

Audiat în camera de consiliu, minorul exprimă un profund ataşament faţă de bunică, care este „ca o mamă pentru el”. Aceasta 1-a încurajat să ia legătura cu mama sa, însă el este cel care nu doreşte acest lucru.

Potrivit art.42 alin.2 Cod familiei „pentru motive temeinice, copii pot fi încredinţaţi unor rude ori unor alte persoane cu consimţământul acestora, sau unor instituţii de ocrotire.”

La încredinţare instanţa va aprecia interesul superior al minorului, garanţiile morale şi materiale pe care le prezintă cele două părţi, precum şi opţiunea exprimată de minor. In cauza prezentă interesul acestuia este ca să fie încredinţat bunicii spre creştere şi educare, întrucât aceasta se preocupă de minor, beneficiind de mediul care îi conferă acestuia stabilitate şi echilibru. Mai mult instanţa va ţine seama de sentimentul de repulsie pe care minorul îl manifestă faţă de mama sa, sentiment indus probabil de proaspăta căsătorie a acesteia cu un alt bărbat. Este neîndoielnic dreptul reclamantei de a-şi reface viaţa, la 6 ani de la moartea primului soţ. însă acest fapt poate crea anumite situaţii la nivel sentimental pe care reclamanta trebuie să şi le asume. Astfel faptul că minorul nu acceptă noua situaţie nu poate fî imputat unei sau alteia dintre părţi, însă modul cum minorul este susţinut moral pentru a înţelege şi a accepta noul statut al mamei, şi totodată şi al său, ţine de capacitatea de a explica, de empatia persoanei care face acest lucru, precum şi de legătura afectivă dintre minor şi persoana respectivă. In condiţiile în care persoana adultă nu ştie să înfrângă egoismul normal manifestat de copil, care percepe situaţia ca fiind creată exclusiv împotriva sa, înseamnă că adultul respectiv nu are o relaţie corectă din punct de vedere afectiv cu minorul, ceea ce generează lipsa încrederii şi chiar transformarea sentimentului de dragoste maternă în ură.

Pentru aceste motive în baza art.42 alin.2 Cod familiei urmează să încredinţeze minorul pârâtei spre creştere şi educare.

Va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Etichete: