Top

Cazul de casare prevăzut de art.3859 pct.10 Cod procedură penală. Nerespectarea prevederilor art. dispoziţiile art.301 Cod procedură penală şi celorlalte dispoziţii legale care stabilesc drepturile părţilor în instanţă, precum şi dispoziţiile art.174 alin.

Prin Sentinţa penală nr. 2238/04.10.2006 pronunţată de Judecătoria Galaţi în dosarul 5231/121/2006 conform art. 11 pct.2 lit. a Cod procedură penală în referire la art. 10 lit. d Cod procedură penală s-a dispus achitarea inculpatei Z.G. pentru infracţiunile de înşelăciune prevăzută de art.215 alin.1, 2 şi 3 Cod penal şi de fals prevăzută de art.290 alin.1 Cod penal.

A fost respinsă ca nefondată acţiunea civilă formulată de SC S.C. SRL Brăila.

Cheltuielile judiciare au fost lăsate în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Între partea vătămată SC S.C. SRL Brăila., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Brăila sub nr. J 09/110/2001 cu cod. fiscal R 13822372 şi inculpata Z.G., s-au derulat relaţii comerciale, prima societate cumpărând băuturi alcoolice îmbuteliate, plata efectuându-se cu bilete la ordin care erau stampilate si semnate, cu completarea după efectuarea tranzacţiilor la sediul SC N. S. C. SRL Galaţi.

Procurorul a reţinut că după derularea ultimei activităţi comerciale, martorul S. P. a uitat la firma inculpatei un Bilet la Ordin semnat si stampilat.

De remarcat că din adresa O.R.C de pe lângă Tribunalul Brăila nr. 2206/09.08.2005 (fila 14) rezultă că SC S.C. SRL Brăila a avut ca administrator pe S. S. (fostă M.), această persoană având si calitatea de asociat unic.

La dosar s-au depus copii xerox de pe o procură judiciară autentificată sub nr. 1199/31.10.20032 si de pe o procură specială de administrare societate nr.289/fără dată – care nu prezintă relevantă juridică sub aspectul reprezentării legale a SC S.C. SRL Brăila.– conform furnizărilor de informaţii oficiale ale O.R.C. (fila 14).

Inculpata Z.G., nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii, susţinând in mod constant că martorul S. P. i-a înmânat Biletul la Ordin completat si că atunci când s-a deplasat la SC M. pentru a contracta un împrumut in valoare de 140.000.000 lei, l-a garantat cu biletul la ordin ce aparţinea părţii vătămate.

Prin acelaşi act de inculpare, s-a mai reţinut că ulterior martorul S. P., doar a completat corect datele la cererea funcţionarilor bancari.

Neachitarea acestui împrumut a condus la executarea silită a SC S.C. SRL Brăila., iar după aproximativ un an de zile respectiv la data de 11.06.2004, inculpata Z.G. a achitat împrumutul contractat la bancă, acoperind totodată dobânzile precum si cheltuielile cu executarea.

În speţă, lipseşte un element esenţial al laturii materiale impusă pentru o infracţiune de înşelăciune – respectiv acţiunea de inducere in eroare a părţii vătămate.

Mai mult, astfel cum s-a arătat, chiar actul de inculpare retine că martorul S. P., soţul administratorului S. S., a lăsat in biroul inculpatei un bilet la ordin in alb, semnat si stampilat.

Fată de această menţiune, s-a considerat credibilă susţinerea inculpatei privind faptul că biletul la ordin in litigiu i-a fost predat de către S. P.

Astfel, in data de 04.05.2003, orele 09,00, martorul S. P. s-a prezentat la depozitul SC N. S. C. SRL având asupra lui un B.O semnat si stampilat.

Pentru respectiva cantitate de marfă in val. 169.809.002 lei inculpata Z.G. a întocmit factura fiscală seria AAB, nr.2100160.

În speţă, această înţelegere dintre Z.G. si S. P. constând in faptul că acesta din urmă i-a lăsat un bilet la ordin pentru a se garanta cu el contractarea unui împrumut la Mindbank, exclude vinovăţia inculpatei in ce priveşte infracţiunea de înşelăciune si fals.

Având in vedere că infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 al.1,2,3 Cod penal este o infracţiunea de rezultat se va constata că in speţă lipseşte si un alt element esenţial si anume prejudiciul civil concretizat prin nerealizarea unui profit si producerea unei pagube efective.

Instanţa a avut in vedere diferenţa specifică dintre prejudiciul penal care nu există in speţă si prejudiciul civil.

In ce priveşte infracţiunea de fals prevăzută de art. 290 al.1 Cod penal se va retine că, deoarece B.O i-a fost predat inculpatei cu ştiinţa martorului S. P. care a şi semnat factura de primire a mărfurilor, nu există vinovăţia inculpatei sub forma intenţiei.

Pentru toate aceste considerente, instanţa a reţinut că in speţă inculpata Z.G. nu se face vinovată de completarea in fals a unui B.O. ce aparţine SC S.C. SRL Brăila cu care s-a garantat contractarea unui împrumut la SC Mindbank – Sucursala Galaţi in val de 140.000.000 lei deoarece nu există creat un prejudiciu penal in dauna părţii vătămate si in condiţiile in care acest B.O. i-a fost lăsat inculpatei de martorul S. P. cu ştiinţa administratorului părţii vătămate SC S.C. SRL Brăila – S. S.

În ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa, având in vedere că nu există temei al răspunderii penale, a apreciat ca nefondată cererea părţii vătămate SC S.C. SRL Brăila privind plata sumei de 100.000.000 lei. De altfel, acţiunea civilă vizează nerealizarea profitului pe perioada indisponibilizării mijloacelor fixe si a capitalului societăţii in condiţiile in care instanţa civilă – prin încheierea din 24.03.2004 pronunţată de Judecătoria Brăila in dosarul nr. 9554/2003 – a constatat că executarea silită a B.O. emis la 04.06.2003 s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale si a respins contestaţia la executare formulată de contestatoarea SC S.C. SRL Brăila. Mai mult, prin decizia civilă nr. 53/02.04.2004 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi in dos.149/C+C/2004 a respins ca inadmisibil apelul reclamantei SC S.C. SRL Brăila. privind constatarea nulităţii B.O. emis la 04.05.2003.

Împotriva sentinţei penale mai sus menţionate în termen legal au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi şi partea civilă SC S.C. SRL Brăila, care a criticat hotărârea apelată ca fiind nelegală pentru următoarele motive:

1. prima instanţă, pe baza întregului material probator administrat în cauză a apreciat în mod eronat că ambelor infracţiuni reţinute în sarcina inculpatei le lipseşte un element constitutiv al laturii subiective şi anume vinovăţia sub forma intenţiei directe, respectiv că infracţiunii de înşelăciune îi lipseşte şi un alt element esenţial şi anume prejudiciul civil, concretizat prin nerealizarea unui profit şi producerea unei pagube efective.

Astfel, inculpata Z.G. a recunoscut faptul că a primit de la administratorul părţii vătămate biletul la ordin doar semnat şi ştampilat şi că a completat personal celelalte rubrici.

În mod nereal, însă, inculpata Z.G. menţionează că s-a deplasat imediat la bancă lăsând biletul la ordin ca garanţie pentru împrumut.

Având în vedere data la care administratorul părţii vătămate a uitat biletul la ordin la sediul societăţii inculpatei, respectiv 04.05.2004 şi data la care biletul a fost folosit la bancă ca instrument de garanţie 06.06.2006 se observă că inculpata relatează o cu totul altă situaţie de fapt.

Întrucât inculpata Z.G. a primit biletul la ordin in alb de la administratorul societăţii partea vătămată recunoscând ulterior că a completat personal biletul la ordin cu datele necesare pentru a-l putea folosi ca garanţie la obţinerea unui împrumut bancar, s-a concluzionat că, sub aspectul laturii obiective sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.

Faptul că biletul la ordin a fost înaintat ulterior de către inculpata Z.G. la SC Mind Bank SA în scopul garantării unui împrumut bancar, demonstrează faptul că inculpata a urmărit şi realizat producerea unor consecinţe juridice, astfel încât este realizată şi latura subiectivă a infracţiunii prevăzute de art., 290 Cod penal.

Cu privire la infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art.215 alin. 1, 2 şi 3 Cod penal având în vedere modalitatea în care a acţionat inculpata, pentru obţinerea împrumutului de la SC Mind Bank Sucursala Galaţi, prejudicierea SC S.C. SRL Brăila, prin folosirea unui bilet la ordin emis de aceasta (completat de inculpată) ca mijloc de garanţie, fără acordul firmei emitente, astfel încât, prin neîndeplinirea obligaţiilor asumate, s-a ajuns la executarea silită a acestei firme, sunt de natură să demonstreze întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii, atât sub aspectul laturii obiective cât şi în ceea ce priveşte latura subiectivă.

Împrejurarea ca biletul la ordin a fost completat în mod fraudulos de către inculpată şi ulterior emiterii facturii fiscale nr. 2100161, este demonstrată de faptul că are o altă dată a emiterii decât factura fiscală respectiv 4.06.2003 în timp ce factura fiscală este emisă la 04.05.2003. De asemenea biletul la ordin prevede o sumă mai mare 170.000.000 lei decât cea reţinută prin factura fiscală 169.809.000 lei

De altfel, în declaraţia din data de 03.12.2004 ( fila 39 dosar) inculpata arată că biletul la ordin a fost completat personal de ea, dar la sediul băncii Mind Bank la momentul la care a solicitat împrumutul de la această instituţie. Inculpata recunoaşte şi faptul că în mod intenţionat a trecut în biletul la ordin o sumă nereală, superioară celei din facturile fiscală, arătând că a considerat necesar acest lucru pentru a putea obţine împrumutul solicitat.

Susţinerea inculpatei Z.G., în sensul că partea vătămată a lăsat biletul la ordin necompletat la dispoziţia ei (deşi tranzacţia pentru care fusese adus nu se mai încheiase) pentru a fi folosit de către inculpată ca instrument de garanţie după o lună, nu apare ca fiind credibilă, în condiţiile în care în acest mod, partea vătămată nu obţinea nici un beneficiu din această operaţiune. Mai mult, folosirea biletului la ordin pentru garantarea unui împrumut, în condiţiile în care la momentul contractării acestuia inculpata nu mai avea disponibil în cont este de natură să demonstreze intenţia inculpatei de inducere în eroare a părţii vătămate în scopul obţinerii unui folos material de către inculpată.

2. un alt aspect de nelegalitate invocat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi îl constituie lăsarea cheltuielilor judiciare în sarcina statului.

Faţă de soluţia de achitare se impunea obligarea părţii civile la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Partea civilă nu a indicat în scris motivele de apel şi deşi legal citată nu şi-a delegat un reprezentat pentru a susţine, oral, apelul.

Prin Decizia penală nr.107/5.03.2007, Tribunalul Galaţi a respins ca nefondate ambele apeluri, reţinând, în esenţă, că faptele inculpatei întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune şi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pentru care a fost trimisă în judecată.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, s-a reţinut că nu există legătură de cauzalitate între faptele inculpatei şi prejudiciul pretins de partea vătămată, astfel că în mod corect au fost respinse pretenţiile civile ale acesteia.

Împotriva celor două hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi partea vătămată SC S.C. SRL Brăila.

În dezvoltarea motivelor de recurs, Parchetul a criticat cele două hotărâri ca nelegale, susţinând că în mod greşit, s-a dispus achitarea inculpatei, reţinându-se că faptele acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune şi de fals, şi tot în mod greşit au fost respinse ca nefondate pretenţiile părţii civile.

Printr-un motiv suplimentar de recurs, procurorul de şedinţă a invocat motivul de casare prevăzut de art.3859 pct.10 Cod procedură penală, determinat de faptul că cele două instanţe nu au procedat la audierea martorului S. P. a cărei declaraţie era esenţială pentru lămurirea cauzei.

Partea civilă, prin procurator a invocat nelegalitatea hotărârilor recurate, deoarece nu a fost legal citată şi nu a avut posibilitatea să-şi exercite drepturile procesuale.

S-a apreciat că recursurile sunt fondate, pentru următoarele considerente :

Potrivit dispoziţiilor art.301 din Codul de procedură penală, partea vătămată participă cu drepturi procesuale egale cu ale celorlalte părţi la efectuarea actelor de judecată în latura penală a cauzei, poate interveni în administrarea probelor care susţin învinuirea şi are dreptul să formuleze cereri, să ridice excepţii şi să pună concluzii orale şi scrise cu privire la vinovăţia inculpatului.

În cazul exercitării acţiunii civile în cadrul procesului penal, partea vătămată constituită parte civilă are aceleaşi drepturi şi în susţinerea pretenţiilor civile decurgând din pagubele provocate prin infracţiune.

În speţă, în cursul urmăririi penale, SC S.C. SRL Brăila, prin reprezentantul legal S.P. s-a constituit parte civilă împotriva inculpatei Z.G. cu suma de 100.000.000 ROL, reprezentând prejudiciul cauzat prin săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în convenţii, prevăzute de art. 215 alin.1, 2, 3 din Codul penal.

Din actele dosarului de fond rezultă că asociatul unic şi administratorul părţii vătămate SC S.C. SRL Brăila este S. (M.) S.

La termenul de judecată din data 1.02.1006 a fost depusă la dosarul cauzei o procură judiciară prin care S. S. l-a împuternicit pe mandatarul P. D. să o reprezinte cu depline puteri în mai multe dosare în care SC S.C. SRL Brăila figurează ca parte, precum şi o procură specială, autentificată la notarul public P. C. sub nr.289 (fără dată), prin care l-a împuternicit pe mandatarul S. P. să o reprezinte cu drepturi depline în atribuţiile care îi revin în calitate de administrator al societăţii comerciale.

De asemenea, a fost depusă o cerere prin care partea vătămată SC S.C. SRL Brăila a solicitat ca interesele să-i fie reprezentate de procuratorul P. D. (care până la acea dată fusese citat în calitate de martor), urmând ca acesta să asiste la audierea inculpatei şi să formuleze apărări.

Instanţa a prorogat discuţia cu privire la această cerere la termenul următor, respectiv la termenul din 22.03.2006. La acest din urmă termen de judecată, când procuratorul P. D. a fost prezent, instanţa nu s-a pronunţat în mod explicit asupra cererii formulate de partea vătămată, ci a invitat pe procurator să părăsească sala, urmând să fie rechemat după audierea inculpatei, pentru a fi audiat în calitate de martor.

De observat că la acest termen de judecată, ca şi la termenele următoare, partea vătămată nu a mai fost citată, reţinându-se că are termen în cunoştinţă începând cu termenul din data de 1.02.2006, când, după strigarea cauzei, s-au prezentat în instanţă cele două persoane care aveau împuterniciri pentru a reprezenta pe partea vătămată – respectiv S. P. şi P. D. Cele două persoane au fost însă menţionate în citativele încheierilor ulterioare ca martori, calitate în care nu erau în măsură să ia termen în cunoştinţă pentru partea vătămată şi nici să reprezinte interesele procesuale ale acesteia.

În consecinţă, partea vătămată, constituită parte civilă nu a avut posibilitatea să-şi exercite, prin reprezentantul convenţional, drepturile procesuale – respectiv dreptul de a asista la audierea inculpatei şi a martorilor, de a solicita administrarea de probe, de a formula cereri, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii – astfel cum prevăd dispoziţii le art.300 alin.2 şi 3, art.323, art.326, art.327 şi art.340 din Codul de procedură penală.

Această încălcare a dispoziţiilor legale nu a fost sesizată de către instanţa de apel, deşi la dosarul cauzei a fost depusă o nouă procură judiciară, autentificată prin încheierea nr.1708/4 octombrie 2006, prin care S.S., administratorul SC S.C. SRL Brăila., l-a împuternicit pe mandatarul P. D. să o reprezinte în procesul ce face obiectul prezentei cauze.

Încălcarea dispoziţiilor legale mai sus menţionate atrage incidenţa cazului de casare prevăzut de art.3859 pct.10 Cod procedură penală.

În consecinţă, văzând şi disp.art.38515 pct.2 lit. c Cod procedură penală, Curtea a admis recursul declarat de partea vătămată SC S.C. SRL Brăila şi de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, a casat Decizia penală nr.107/5.03.2007 a Tribunalului Galaţi şi Sentinţa penală nr.2238/4.10.2006 a Judecătoriei Galaţi şi a trimis cauza spre rejudecare la instanţa de fond – Judecătoria Galaţi.

S-a apreciat necesar ca instanţa de rejudecare să se conformeze dispoziţiilor art.38518 şi art.38519 Cod procedură privind limitele şi procedura rejudecării, urmând a fi respectate dispoziţiile art.301 Cod procedură penală şi celorlalte dispoziţii legale care stabilesc drepturile părţilor în instanţă, precum şi dispoziţiile art.174 alin.1 Cod procedură penală, privind reprezentarea părţilor în procesul penal.

Totodată, s-a apreciat necesar a se readministra probele în condiţiile respectării drepturilor procesuale ale părţilor şi, la solicitarea acestora, sau din oficiu, a se administra noi probe, pentru deplina clarificare a cauzei, atât în ceea ce priveşte latura penală, cât şi latura civilă, urmând a fi avute în vedere şi celelalte critici formulate prin motivele de recurs.

Etichete: