Top

Art 183 Cod Penal

DOSAR NR. 2018/88/2008

SENTINTA PENALA NR.53

Sedinta fara publicitate din 13 februarie 2009

Prin rechizitoriul nr. 496/P/2008, Parchetul de pe lânga Tribunalul Tulcea a trimis în judecata pe inculpatul …… sub aspectul savârsirii infractiunii de loviri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 Cod penal, cu aplicarea art. 99 si urm. Cod penal.

S-a retinut în rechizitoriu ca, în noaptea de …/…. iulie 2008, inculpatul minor l-a lovit cu piciorul în zona fetei pe minorul …., determinând caderea acestuia cu capul pe o suprafata dura si concomitent decesul ca urmare a fracturii de bolta si baza craniana cu dilacerarea cerebrala si hemoragie subarahnoidiana.

Examinând probele administrate în cursul urmaririi penale, coroborându-le cu cele administrate nemijlocit în timpul cercetarii judecatoresti, tribunalul retine urmatoarele:

In seara zilei de … iulie 2008, …. s-a aflat la domiciliul parintilor sai unde a stat de vorba cu mama sa, si prietenul surorii sale. In jurul orelor 22,00 , mama sa, partea civila …. a aratat ca va merge în casa pentru a-si lua tratamentul si va ramâne acolo, dar l-a rugat pe …. sa vina de la poarta, loc în care statura cu totii de vorba si sa opreasca muzica.

Dupa ce mama si sora sa s-au culcat, …. a parasit locuinta familiei iesind în centrul localitatii pentru a merge la discoteca. Aici s-a întâlnit cu numitii ….., Popescu ….., ….. iar în discoteca se mai aflau ….., ….., ….. si alti tineri.

Programul discotecii a tinut în acea noapte pâna în jurul orelor 1,00 când s-a finalizat, clientii fiind invitati sa paraseasca localul. Pe perioada programului de discoteca, nu au avut loc nici un fel de incidente sau alte animozitati.

Dupa terminarea programului de discoteca, parte din tinerii care participasera s-au orientat catre zona Caminului Cultura unde numitul …. sarbatorea botezul copilului. Astfel, la iesirea din discoteca, ….. consuma o cutie cu bere si s-a întâlnit cu …. si cu fratele acestuia ….. Cei trei tineri erau vecini si obisnuiau sa mearga împreuna spre casa. Martorul ….. i-a spus lui ….. ca vroia sa mearga la botez pentru a-si saluta rudele înainte sa mearga catre casa.

….. i-a cerut sa mai stea putin sa termine de consumat berea si sa mearga împreuna catre Caminul Cultural si apoi acasa. Dupa doua trei minute, ….a început sa se deplaseze catre Caminul Cultural, fiind urmat de catre ….. si Lungu Cristi la o distanta de câtiva pasi.

Intre timp la acelasi Camin Cultural, ajunsese si inculpatul …., însotit fiind de catre ….. si …… ….. consumase si el bauturi alcoolice si era pus pe cearta. Acestia au urcat treptele Caminului Cultural si s-au pozitionat pe platoul de la intrare. Din acel loc, ….. i-a observat pe ….. si ….. care se deplasau catre casa dupa încheierea programului de discoteca. Observându-i, …… a început sa profereze injurii si amenintari la adresa acestora, provocându-i la bataie. Cei doi tineri însa nu au dat curs unei astfel de provocari, multumindu-se sa-l înjure pe inculpat si si-au vazut de drum.

Faptul ca cei doi tineri nu au dat curs provocarii din partea inculpatului a fost de natura sa-l enerveze si a vrut sa coboare treptele caminului si sa se ia la bataie însa a fost retinut de martorul ….., conditie în care a strâns în pumni o cutie de bere si a aruncat-o dupa cei doi tineri care se îndepartau. Parea ca ….. s-a linistit, astfel ca …. l-a lasat în pace.

In acest timp, la Caminul Cultural au ajuns si …. si …., primul intrând în interiorul Caminului Cultural, în timp ce ….. a ramas sa îl astepte la baza scarilor de la intrare.

Vazându-l, …. a facut afirmatia ca ar avea o treaba de lamurit si l-a chemat pe …. la el pe motiv ca ar vrea sa discute. Acesta a apucat sa urce doua trepte si când s-a apropiat de inculpat, acesta s-a aplecat ca si cum ar vrea sa-i spuna ceva la ureche, întrebându-l de când afirma victima ca îl va bate si instantaneu l-a lovit cu pumnul în regiunea gurii. De fapt, gestul sau de a se apleca a fost o stratagema pentru a-si ascunde intentia de a lovi miseleste. In urma loviturii primite, ….. s-a dezechilibrat însa s-a redresat repede aplecându-se spre înainte si sprijinindu-se cu genunchii de trepte. Atunci când a vrut sa se ridice, ….., care îsi luase o pozitie superioara ca si înaltime urcând pe ultima treapta, vazând ca …… nu avea cum sa se apere sau sa riposteze, fiind în imposibilitate datorita faptului ca trebuia sa-si regaseasca echilibrul, l-a mai lovit o data cu putere cu piciorul în regiunea gurii, determinând în urma loviturii deplasarea lui …. spre înapoi, acesta lovindu-se initial cu capul de stâlpul din dreapta treptelor si apoi cazând tot cu capul de asfaltul aflat în fata Caminului Cultural, loc în care si-a pierdut viata.

In imediata apropiere se afla …. care a încercat sa-i acorde primul ajutor dar nu a reusit.

La scurt timp au fost încunostintati si parintii victimei si cu toate eforturile depuse de acestia si de cadrele medicale sosite la fata locului, viata lui …. nu a mai putut fi salvata.

In drept, fapta inculpatului minor, astfel cum a fost descrisa în paragrafele anterioare întruneste elementele constitutive ale infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte prev. de art. 183 Cod penal cu aplicarea art. 99 si urm. Cod penal.

Trebuie mentionat ca din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probatiune de pe lânga Tribunalul Tulcea, rezulta ca inculpatul minor a savârsit fapta pe fondul unei slabe rezistente la frustrare, al unei capacitati scazute de gestionare a furiei la care s-a asociat si cu consumul de bauturi alcoolice.

La individualizarea judiciara a pedepsei, tribunalul va avea în vedere criteriile generale prevazute de art. 72 Cod penal si cele speciale prev. de art. 100 Cod penal, tinând îndeosebi seama de gradul ridicat de pericol social al faptei savârsite, starea psihofizica a inculpatului, mediul în care s-a dezvoltat, comportarea înainte si dupa savârsirea infractiunii.

Instanta nu poate ignora nici atitudinea rudelor victimei, tatal si unul dintre frati încercând sa se razbune pe inculpat, au vrut sa patrunda cu forta în sediul postului de politie, acestia afirmând în tot cursul urmaririi penale ca se vor razbuna. Din acest motiv, pentru siguranta inculpatului minor s-a luat masura arestarii preventive a inculpatului, masura ce a fost mentinuta pe tot parcursul cercetarii judecatoresti, inculpatul nerecurând încheierile prin care s-a luat si apoi mentinut aceasta masura preventiva.

Din aceleasi considerente, cu toate ca inculpatul minor este la primul conflict cu legea penala, a recunoscut si regretat fapta comisa, iar fata de el ar putea fi luata o masura educativa, tribunalul apreciaza ca se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsa de 3 ani închisoare.

Inculpatului i se va aplica si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, pe durata executarii pedepsei la împlinirea vârstei de 18 ani.

La individualizarea pedepsei accesorii, instanta a avut în vedere deciziile nr. 74/2007 si nr. 51/2007 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si practica recenta a Curtii Europene (cauza Hirst împotriva Marii Britanii), apreciind ca, din moment ce fapta savârsita de inculpat nu are conotatie electorala, nu se impune interzicerea dreptului de a alege.

In temeiul art. 350 alin. 1 Cod proc. pen., se va mentine masura arestarii preventive a inculpatului minor începând cu data de 13 februarie 2009 si pâna la 23 martie 2009 inclusiv.

In temeiul art.88, se va deduce din pedeapsa aplicata perioada arestarii preventive începând cu 7 iulie 2008 si pâna la ramânerea definitiva a hotarârii.

Cu privire la latura civila a cauzei, tribunalul retine ca parintii victimei s-au constituit parti civile cu suma de 10.000 lei daune materiale si 100.0000 lei daune morale.

Inculpatul a fost de acord cu plata daunelor materiale în masura dovedirii acestora, lasând la aprecierea instantei cuantumul daunelor morale.

Din declaratiile martorilor …. si …., precum si din înscrisurile depuse, partile civile au demonstrat ca au suportat cheltuieli materiale în cuantumul pretins, reprezentând cheltuielile cu pomenile ulterioare (martorii apreciind ca la toate pomenile s-au cheltuit aproximativ 6000 lei, contravaloarea unei cruci de marmura (2000 lei) si a unui gard ce împrejmuieste mormântul (1000 lei), diferenta pâna la 10.000 lei reprezentând-o costul înmormântarii.

In privinta daunelor morale, tribunalul considera ca, în absenta unor criterii precise de evaluare, acestea vor fi stabilite prin apreciere, tinându-se seama de consecintele negative suferite de partile civile în plan fizic, psihic si afectiv, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii.

In speta, este indiscutabil ca decesul fiului lor în vârsta de 16 ani în conditiile rezultate din piesele dosarului, a provocat parintilor – parti civile o suferinta cumplita care, chiar daca îsi va mai reduce în timp intensitatea, va continua cât vor trai. O asemenea suferinta, în mod evident trebuie reparata, tribunalul apreciind ca suma de 50.000 lei va acoperi prejudiciul moral efectiv creat partilor civile de inculpat prin fapta sa.

Asa fiind, în temeiul art. 14 Cod proc .pen., cu referire la art. 998 si urm. Cod civil, urmeaza a admite în parte actiunea civila si a obliga inculpatul minor în solidar cu partea responsabila civilmente, la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune materiale si a sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale catre partile civile.

In temeiul art. 191 alin. 1 si 3 Cod proc. pen., inculpatul minor va fi obligat în solidar cu partea responsabila civilmente, la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Etichete:

Art. 183 cod penal

DOSAR NR. 1913/88/2007

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SENTINŢA PENALĂ NR.72

Şedinţa publică din 25 februarie 2009

Prin rechizitoriul nr. 587/P/2006, PARCHETUL DE PE LANGA TRIBUNALUL TULCEA a trimis în judecată pe inculpatul (..) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de loviri cauzatoare de moarte prev. de art.183 Cod penal.

S-a reţinut în rechizitoriu că în după-amiaza zilei de 6 decembrie 2006, inculpatul i-a aplicat lovituri concubinei sale, izbind-o de corpuri dure, provocându-i astfel leziuni ce au dus la evoluţia unui hematom intracranian cu consecinţa decesului.

Examinând probele administrate în cursul urmăririi penal,e coroborându-le cu cele administrate nemijlocit de către instanţă în timpul cercetării judecătoreşti, tribunalul reţine următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul (..) trăia de mai mulţi ani (aproximativ 12 ani) în concubinaj cu (..) în oraşul (..), str. (..) nr. (..), împreună cu ei locuind şi fiica concubinei, minora (..).

In luna octombrie 2006, inculpatul a fost repatriat după ce executase o pedeapsă privativă de libertate în Italia şi, odată sosit în ţară, a aflat că concubina sa era plecată în Spania pentru a munci. La scurtă vreme, (..) a revenit şi ea în ţară, cei doi reluând relaţia de concubinaj.

După ce (..) a primit câteva telefoane de la un cetăţean spaniol cu care, probabil, intrase în legătură în perioada în care lucrase în Spania, relaţia celor doi concubini a devenit tensionată, datorită geloziei manifestate de inculpat.

In ziua de 5 decembrie 2006, inculpatul a ieşit în oraşul (..) pentru a face cumpărături, iar în jurul orei 20,00 s-a întâlnit cu un cunoscut pe nume (..), căruia i-a solicitat cu împrumut o combină muzicală. (..) l-a invitat pe inculpat la domiciliul său, unde în compania mai multor persoane, au consumat băuturi alcoolice. In jurul orei 22,00, inculpatul a luat combina muzicală de la cunoştinţa sa, şi însoţit de grupul de prieteni împreună cu care băuse în locuinţa lui (..), a revenit la domiciliul concubinei sale şi au continuat să asculte muzică şi să consume băuturi alcoolice.

In acea noapte, la locuinţa martorului (..) avea loc o altă petrecere.

Impreună cu (..), concubina acestuia şi Stoica Iulian, (..) s-a deplasat la locuinţa inculpatului pentru a-l invita să serbeze la domiciliul său ziua de „Sf. Nicolae”. Ajunşi la inculpat, cei patru au consumat băuturi alcoolice împreună cu ceilalţi iar la miezul nopţii s-au deplasat cu toţii pe str. (..) nr. (..) din (..), la domiciliul lui (..), pregătind un grătar în curtea casei.

Petrecerea a continuat şi a doua zi, pe tot parcursul nopţii şi al zilei următoare consumându-se în continuu băuturi alcoolice. In timpul petrecerii, în jurul orei 3,00, (..) a primit un telefon, probabil de la acelaşi cetăţean spaniol, aspect care l-a determinat pe inculpat să se manifeste violent în limbaj, şi după ce concubina sa a ripostat pe acelaşi ton, a lovit-o cu podul palmei peste obrazul drept. Cum (..) a continuat să vocifereze, inculpatul s-a ridicat în picioare de pe canapeaua pe care se afla alături de concubina sa şi a lovit-ode două ori cu palma peste faţă, în regiunea ochiului. După ce concubina sa a „îndulcit” tonul, inculpatul a încetat s-o mai lovească. Acest episod s-a consumat în faţa mai multor persoane care, bănuind că este vorba despre gelozia inculpatului, au făcut şi glume pe seama lui. Martorul (..) (fila 65 dosar UP) a surprins momentul în care (..) a lovit-o pe (..) cu dosul palmei peste faţă, martorul arătând că în urma loviturii, acesteia i s-a înroşit ochiul stâng.

In continuare s-au consumat băuturi alcoolice şi s-a dansat, inclusiv în curtea locuinţei, cei doi concubini din cauza stării avansate în care se aflau amândoi, căzând de mai multe ori. Astfel, martorii (..), (..) şi (..) au declarat că au văzut cum (..) l-a tras pe inculpat de păr în timp ce stăteau pe scaune, au căzut de pe scaune pe spate, (..) lovindu-se cu capul de ciment. Despre căzătura celor doi a declarat şi martora (..), care, a precizat că cei doi s-au împiedicat în timpul decesului datorită stării de ebrietate şi tocurilor înalte ale victimei, în cădere, (..) l-a tras pe inculpat peste ea, căzând pe spate şi lovindu-se la cap.

In cursul zilei de 6 decembrie 2006, pe la orele 14,00 – 14,30, după ce o parte din musafiri se retrăseseră, cei doi concubini s-au retras şi ei într-o cameră pusă la dispoziţie de gazdă, martorul (..) care, la rândul său, a mers să se culce.

Fiul gazdei, (..), i-a văzut pe cei doi concubini, intrând într-o cameră pe la orele 14 – 14,30 pentru ca apoi, în jurul orei 18,00, mergând la toaletă, a trecut prin dreptul ferestrei camerei în care se aflau concubinii, a auzit ceartă şi zgomote, l-a auzit pe inculpat spunându-i concubinei sale „nu mai bea”, a auzit-o pe (..) ţipând şi bănuind că inculpatul o loveşte, a plecat în gravă şi a chemat-o pe fiica victimei.

După aproximativ 20 de minute, minorul (..) s-a întors cu (..), au intrat în camera în care se aflau cei doi concubini, i-au găsit pe amândoi în pat, victima era dezbrăcată, avea ochii vineţi, sânge la nivelul gurii, au încercat să o trezească, însă nu au reuşit.

Fiica victimei, minora (..) a declarat în mod constant că a fost anunţată de către (..) că mama este bătută şi ar trebui să vină la ei acasă şi să o ia de acolo. In declaraţia dată în cursul urmăririi penale, (..) a mai susţinut că (..) i-a spus că inculpatul a băgat-o pe mama sa în baie şi a bătut-o.

Minora a intrat în camera în care se afla mama ei, a tras de ea, dar nu s-a trezit şi pentru că a văzut că victima avea sânge pe obraz, îi curgea sânge din gură, avea un ochi umflat şi era lovită şi la nas, l-a rugat pe (..) să anunţe salvarea.

In aceeaşi seară, în jurul orei 21,00, a fost anunţat Serviciul de Ambulanţă (..), asistenta (..) constatând că victima avea vânătăi în jurul ochilor şi pe mână, prezenta „ochi deraton şi anizocorie” aspecte care au convins-o că (..) era în stare de comă. Inculpatul s-a opus ca victima să fie transportată la spital, cerând personalului ambulanţei să-i lase concubina în pace pentru că era băută.

Victima a fost transportată la Spitalul din (..), iar apoi la Spitalul Judeţean „Sf. Apostol Andrei” din Galaţi unde, la data de 8 decembrie 2006, (..) a decedat.

Cauzele morţii au fost atestate în raportul de constatare medico-legală nr. 551/C din 9 decembrie 2006, din care rezultă că moartea victimei a fost violentă, datorându-se contuziei cerebrale difuze predominant de emisfer drept şi compresiunii cerebrale prin hematom subdural acut de emisfer drept, consecinţe ale unui traumatism cranio-cerebral ce a putut fi produs prin lovire de plan dur ca urmare a unei auto sau heteropropulsii, complicată în evoluţie şi cu bronhopneumonie, cu insuficienţă cardio-respiratorie acută consecutivă.

La autopsie s-a constatat echimoză palpero-malară stângă cu hemoragie subconjunctivală bulbară, echimoză palpebrală dreapta, excoriaţie şi echimoze labiale, infiltrat hemoragic epicranian frontal drept ce au putut fi produse prin lovire repetată cu corpuri sau mijloace contondente, posibil pumni. S-a mai constatat infiltrat hemoragic fronto-temporo-parietal stâng, infiltrat hemoragic în muşchiul temporar stâng, contuzie cerebrală difuză predominant de emisfer drept, hemoragie subarahnoidiană ce au putut fi produse prin lovire de plan dur cu impact cranian lateral stâng, fie consecutiv lovirii active ce a produs echimozele şi excoriaţiile labiale, fie în urma împingerii victimei, fără a se putea exclude în totalitate nici autopropulsia pe fondul tulburărilor de echilibru din cadrul intoxicaţiei acute etilice.

Medicul legist a mai constatat că între traumatismul cranio-cerebral cu contuzie cerebrală difuză şi hematom subdural acut de emisfer drept şi moartea victimei există legătură directă de cauzalitate; de asemenea, între traumatismul cranio-cerebral cu leziuni meningo cerebrale şi starea de comă şi complicaţia septică pulmonară există un raport de cauzalitate.

In raportul medico-legal s-a mai precizat că leziunile traumatice pot data din ziua internării în spital, fără a se putea stabili succesiunea lor doar pe baza datelor medicale, neexcluzându-se posibilitatea ca echimoza palpero-malară stângă cu hemoragie subconjunctivală bulbară stângă, echimoză palpebrală dreaptă şi infiltratul hemoragic epicranian de la nivelul porţiunii verticale frontale drepte să fi fost produse în cursul lovirii active repetate în timp ce victima era aşezată pe scaun, iar leziunile labiale şi cele craniocerebrale tanatogeneratoare în aceeaşi zi, în jurul orei 18,00.

Medicul legist a mai concluzionat că, având în vedere existenţa şi a contuziei cerebrale difuze alături de hematomul subdural acut de emisfer drept – evacuat chirurgical – este posibil ca starea de comă să se fi instalat imediat după lovirea de plan dur cu impact cranian ce a produs leziunile meningo-cerebrale, după topografia leziunilor de lovire activă, apreciind că în momentul producerii lor, victima şi agresorul se aflau faţă în faţă.

Actul medico-legal a fost înaintat spre avizare Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” – Bucureşti atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza de cercetare judecătorească. In cursul urmăririi penale, la data de 28 martie 2007 a fost avizat raportul de constatare medico-legală nr. 551/C/9 decembrie 2006, efectuat de S.M.L. Galaţi cu precizarea că leziunile s-au produs prin lovire cu şi de corp dur, între leziuni şi deces existând legătură directă de cauzalitate.

In cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a solicitat avizarea suplimentului raportului medico-legal efectuat la data de 3 august 2007, supliment care a stabilit că tratamentul medico-chirurgical al victimei a fost corect ales, intoxicaţia acută etilică nefiind o contraindicaţie a intervenţiei neurochirurgicale.

Comisia de avizare şi control din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală a avizat şi acest supliment, reiterând că între leziunile traumatice şi deces există legătură directă de cauzalitate, acestea având caracter tanatogenerator major.

Cum inculpatul a solicitat ca la avizare să fie avută în vedere şi foaia de observaţie clinică a victimei, comisia a precizat că studiul documentelor medicale nu modifică opinia Comisiei.

Aceste două avizări infirmă apărările inculpatului care, în prima fază, a solicitat să se verifice dacă nu cumva intervenţia chirurgicală era contraindicată în condiţiile consumului de alcool şi dacă manevrele medicale şi tratamentul administrat au fost oportune şi corect alese. Ulterior, inculpatul a încercat să acrediteze ideea că victima suferea de diabet zaharat, fiindu-i interzis consumul de alcool, afecţiune ce ar fi determinat, într-o anumită măsură, complicaţiile ulterioare puse în evidenţă de raportul medico-legal.

Inculpatul a solicitat aplicarea principiului „in dubio pro reo”, susţinând că nu s-a dovedit că se face vinovat în vreun fel de moartea victimei.

Relativ la această susţinere, reevaluând din nou întregul material probator, tribunalul constată că există probe certe de vinovăţie a inculpatului.

Astfel, în reţinerea vinovăţiei inculpatului, instanţa porneşte de la constatările medicului legist care, după ce scoate în evidenţă că infiltratul hemoragic epicranian frontal drept, excoriaţiile şi echimozele au putut fi produse prin loviri repetate cu corpuri sau mijloace contondente, posibil pumni (ceea ce face puţin credibilă susţinerea inculpatului că în dimineaţa zilei de 6 decembrie 2006 i-a dat victimei numai două palme), subliniază că leziunile labiale şi cele cranio-cerebrale tanatogeneratoare au fost produse în aceeaşi zi de 6 decembrie 2006, în jurul orei 18,00.

Martorul (..), în declaraţia olografă datată 8 decembrie 2006 (fila 68 în cursul urmăririi penale) dată în prezenţa tatălui său a arătat că, în jurul orei 18,00 a trecut prin dreptul ferestrei camerei în care se aflau inculpatul şi concubina sa, a auzit zgomote, s-a oprit să asculte şi a constatat că (..) ţipa şi o lovea pe (..), s-a speriat şi a plecat în grabă s-o anunţe pe fiica victimei.

In declaraţia dată de acelaşi martor, la 16 mai 2007 în faţa procurorului, în prezenţa tatălui său şi a avocatului inculpatului (fila 67 dosar UP) se reiterează aceleaşi aspecte, cu singura deosebire că, de această dată, a precizat că a auzit-o pe (..) ţipând şi a bănuit că (..) o lovea.

Aşa cum s-a menţionat şi în paragrafele anterioare, acest martor şi-a schimbat declaraţia iniţială în faţa instanţei, declarând la data de 12 august (fila 144 dosar fond) că a trecut prin faţa ferestrei la orele 16 00 – 17 00, iar victima nu ţipa, a auzit scârţâituri de scaune şi pe inculpat spunându-i victimei să nu mai bea. Explicaţia pe care a dat-o martorul pentru revenirea asupra primelor declaraţii a fost aceea că era foarte speriat, susţinere apreciată de instanţă ca neconvingătoare.

In mod frecvent, martorii îşi retractează declaraţiile formulate anterior, numai că, simpla retractare sau modificare nu poate conduce automat la înlăturarea declaraţiilor anterioare şi în această situaţie, instanţa consideră că primele declaraţii date de martorul (..) au fost sincere şi au reflectat adevărul, declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti urmând a fi înlăturată ca nesinceră, necoroborându-se cu celelalte probe administrate în cauză. Mai trebuie precizat că (..), tatăl martorului minor care a asistat la audieri a confirmat în propria-i declaraţie dată în cursul urmăririi penale, susţinerile fratelui său, declaraţie pe care a menţinut-o în faţa cercetării judecătoreşti.

Aceleaşi argumente determină instanţa să înlăture şi declaraţia dată în faţa instanţei de martora (..) şi să aprecieze ca sinceră numai declaraţia dată în cursul urmăririi penale. Deşi această martoră a afirmat că inculpatul nu a determinat-o să-şi schimbe declaraţia, tribunalul are convingerea că martora a procedat astfel pentru a uşura situaţia juridică a prietenului lor, (..).

Revenind la concluziile expertizei medico-legale, relevantă pentru reţinerea vinovăţiei inculpatului este şi precizarea relativă la faptul că starea de comă să se fi instalat imediat după lovirea de un plan dur cu impact cranian ce a produs leziunile meningo-cerebrale, leziuni ce s-ar fi produs în jurul orei 18,00.

Această constatare medico-legală infirmă ipoteza avansată de inculpat, aceea că decesul s-ar datora căderilor repetate ale victimei. Verificând din nou acest aspect, tribunalul constată că, din materialul probator a rezultat că victima a căzut în timpul dansului în cursul dimineţii, la orele 11,00. In acest sens sunt declaraţia inculpatului însuşi dată în faţa instanţei (fila 204), declaraţiile martorilor (..) (cu ocazia confruntării din cursul cercetării judecătoreşti, fila 209), (..) (fila 70, dosar UP) şi (..) (fila 152, dosar de fond, cu precizarea că această martoră nu a indicat ora căderii).

Din aceleaşi declaraţii a mai rezultat că, după aceste căderi repetate, victima s-a ridicat şi a continuat să danseze şi să petreacă), până la orele 14, 30când, inculpatul a însoţit-o la baie, victimei fiindu-i rău ca urmare a cantităţii mari de alcool consumate. In declaraţiile sale, inculpatul a precizat că a mai însoţit-o şi a doua oară pe victimă la baie, astfel că devine plauzibilă susţinerea părţii vătămate relative la agresarea în baie a mamei sale de către inculpat.

Coroborând concluziile raportului medico-legal cu declaraţia martorului Neculai Cosmic care la orele 1800 a auzit scârţâituri de scaune şi pe victimă ţipând, instanţa are convingerea că, la această oră, pe fondul geloziei şi al stării de ebrietate în care se afla, inculpatul a împins victima, a lovit-o şi a izbit-o de corpurile dure din cameră (pereţi, mobilier, gresie), provocându-i leziunile meningo-cerebrale puse în evidenţă în constatările medicului legist, cu consecinţa intrării imediate în comă şi, ulterior, a decesului victimei.

Tribunalul este de acord cu încadrarea juridică dată de procuror, întrucât, din probatoriul administrat nu a rezultat cu certitudine că intenţia inculpatului a fost aceea de a suprima, direct sau indirect, viaţa concubinei sale. Din această perspectivă, au fost primite cu rezerve susţinerile subiective ale părţii vătămate şi ale martorelor (..) şi (..) care au afirmat că inculpatul intenţiona să o omoare pe (..)..

Aşadar, în drept, fapta inculpatului, astfel cum a fost descrisă în paragrafele anterioare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art. 183 Cod penal.

In raport de condamnarea de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 2109 din 3 octombrie 2001 a Judecătoriei Tulcea, din care a fost liberat condiţionat la data de 4 august 1004, cu rest de pedeapsă neexecutat, de 364 zile, instanţa constată că inculpatul a săvârşit fapta în stare de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 lit. a Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei, pe lângă starea de recidivă, vor fi avute în vedere şi celelalte criterii prev. de art. 72 Cod penal, şi anume limitele de pedeapsă fixate pentru acest gen de infracţiuni, de gradul mare de pericol social al faptei săvârşite şi de persoana inculpatului care nu a recunoscut fapta comisă, nu are ocupaţie şi nici loc de muncă.

Aşa fiind, urmează a-l condamna pe inculpat la o pedeapsă de 7 ani închisoare.

La individualizarea pedepsei accesorii, se va avea în vedere, în raport de practica CEDO (cauza împotriva Marii Britanii) că fapta săvârşită de inculpat nu are conotaţie electorală, urmând a-i interzice inculpatului numai drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal.

In legătură cu latura civilă a cauzei, trebuie remarcat că partea vătămată minoră nu s-a constituit parte civilă în cauză, dar cu ocazia cuvântului în fond a solicitat cheltuieli de înmormântare.

Cu toate acestea, în conformitate cu dispoziţiile art. 17 Cod proc. pen., care prevăd exercitarea din oficiu a acţiunii civile în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, instanţa este obligată să administreze probe pentru stabilirea prejudiciului suferit de copilul minor rămas de pe urma victimei.

De asemenea, potrivit alin. 3 al art. 17 Cod proc. pen., instanţa este obligată să se pronunţe din oficiu asupra reparării pagubei şi a daunelor morale, chiar dacă persoana vătămată nu este constituită parte civilă.

Aşa fiind, văzând şi dispoziţiile art. 998 şi urm. Cod civil, urmează a obliga inculpatul la plata unei prestaţii periodice către partea vătămată minor, la plata cheltuielilor de înmormântare (cu care a fost de acord) şi la plata unor daune morale, toate aceste despăgubiri având ca fundament exclusiv fapta ilicită a infractorului care este obligat la repararea integrală a prejudiciului generat de fapta sa.

Din susţinerile părţii vătămate a rezultat că victima îşi întreţinea fiica din ajutorul social de 150 lei, context în care urmează a obliga inculpatul la plata unei prestaţii periodice de 150 lei, lunar, începând cu data de 8 decembrie 2006, data decesului victimei, şi până la majoratul părţii vătămate.

Având în vedere şi disponibilitatea inculpatului, apreciind că suma de 2000 lei este suficientă pentru acoperirea cheltuielilor de înmormântare, urmează a-l obliga pe inculpat şi la plata acestei sume cătr partea vătămată.

Văzând că minora a rămas lipsită de afecţiunea şi sprijinul singurului părinte, tatăl decedând în urmă cu câţiva ani, făcând aplicarea principiului dezdăunării juste şi integrale a victimelor infracţiunii, urmează a obliga inculpatul şi la plata sumei de 30.000 lei, cu titlu de daune morale către partea civilă.

Va mai fi obligat inculpatul şi la plata cheltuielilor de spitalizare în sumă de 847,4 lei către unitatea spitalicească, parte civilă.

Văzând şi dispoziţiile art. 191 alin. 1 Cod proc. pen.,

Etichete: