Evacuare RAEDPP

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CONSTANŢA

SECTIA CIVILĂ

Dosar nr. 16996/212/2008

SENTINŢA CIVILĂ NR :

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN 03.06.2009

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant EDPŞPC cu sediul în Constanţa, şi pe pârât FPP, pârât FE, ambii cu domiciliul în Constanţa, având ca obiect evacuare.

Prezenta acţiunea s-a timbrat cu taxă de timbru de 22 lei şi timbru judiciar de 0,60 lei, taxe anulate de instanţă şi ataşate la dosar.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 20.05.2009, au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată ce face corp comun cu prezenta sentinţă, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 27.05.2009 şi ulterior din aceleaşi motive la data de 03.06.2009, când,

INSTANŢA

Asupra cererii de faţă :

Prin cererea adresată instanţei, înregistrată sub nr. 16.996/21272008, reclamanta RAEDPP Constanţa, în contradictoriu cu pârâţii FPP şi FE a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună evacuarea acestora din imobilul situat în Constanţa,

În motivarea cererii, arată reclamanta că pârâţii ocupă spaţiul în discuţie în mod abuziv, fără a deţine un titlu, iar potrivit dispoziţiilor art. 21 din legea 114/1996, închirierea unei locuinţe se poate face numai în baza acordului dintre proprietar şi chiriaş, consemnat în formă scrisă.

Apreciază reclamanta că în situaţia pârâţilor I se încalcă grav dreptul de a dispune de imobilul administrat , iar prin raportare la dispoziţiile art. 25 din legea 114/1996, respectiv art. 33 alin.4 din HG 1275/2000 se impune evacuarea acestora.

În drept au fost invocate dispoziţiile legii 114/1996 şi ale Normelor Metodologice de aplicare a legii 11471996, iar în susţinere a fost solicitată administrarea probelor cu înscrisuri, interogatoriu pârâţilor şi cu martori.

Au fost ataşate în susţinere înscrisuri, în copie, constând în : adrese, cupon mandat poştal, contracte de închiriere, fişe locative, fişe calcul, procese verbale.

Pârâţii au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii ca nefondată şi cerere reconvenţională, prin care au solicitat , în temeiul art. 12 din OUG 40/1999, obligarea reclamatei să încheie contract de închiriere pentru imobilul în discuţie.

În motivare arată pârâtul FPP că locuieşte în imobil de peste 22 de ani, titulara contractului de închiriere fiind concubina sa SE care a decedat în cursul anului 2006, moment după care arată pârâtul că a efectuat numeroase demersuri pentru încheierea contractului de închiriere, care însă au rămas fără rezultat, deşi a achitat lunar suma stabilită cu titlu de chirie.

În apărare a fost solicitată administrarea probelor cu înscrisuri, martori şi interogatoriu.

Au fost ataşate cererii înscrisuri , în copie constând în chitanţe,adresă, C.I.

În cauză au fost administrate probele cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei, testimonială, fiind audiaţi martorii SG şi ME

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele :

La data de 13.02. 1989, reclamanta în calitate de locator şi Secui Elisabeta în calitate de locatar au încheiat contractul de închiriere pentru suprafeţe cu destinaţie de locuinţă vizând spaţiul situat în Constanţa, , valabil 01.01.1994, prelungit succesiv până la 08.04.2009.

Convenţia menţionată a încetat înainte de termen motivat de decesul titularului de contract .

Contractul de închiriere reglementat de art. 1411 cod civil, este un contract in temeiul căruia o persoana, locator, se obliga sa asigure unei alte persoane, locatar folosinţa temporara, totala sau parţială a unui bun in schimbul unei sume de bani reprezentând chirie. In materia închirierii de locuinţe regulile generale aplicabile contractului de închiriere prevăzute de dispoziţiile codului civil se completează cu dispoziţiile Legii.114/1996, Legea locuinţei, normele de drept incidente in materie instituind ca obligaţie principala a chiriaşului achitarea chiriei in cuantumul si la termenele stabilite prin contract (art. 1429 cod civil).

Potrivit dispoziţiilor în materie cuprinse în legea 114/1996 închirierea locuinţelor se face pe baza acordului dintre proprietar şi chiriaş, consemnat prin contract scris, care se va înregistra la organele fiscale teritoriale.

De asemenea, dispoziţiile art. 27 din acelaşi act normativ stabilesc situaţiile în care, în cazul părăsirii definitive a domiciliului de către titularul contractului de închiriere sau al decesului acestuia, precum şi în cazul titularului de contract, nerezident, care, fără a fi detaşat, nu a mai folosit locuinţa mai mult de 2 ani, fără întrerupere,persoanele îndreptăţite pot solicita continuarea raporturilor de locaţiune.

Potrivit alineatului 3 al aceluiaşi articol „în lipsa persoanelor care pot solicita locuinţa, potrivit alin. 1, contractul de închiriere încetează în termen de 30 de zile de la data părăsirii domiciliului de către titularul contractului sau de la data înregistrării decesului ori de la împlinirea termenului de 2 ani de nefolosire neîntreruptă a locuinţei”

În ceea ce-l priveşte pe pârâtul – reclamant FPP, deşi arată că a locuit în imobil, iar acest aspect este confirmat de martorii audiaţi în cauză şi necontestat de reclamantă, totuşi acesta nu este menţionat în anexa privind persoanele care au un titlu locativ pentru spaţiul în discuţie, unde este menţionat numai titularul de contract,SE .

Pârâţii nu au făcut dovada că ar avea vreun drept locativ sau un alt drept care să le justifice prezenţa în imobilul administrat de reclamantă, apreciindu-se că au calitatea de tolerat, situaţie în care reclamanta, nu poate fi obligată sa îngăduie paraţilor a locui în imobilul administrat, permisiunea sa anterioara nevalorând drept pentru paraţi.

Potrivit art.480 C.civ.”Dreptul de proprietate este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut ,in limitele determinate de lege”.

Având in vedere cele expuse si anume faptul ca pârâţii ocupa imobilul fără a avea vreun titlu locativ, iar reclamanta se bucura de toate prerogativele drepturilor sale ,instanţa va admite acţiunea si va dispune evacuarea pârâţilor din imobilul situat in Constanta,

Relativ la cererea reconvenţională instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor invocate ca temei de drept material, respectiv art. 12 din OUG 40/1999 „ în cazul părăsirii definitive a domiciliului de către titularul contractului de închiriere sau al decesului acestuia, închirierea continuă, contractul de închiriere transferându-se, la cerere, după caz:

a) în beneficiul soţului sau al soţiei, dacă este menţionat în contract şi dacă a locuit efectiv împreună cu titularul;

b) în beneficiul descendenţilor sau al ascendenţilor, dacă aceştia erau menţionaţi în contract şi dacă au locuit efectiv împreună cu titularul. În cazul minorilor şi al incapabililor, care nu au reprezentant legal, autoritatea tutelară este obligată să asigure asistenţă pentru încheierea, modificarea sau încetarea contractului de închiriere, după caz;

c) în beneficiul altor persoane, dacă acestea erau menţionate în contract şi dacă au locuit efectiv împreună cu titularul cel puţin un an. “

Analizând cererea prin prisma dispoziţiilor art. 12 lit.c din actul normativ sus menţionat ( art. 27 din legea 114/1996), instanţa constată că legea prevede îndeplinirea cumulativă a două condiţii respectiv persoanele să fie menţionate în contract şi să fi locuit efectiv cu locatarul, care în speţă nu sunt îndeplinite, întrucât deşi s-a probat faptul că pârâtul Frantz Petru Pavel a locuit cu locatarul, în prezent decedat, nu este îndeplinită condiţia menţionării acestuia în contract. În situaţia pârâtei FE se poate observa că nu este îndeplinită nici una dintre cele două condiţii prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte susţinerea pârâtului reclamant în sensul că după decesul titularului de contract a rămas să locuiască în continuare în imobil şi a îndeplinit obligaţia de plată a chiriei pentru spaţiul în discuţie, care a fost însuşită de reclamantă , probând astfel existenţa raporturilor de locaţiune, instanţa urmează a nu o reţine motivat de faptul că achitarea chiriei, în cuantumul apreciat de pârâtul reclamant a fost efectuată în mod unilateral, prin expedierea acesteia prin mandat poştal, reclamanta, prin adresele aflate la dosar probând faptul că nu şi-a însuşit această plată.

Faţă de considerentele expuse şi având în vedere depoziţiile incidente în materie instanţa apreciază cererea reconvenţională ca neîntemeiată urmând a dispune în consecinţă.

Văzând şi dispoziţiile art. 274 c.proc civ,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea principală privind pe reclamant EDPŞPC cu sediul în Constanţa, şi pe pârât FPP, pârât FE, ambii cu domiciliul în Constanţa, având ca obiect evacuare.

Dispune evacuarea pârâţilor din imobilul situat în Constanţa,

Respinge cererea reconvenţională ,ca nefondată.

Obligă pârâţii să achite reclamantei suma de 308,3 lei cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 03.06.2009

Red/tehnored jud. CN/2 ex/10.07.2009

Tags: Evacuare RAEDPP