Top

Acţiune în constatarea calităţii unui bun propriu dobândit de unul dintre soţi în timpul căsătoriei. Modificare acţiune. Contribuţie exclusivă la dobândirea bunului. Partaj bunuri comune.

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 114 (22.01.2008)
Autor: JUDECATORIA MANGALIA
Domenii asociate:acţiuni (în): anulare, posesorie, regres, pauliană etc.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mangalia la 07.08.2007 reclamanta G. L. l-a chemat în judecată pe pârâtul G. V. pentru ca instanţa, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate că apartamentul situat în municipiul Mangalia a fost dobândit prin contribuţia sa exclusivă.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin sentinţa civilă nr. 565 din 02.04.2004 a Judecătoriei Mangalia, s-a dispus desfacerea căsătoriei părţilor, prin acordul soţilor. Din anul 1985, ea a început să întreţină relaţii de concubinaj notorii cu numitul G. G. care, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 57 din 13.01.1996, i-a vândut apartamentul situat în mun. Mangalia.

Împreună cu pârâtul, a susţinut reclamanta, nu a mai convieţuit din anul 1985, astfel că, la dobândirea imobilului dobândit anterior, a avut o cotă de contribuţie exclusivă.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 111 din Codul de procedură civilă.

La termenul de judecată din 15.01.2008, reclamanta a declarat că îşi modifică acţiunea introductivă în sensul că solicită partajul bunurilor comune, să se stabilească masa partajabilă, să se constate că apartamentul a fost dobândit prin contribuţia sa exclusivă, şi, ca o consecinţă a acestei constatări, să-i fie atribuit bunul fără obligarea la plata unei sulte către pârât.

În susţinerea acţiunii, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri care, fiind pertinentă şi utilă, a fost admisă de instanţă.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare şi nu s-a prezentat în instanţă pentru a propune probe, însă, prin declaraţia autentificată depusă la dosar a arătat că recunoaşte contribuţia exclusivă a reclamantei la dobândirea apartamentului şi că nu are nicio pretenţie asupra acestuia.

Analizând acţiunea dedusă judecăţii, prin prisma probelor administrate în cauză şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa a constatat următoarele:

Reclamanta şi pârâtul s-au căsătorit în anul 1977 iar în cursul anului 1985 s-au separat în fapt şi nu au mai reluat convieţuirea, astfel cum reiese din considerentele sentinţei civile nr. 565 din 02.04.2004 a Judecătoriei Mangalia.

Prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 57 din 13.01.1996, reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului situat în municipiul Mangalia.

Prin sentinţa civilă nr. 565 din 02.04.2004 a Judecătoriei Mangalia s-a desfăcut căsătoria părţilor, pe baza acordului acestora, iar prin declaraţia autentificată depusă la dosar pârâtul a arătat că recunoaşte contribuţia exclusivă a reclamantei la dobândirea apartamentului menţionat anterior.

Articolul 30 alin. (1) din Codul familiei prevede că „bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor”, iar art. 31 din acelaşi act normativ enumeră, cu caracter limitativ, categoriile de bunuri proprii ale fiecărui soţ.

În temeiul acestor dispoziţii legale, un bun este comun dacă sunt îndeplinite, în mod cumulativ, două condiţii, şi anume ca bunul să fie dobândit de oricare dintre soţi în timpul căsătoriei şi să nu facă parte din categoriile de bunuri pe care legea le consideră bunuri proprii.

În virtutea prezumţiei de comunitate instituite de art. 30 alin. (1) din Codul familiei, devin bunuri comune chiar şi bunurile dobândite de oricare dintre soţi în perioada în care aceştia erau separaţi în fapt, această împrejurare având importanţă numai pentru determinarea întinderii părţii care se cuvine fiecăruia dintre soţi.

În speţă, reclamanta şi pârâtul s-au căsătorit în 1977 şi au divorţat în 2004, astfel că apartamentul dobândit de reclamantă în temeiul contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 57 din 13.01.1996, este bun comun, fiind dobândit în timpul căsătoriei.

În privinţa cotei de contribuţie a soţilor la dobândirea acestui bun, din declaraţia notarială dată de pârât, în care acesta recunoaşte că nu a avut nicio contribuţie la achiziţionarea apartamentului (achiesând astfel la pretenţiile reclamantei), instanţa reţine că reclamanta a avut o contribuţie exclusivă la dobândirea bunului comun, motiv pentru care, procedând la sistarea stării de devălmăşie, i-a va atribuit acesteia apartamentul fără a fi obligată la plata unei sulte către pârât.

Pentru considerentele expuse, instanţa a admis acţiunea, a constatat că părţile au dobândit în timpul căsătoriei dreptul de proprietate asupra apartamentului situat în municipiul Mangalia, a constatat că reclamanta a avut o contribuţie exclusivă la dobândirea bunului comun şi, pe cale de consecinţă, i-a atribuit acesteia apartamentul.

Etichete: , , , ,