Top

SERVITUŢI

Sistare drum de trecere – sentinţa civilă nr. 21/08.01.2010 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc

Prin acţiunea înregistrată pe rolul instanţei, reclamanţii VI şi VTP, au chemat în judecată pe pârâţii CN, PP şi MM, solicitând să se dispună sistarea drumui de trecere lung de 53,80 m şi lat de 3m creat peste terenul proprietate a reclamanţilor în suprafaţă de 3955 m.p. şi să se dispună sistarea accesului pârâţilor pe traseul drumului din terenul menţionat.

Reclamanţii au arătat că sunt proprietarii terenului în suprafaţă de 3955 mp, în baza sentinţei civile nr.1272/2003, a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.

În anul 2004, la cererea pârâţilor, le-a permis să treacă peste terenul descris mai sus cu căruţa şi cu piciorul, pe timp de iarnă iar ulterior pârâţii au început să folosească drumul în mod abuziv, pe tot timpul anului. Drumul, lung de 53,80 m şi lat de 3 m, este străbătut de pârâie şi izvoare de apă şi trebuie întreţinut în mod continuu, iar pârâţii produc stricăciuni şi refuză să contribuie la întreţinerea drumului şi să plătească daunele reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului.

Pârâţii au arătat că locuiesc de mult timp în vecinătatea reclamanţilor şi au folosit drumul descris în acţiune, care este unicul drum de acces dinainte de anul 2004, că în anul 1969, defunctul PP, soţul pârâtei PP, a îmbunătăţit starea drumului de la casa acestuia până la drumul forestier, pe o lungime de aproximativ 250 m, în aceasta fiind inclusă şi porţiunea de 53 m care trece peste terenul reclamantului.

Din anul 1980 şi până în momentul de faţă, reclamantul nu a avut nimic de obiectat privitor la modul de folosire a drumului, acesta găsind drumul deja făcut.

Porţiunea de drum care trece pe terenul reclamantului este mai deteriorată decât restul drumului deoarece acesta nu a acceptat executarea unor lucrări de drenaj, săparea unor şanţuri colectoare sau de amenajare a albiei pârâului.

Prin sentinţa civilă nr. 21/08.01.2010 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc s-a admis acţiunea reclamanţilor şi s-a dispus sistarea accesului pârâţilor pe drumul de trecere lung de 53,80 m creat peste terenul reclamanţilor.

Instanţa a avut în vedere faptul că potrivit art. 480 Cod civil, proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, în limitele determinate de lege.

Dreptul de proprietate conţine astfel 3 atribute: jus iutendi, adică proprietatea de a stăpâni faptic bunul asupra căruia are un drept de proprietate, de a stăpâni materialiceşte economic substanţa acestuia, direct şi nemijlocit; jus fruendi, adică facultatea de a folosi bunul; jus abutendi, adică facultatea de a de a dispune material şi juridic de bun. Aceste caractere ale dreptului de proprietate au un caracter absolut, în sensul că se manifestă în raporturile proprietarului cu terţii şi un caracter exclusiv, în sensul că numai proprietarul le poate exercita în deplinătatea lor.

Ca o manifestare a caracterului absolut şi exclusiv a dreptului de proprietate, titularul acestuia poate ceda atributele usus şi fructus unor terţe persoane, prin intermediul unui dezmembrământ al dreptului de proprietate, conform art. 479 Cod civil, care prevede că „poate avea cineva asupra bunurilor, sau unui drept de proprietate, sau un drept de folosinţă, sau numai servitute”.

În speţă, reclamanţii au doar atributele jus fruendi şi jus abutendi, celălalt atribut – jud utendi, fiind deţinut de pârâţi, în opinia instanţei, fără nici un titlu, valabil întrucât aceştia nu au produs în cauză nici o dovadă în sensul art. 1169 Cod civil, din care să emane un eventual dezmembrământ al dreptului de proprietate, titlu care să le fie opozabil reclamanţilor.

Trecerea pârâţilor pe ternul reclamanţilor fără ca aceştia să aibă constituit un drept de servitute în favoarea lor, încalcă dreptul de proprietate al reclamanţilor, care este garantat în Constituţia României în art. 44 alin.1, care prevede că dreptul de proprietate aste garantat, de Primul protocol adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în art. 1 alin.1, care prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale şi de art. 17, alin.1 şi 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 1948 care prevede că orice persoană are dreptul la proprietate şi nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa, motive pentru care se va dispune sistarea drumului de trecere lung de 53,80 m şi lat de 3 m, creat pe terenul proprietatea reclamanţilor în suprafaţă de 3955 m.p. şi identic cu parcelele 1194/10, 1192 şi 174 din CF 30081 Breaza, conform planului de situaţie de la fila 29 dosar.

Susţinerea pârâţilor în sensul că în favoarea lor a fost constituită o servitute de trecere peste terenul reclamanţilor, anterior naşterii dreptului de proprietate al pârâţilor asupra acestui teren, nu poate fi primită întrucât, potrivit principiului efectului translativ sau constitutiv de drepturi reale ale înscrierii în cartea funciară, consacrat de art.17 din D.L.115/1938 „Drepturile reale asupra imobilelor se vor dobândi numai dacă între cel care dă şi cel care primeşte dreptul este acord de voinţă asupra constituirii sau strămutării în temeiul unei cauze arătate, iar constituirea sau strămutarea a fost înscrisă în cartea funciară.”

Potrivit art. 616 Cod civil „proprietarul a cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieşire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului pentru exploatarea fondului cu îndatorirea de a despăgubi în proporţie de pagubele ce s-ar putea ocaziona.

Potrivit art. 109 C.proc. civ. „oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane, trebuie să facă o cerere înaintea instanţei competente”.

Aşadar, pentru ca pârâţii să poată trece peste terenul reclamanţilor, au la îndemână formularea unei acţiuni având ca obiect „servitute” împotriva reclamanţilor.

Etichete: