Contestatie la executare silita-declinare de competenta
Dosar nr.237/88/2009
R O M Â N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECŢIA CIVILĂ, COMERCIALĂ ŞI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV
SENTINŢA CIVILĂ nr.318
Şedinţa publică din data de 27 februarie 2009
Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea şi înregistrată la nr. 237/88/4 februarie 2009, S.C. “…”S.R.L. “…” a formulat contestaţie la executarea silită pornită în dosarul nr. 1059/23 ianuarie 2009, de către A.N.A.F. – Administraţia Finanţelor Publice Măcin, solicitând anularea titlului executoriu nr. 1 din 23 ianuarie 2009 şi a somaţiei nr. 36/40/03/2009/245, ce au fost prematur întocmite, precum şi suspendarea executării silite contestate.
In motivare, contestatoarea arată că, la data de 14 ianuarie 2009, prin adresa nr. 30044 din 7 ianuarie 2009, i-a fost comunicat de către D.G.F.P. Tulcea, raportul de inspecţie fiscală nr. 34104 din 31 decembrie 2008 şi decizia de impunere nr. 205 din 31 decembrie 2008, prin care s-au stabilit în sarcina sa obligaţii fiscale în sumă totală de 142.464 lei, însă, deşi termenul pentru plata acestora era 05.02.2009, refuzându-se aplicarea prevederilor legale invocate, respectiv art. 111 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003, s-a emis titlul executoriu nr. 1/23 ianuarie 2009, pentru că s-a considerat abuziv că decizia de impunere nr. 205 a fost comunicată la 31 decembrie 2008 şi a determinat introducerea în titlu, ca termen de plată, data de 20 ianuarie 2009, contrar celor inserate în decizia de impunere.
Se mai susţine că s-a procedat şi la emiterea somaţiei nr. 1/23 ianuarie 2009, astfel încât, în termen de 15 zile de la data de 7 februarie 2009 se pot bloca conturile sau chiar vinde bunurile aparţinând societăţii nu se pot prelungi limite de credit, nu se poate onora o promisiune de vânzare-cumpărare pentru care s-a achitat un avans substanţial şi alte asemenea consecinţe.
In drept, contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 111, art. 114, art. 141,art. 145, art. 148, art. 175 din O.G. nr. 92/2003.
In dovedirea contestaţiei, s-a anexat la dosar, în copie, actul constitutiv al societăţii, certificatul de înregistrare, contestaţia nr. 1239/29 ianuarie 2009, solicitarea nr. 1028 din 26.01.2009, decizia de impunere nr. 205 din 31 decembrie 2008, somaţia nr. 36/40/3/2009/245 şi alte înscrisuri.
La termenul de judecată din 27 februarie 2009, instanţa a invocat, din oficiu, excepţia de necompetenţă materială.
Relativ la excepţia invocată, este de subliniat că S.C. “…”S.R.L. “…” a investit instanţa cu o contestaţie la executare silită, solicitând anularea titlului executoriu şi a somaţiei emise în dosarul de executare silită, format la Administraţia Finanţelor Publice Măcin.
Or, conform art. 400 alin. 1 Cod proc. civilă, contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare, în timp ce art. 373 alin. 2 Cod proc. civ., stipulează că instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
Coroborând prevederile legale menţionate, rezultă că, în speţă, instanţa de executare este Judecătoria Măcin, întrucât în circumscripţia acesteia se realizează executarea silită pornită de către Administraţia Finanţelor Publice – Măcin, sediul societăţii urmărite silit fiind situat în aceeaşi circumscripţie.
Aşa fiind, faţă de argumentele prezentate, instanţa urmează a admite excepţia invocată şi, în temeiul art. 158 alin. 3 Cod proc. civ., coroborat cu art. 400 alin. 1 şi art. 373 alin. 2 Cod proc. civ., a declina competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Măcin.
Tags: contestatie la executare silita. declinare de competenta