Top

ATRAGEREA RASPUNDERII MEMBRILOR ORGANELOR DE CONDUCERE SI CONTROL. CONDITII.

13. ATRAGEREA RASPUNDERII MEMBRILOR ORGANELOR DE CONDUCERE SI CONTROL. CONDITII.

Prin actiune, reclamanta DGFP Suceava a chemat in judecata pe paratii B.V., P.M. si G.V. pentru a se dispune antrenarea raspunderii materiale in limita sumei de 684.745.586 lei.
In motivare a aratat ca paratii in calitate de administratori ai SC „E” SRL Suceava, aflata in faliment, au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea societatii, au dispus in interes personal continuarea unei activitati care ducea in mod vadit la incetarea de plati si nu au tinut contabilitatea potrivit legii, determinand astfel falimentul societatii.
Prin sentinta nr. 2029 din 25 octombrie 2004, tribunalul Suceava-sectia comerciala si de contencios administrativ a admis cererea si a obligat paratii sa plateasca reclamantei, din averea personala, suma de 1.233.377.846 lei reprezentand pasivul SC”E” SRL Suceava.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut, pe baza rapoartelor intocmite de lichidatorul judiciar, ca paratii nu au tinut contabilitatea in conformitate cu prevederile legale, iar in perioada 1998 – 2002, au incalcat dispozitiile Legii nr.82/1991, republicata si art. 196 din Legea nr. 31/1990.
Impotriva sentintei au declarat recurs paratii, care au criticat-o pentru nelegalitate, invocand faptul ca eronat s-a retinut ca nu ar fi tinut contabilitatea, conform legii, neexistand nici o proba in acest sens la dosar; lichidatorul nu a verificat situatiile contabile, nota de constatare a acestuia nu corespunde adevarului, mai mult desi au solicitat acordarea unui termen pentru a depune inscrisuri, cererea le-a fost respinsa, privandu-i astfel de posibilitatea administrarii unor probe esentiale.
Mai mult, au aratat ca majorarea pretentiilor de catre reclamanta s-a facut fara nici un fel de probe.
Instanta de control judiciar, examinand recursul al carui motive pot fi incadrate in disp. art. 304 pct.9 si 10 Cod proc. civila, le-a apreciat intemeiate.
Potrivit art. 137 din Legea nr. 64/1995 republicata, judecatorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitoarei, persoana juridica, ajunsa in stare de insolventa sa fie suportata de catre membrii organelor de conducere, care au contribuit la ajungerea debitoarei in aceasta situatie.
Cauzele de responsabilitate sunt limitate la comiterea faptelor prevazute de art. 137 lit.a,g din Legea nr. 64/1995 republicata.
Natura juridica a raspunderii, decurge din natura raporturilor dintre persoanele cu functii de conducere si societate, fiind vorba despre o raspundere civila patrimoniala. Sursa obligatiei determina natura raspunderii. Antrenarea raspunderii membrilor organelor de conducere presupune indeplinirea anumitor conditii: prejudiciul creditorilor, fapta trebuie sa se incadreze in cazurile prevazute de lege, raportul de cauzalitate dintre fapta si incetarea platilor si culpa persoanei a carei raspundere se antreneaza.
Procedura este reglementata de art. 139 din Legea nr. 64/1995 republicata, iar potrivit art. 138 din acelasi act normativ, procedura are caracter colectiv.
Asadar, daca sunt date conditiile raspunderii, aceasta trebuie antrenata pentru intregul prejudiciu produs pentru faptele savarsite si nicidecum pentru eventualul prejudiciu produs unui singur creditor, prejudiciu ce trebuie a fi raportat la intreaga masa credala.
Prin sentinta recurata au fost incalcate disp. art. 138 din Legea nr. 64/1995 republicata, judecatorul sindic obligand paratii sa suporte din averea personala doar creanta creditoarei, ignorand caracterul concursual colectiv al producerii falimentului si fara a stabili pasivul ramas neacoperit.
S-a constatat totodata ca judecatorul fondului nu a administrat nici un fel de probe pertinente pentru stabilirea culpei paratilor.
Cum solutionarea cauzei s-a facut fara administrarea probelor necesare, s-a apreciat ca nu s-a cercetat fondul si in temeiul art. 312 al.5 Cod proc. civila s-a admis recursul si s-a casat sentinta cu trimiterea cauzei spre rejudecare judecatorului sindic.

(Decizia nr. 221 din 7 aprilie 2005)

Etichete: