Top

Iesire din indiviziune. Apel suspendat conform art. 155/1 Cod procedura civila. Neprecizarea motivelor ce au determinat suspendarea. Consecinte

Prin incheierea din 03 decembrie 2004 a Tribunalului Suceava, s-a dispus, in temeiul art. 155/1 Cod procedura civila, suspendarea judecarii apelurilor declarate de reclamanta si parati, impotriva sentintei civile nr. 609 din 12 mai 2000 a Judecatoriei Gura Humorului:

Recursul declarat de reclamanta este fondat.

Potrivit art. 155/1 Cod procedura civila, cand constata ca desfasurarea normala a procesului este impiedicata din vina partii reclamante, prin neindeplinirea obligatiilor prevazute de lege ori stabilite la primirea cererii sau in cursul judecatii, instanta poate dispune suspendarea judecarii, aratand in incheiere care anume obligatii nu au fost respectate.

Aceasta prerogativa recunoscuta instantei de judecata trebuie insa interpretata in aplicarea principiului „actori incumbit probatio” ce guverneaza procesul civil, prevazut de art. 1169 Cod civil, potrivit caruia cel ce face o sustinere trebuie sa o dovedeasca, implicand asadar stabilirea unei culpe in sarcina reclamantului ca parte procesuala careia ii revine sarcina probei in desfasurarea normala a procesului.

In speta, instanta de apel nu a aratat in incheiere care anume obligatii nu au fost respectate si nici nu a facut referire la partea careia ii revenea , potrivit legii, aceasta indatorire.

Din economia dosarului, rezulta , pana la evidenta, ca masura suspendarii a intervenit ca o sanctiune procesuala aplicata paratului intimat care nu a achitat deconturile expertizelor efectuate in cauza.

Cum prin aplicarea gresita a art.1551 cod procedura civila, s-a produs reclamantei o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea incheierii, recursul va fi admis , incheierea casta si cauza trimisa aceluiasi tribunal pentru continuarea judecatii apelului.

( Curtea de Apel Suceava – decizia nr. 477/28.03.2005)

Etichete: