Incredintare minor
Sentinta civila nr. 236/16.01.2008
Prin cererea înregistrata la aceasta instanta reclamanta-pârâta M.A.A. a chemat în judecata pe pârâtul- reclamant M:F., solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta, sa se dispuna desfacerea casatoriei încheiata la data de 4.09.1993 din culpa pârâtului, revenirea la numele avut anterior încheierii casatoriei, încredintarea spre crestere si educare a minorului rezultat din casatorie si obligarea pârâtului la plata pensiei de întretinere, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea actiunii, reclamanta-pârâta a aratat ca s-a casatorit cu pârâtul- reclamant la data de 4.09.1993, din casatorie rezultând minorul M.D.A, nascut la data de 23.07.1994.
Desi la început relatiile au decurs normal, ulterior au aparut neîntelegerile, acestea datorându-se pe de o parte, faptului ca pârâtul nu depunea diligente pentru a-si gasi un loc de munca si nu contribuia la cheltuielile gospodariei, iar pe de alta parte, lipsei de afectiune fata de sotia sa.
Mai arata reclamanta-pârâta ca din cauza lipsurilor materiale a fost nevoita sa plece în Spania la munca, de unde a trimis bani si pachete.
Referitor la minor, a aratat ca legaturile dintre dânsa si acesta sunt foarte puternice si ca îi poate oferi garantii morale si materiale pentru crestere si educare, având resedinta în Spania, unde realizeaza venituri consistente.
În dovedirea actiunii, a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, depunând la dosar copii de pe: acte de stare civila, adeverinte de salariat, dovezi privind trimiterea de bani (f.6-11,84, 86-90).
Desi a fost admisa proba testimoniala, reclamanta a revenit asupra audierii martorului propus, renuntând la aceasta proba.
Fiind îndeplinite conditiile prevazute de art.614 C.proc.civ.,reclamanta a fost reprezentata în instanta de mandatarul ales(f.52-56, 59,60).
Pârâtul-reclamant a depus întâmpinare si cerere reconventionala, solicitând respingerea actiunii de divort.
Totodata, a solicitat ca în cazul în care instanta va admite actiunea, casatoria sa se declare desfacuta din culpa ambelor parti, iar reclamanta-pârâta sa revina la numele purtat anterior. De asemenea, a solicitat sa-i fie încredintat spre crestere si educare minorul si obligarea reclamantei-pârâte la plata pensiei de întretinere în raport de venitul minim pe economie, cu cheltuieli de judecata.
În sustinerea cererii a aratat ca motivele invocate de reclamanta-pârâta în actiune nu sunt reale, ca dupa încheierea casatoriei, relatiile au fost bune pâna în anul 1998, când a descoperit faptul ca sotia sa avea o relatie extraconjugala.
Ulterior, a avut o relatie cu un alt barbat, cu care de altfel, a plecat în strainatate.
A mai aratat pârâtul-reclamant faptul ca are loc de munca, iar parintii sai i-a sprijinit întotdeauna cu produse alimentare.
În ceea ce priveste minorul, pârâtul-reclamant a aratat ca s-a preocupat de cresterea si educarea acestuia si ca s-a interesat îndeaproape de situatia scolara a acestuia.
În dovedire, a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, depunând la dosar copii de pe: declaratia dirigintelui minorului, carnet de munca, contract de munca, adeverinta emisa de Asociatia de proprietari si adeverinta de la locul de munca (f.18-32, 74,75). Totodata, a solicitat admiterea probei testimoniale fiind audiat martorul propus(f.85).
S-a dispus efectuarea anchetei sociale si audierea minorului în Camera de Consiliu(f.58, 69).
Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarea situatie de fapt:
Partile s-au casatorit la data de 4.09.1993, din casatorie rezultând minorul M.D.A, nascut la data de 23.07.1994.
Examinând materialul probator al cauzei, instanta nu va retine sustinerile reclamantei-pârâte referitoare la faptul ca sotul sau nu avea loc de munca si nu era preocupat de familie si gospodarie.
Astfel, din înscrisurile existente la dosar, precum si din declaratia martorului audiat în cauza, se retine ca pârâtul-reclamant avea loc de munca, era preocupat de minor si familie.
De asemenea, nu se vor retine nici sustinerile pârâtului-reclamant referitoare la existenta unor relatii extraconjugale ale sotiei sale, în baza probelor administrate în cauza, instanta neputând sa-si formeze o convingere în acest sens.
Însa, din pozitia procesuala adoptata de cei doi soti, precum si din probele administrate în cauza, instanta constata ca fiecare avea alte asteptari din partea partenerului de viata.
Astfel, în timp ce reclamanta-pârâta dorea mai multa implicare afectiva din partea sotului sau, în ceea ce priveste relatia lor, pârâtul-reclamant nu si-a dat seama de acest lucru, fiind poate mai mult preocupat de partea materiala a vietii de familie.
Aceasta situatie a determinat aparitia nemultumirilor din ambele parti, acestea nedepunând diligentele necesare pentru a se întelege si depasi divergentele aparute între dânsii.
Mai mult, la situatia creata a contribuit si despartirea în fapt, reclamanta-pârâta plecând în Spania, iar ulterior, în Franta.
Fata de aceste aspecte, instanta apreciaza ca situatia existenta între soti nu este trecatoare si constituie un motiv temeinic de divort.
Având în vedere probele administrate în cauza, instanta apreciaza ca raporturile dintre soti sunt grav vatamate, iar continuarea casatoriei nu mai este posibila.
În consecinta, în temeiul art.38 alin.1 C.fam., instanta va dispune desfacerea casatoriei, retinând însa culpa ambelor parti.
De asemenea, în temeiul art.40 alin.3 C.fam., va dispune ca reclamanta-pârâta sa revina la numele avut anterior încheierii casatoriei.
Referitor la minor, instanta îl va încredinta spre crestere si educare pârâtului-reclamant pentru urmatoarele considerente:
Minorul a suferit foarte mult dupa plecarea mamei sale, dar, fiind înconjurat de dragostea si atentia tatalui, a reusit sa depaseasca aceste momente.
Pârâtul-reclamant se intereseaza de situatia scolara a copilului si are posibilitati materiale de a-i asigura cele necesare dezvoltarii.
Reclamanta-pârâta lucreaza în strainatate, initial locuind în Spania, iar ulterior, în Franta. Nu a facut dovada conditiilor materiale si morale pentru a avea grija de minor.
Totodata, având în vedere atât rezultatul anchetei sociale, cât si dorinta minorului, dar si vârsta acestuia, se apreciaza ca în acest momenz, este în interesul acestuia sa ramâna cu parintele care este prezent fizic în viata lui în fiecare zi si de a nu fi luat din mediul cu care s-a obisnuit si în care are conditii pentru a creste si a se dezvolta.
În aceste conditii, în temeiul art.42 alin.3 C.fam.,pârâta-reclamanta va fi obligata sa achite în favoarea minorului o contributie de întretinere lunara tinând cont de veniturile sale, de nevoile minorului, precum si de plafonul prevazut de dispozitiile art. 94 alin.3 din C.fam.
Totodata, se va face aplicarea dispozitiilor art.276 C.proc.civ.
Tags: INCREDINTARE MINOR