Top

Calitate procesuala Consiliu Local

1. Calitate procesuală Consiliu Local, anulare certificat de mostenitor

Prin sentinta civilă nr. 39/21,02,2008 a Judecătoriei Hârlău s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Local şi respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului G A şi in consecintă respinsă acţiunea promovată de reclamanţii A N şi A I, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local ,ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, admisă actiunea în parte acţiunea promovată de reclamanţii A N şi A I în contradictoriu cu AI,şi în consecinţă s-a anuleat certificatul de moştenitor. S-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor în capătul de cerere privind anularea contractului de vânzare-cumpărare şi în consecinţă s-a respins cererea promovată de reclamanţi în contradictoriu cu pârâtul G A privind anularea contractului de vânzare-cumparare ,retinând ca reclamanţii nu au calitate procesuală activa în această cerere.Au fost obligati reclamanţii să plătească pârâtului G A cheltuieli de judecată.

Pentru a dispune astfel instanta a retinut următoarele:

Reclamantii au sustinut prin actiunea introductiva ca la data de 15.08.2001 s-a dezbatut succesiunea dupa bunica lor,A A,decedata la data de 19.11.1990,cu ultimul domiciliu in comuna F, masa succesorala ramasa de pe urma acesteia fiind cota de ? dintr-o casa de locuit si ? dintr-o anexa gospodareasca situate in comuna F.

Reclamantii au precizat ca atunci cand s-a dezbatut succesiunea nu au fost citati la notar in calitate de nepoti care vin la succesiune in locul defunctului lor tata,desi au acceptat tacit succesiunea bunicii.

S-a mai precizat ca,in aceeasi zi cand s-a dezbatut mostenirea si cand bunicul lor a fost declarat unic mostenitor,acesta a vandut paratului G A cota ce li se cuvenea lor din mostenirea bunicii,motiv pentru care reclamantii au solicitat atat anularea certificatului de mostenitor cat si a contractului de vanzare-cumparare.

Reclamantii au depus la dosar copia certificatului de mostenitor din care rezulta ca A C a fost declarat unic mostenitor al defunctei sale sotii, A A, decedata la data de 19.11.1990,ceilalti succesibili:A I-fiu,A N-nepot de fiu si A I-nepot de fiu, fiind declarati straini de succesiune,conform art.700 C.civ.

Instanta retine ca in aceeasi zi si la acelasi birou notarial s-a incheiat contractul de vanzare-cumparare prin care A C,unic mostenitor,a vandut paratului G A toate imobilele proprietatea sa-casa si teren.

La data de 3.12.2002,reclamantii au formulat o cerere avand acelasi obiect cu prima,insa in care au indicat in calitate de parat si pe A I fiul defunctei si unchiul lor.

Instanta s-a pronuntat mai intai asupra exceptiilor invocate de paratul G A detaliate si precizate prin concluziile scrise depuse la dosar,i n temeiul art.137 C.pr.civ.

In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului Local F si a paratului G A,instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului Local F cu privire la ambele capete de cerere,deoarece aceasta institutie nu poate avea niciun fel de calitate in prezenta cauza ce se judeca intre persoane fizice si cu privire la acte in care consiliul local nu a avut calitatea de parte.

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului G A,instanta retine ca,din modul cum este redactata actiunea introductiva,care are doua capete de cerere,reclamantii nu au precizat care sunt paratii chemati in judecata in primul capat de actiune privind anularea certificatului de mostenitor si care sunt paratii chemati in judecata in capatul de cerere privind anularea contractului de vanzare-cumparare,insa cu certitudine au avut in vedere atunci cand l-au chemat in judecata pe paratul G A calitatea sa in cel de-al doilea capat de cerere-anularea contractului de vanzare-cumparare,in care acesta figureaza drept cumparator.

Pentru aceste considerente,instanta va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului G A,retinand ca acesta are calitate si a fost chemat in judecata doar in al doilea capat de cerere.

In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor in cel de-al doilea capat de cerere,instanta se va pronunta dupa ce va analiza conditiile exercitarii acestei actiuni si persoanele indreptatite sa o exercite.

In ceea ce priveste primul capat de cerere-anularea certificatului de mostenitor,instanta retine ca Biroul Notarului Public a fost sesizat de Consiliul Local al comunei F, care a emis Anexa 1 privind pe A A,decedata la data de 19.11.1990.

Desi se precizeaza in cuprinsul cererii ca mai exista si alti mostenitori in afara de sotul supravietuitor,A C,si anume:A I-fiu,A N si A I,ambii nepoti de fiu predecedat,totusi notarul public nu a procedat la citarea acestora,asa cum expres prevad dispozitiile art.75 din Legea 36/1995 privind notarii publici si acivitatea notariala.

Textul citat prevede ca,dupa ce constata ca este legal sesizat,notarul public inregistreaza cauza si dispune citarea celor care au vocatie la mostenire.Art.77 din Regulamentul din 5 iulie 1995,actualizat,privind punerea in aplicare a Legii 36/1995,prevede ca “incunostiintarea mostenitorilor …se face de catre notarul public prin scrisoare recomandata,recipisa postala facand dovada despre incunostiintare”.

Art.76 din legea 36/1995 prevede ca,in cadrul procedurii succesorale,notarul public stabileste calitatea mostenitorilor,intinderea drepturilor acestora precum si compunerea masei succesorale,pe baza de declaratie sau probe administrate, in cauza se va stabili daca succesorii au acceptat succesiunea in termenul legal.

Cu alte cuvinte,in cadrul procedurii notariale trebuie pusa problema acceptarii in termen sau nu a unei mosteniri,precum si calitatea mostenitorilor si compunerea masei,aceasta cand mostenitorii sunt de acord.

Notarul public in fata caruia s-a “dezbatut” mostenirea nici macar nu a procedat la citarea partilor,ci a pronuntat direct incheierea finala,la data de 15.08.2001,deci la diferenta de o zi fata de adresa consiliului local de deschidere a procedurii notariale,desi art.79 din Legea 36/1995 prevede ca in cadrul dezbaterilor succesorale,la fiecare termen notarul public intocmeste o incheiere motivata care va cuprinde mentiunile referitoare la indeplinirea procedurii,declaratiile partilor,prezenta martorilor si masurile dispuse in vederea solutionarii cauzei.

In dispretul tuturor dispozitiilor care reglementeaza procedura succesorala notariala,notarul public a intocmit imediat incheierea finala pe baza declaratiei lui A Ca,sotul supravietuitor,ca nu mai exista mostenitori in afara de el care sa fi acceptat succesiunea in termenul legal prevazut de art.700 C.civ.,declarandu-l pe acesta unic mostenitor,iar pe ceilalti succesibili i-a considerat straini de succesiune prin neacceptare in termen.

Procedand in acest mod,notarul public a nesocotit dispozitiile legale imperative prevazute de Legea 36/1995 cu privire la procedura succesorala notariala si astfel,a fost incalcat principiul unanimitatii,care guverneaza materia actelor civile care se incheie cu privire la bunul indiviz.

Fata de aceste considerente,instanta va admite actiunea reclamantilor cu privire la primul capat-anularea certificatului de mostenitor incheiat cu nesocotirea dispozitiilor legale prevazute de Legea 36/1995.

In ceea ce priveste cel de-al doilea capat de cerere-anularea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre A C,decedat si acesta si paratul G A,instanta retine ca acest inscris se refera si la bunuri care nu fac parte din masa succesorala inscrisa in certificatul de mostenitor contestat.Astfel,in certificatul de mostenitor au fost trecute la rubrica “bunuri imobile” cota indiviza de ? asupra casei de locuit si anexei gospodaresti ,restul de ? fiind proprietatea sotului supravietuitor A C,in timp ce contractul de vanzare-cumparare are drept obiect,in afara casei de locuit si anexei si mai multe suprafete de teren,pentru care s-a eliberat titlu de proprietate numai pe numele lui A C.

In aceste conditii,nici nu s-ar putea pune problema anularii integrale a actului autentic,cata vreme se refera si la bunuri ce nu au facut parte din masa succesorala.

Pe de alta parte,nu s-a indicat prin actiunea introductiva si nu s-a facut dovada existentei unei cauze care sa atraga nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare,dintre cele recunoscute de teoria si practica judiciara.

Simpul fapt ca acest contract s-a incheiat in aceeasi zi cu eliberarea certificatului de mostenitor atacat nu conduce automat la existenta unei cauze de nulitate absoluta a actului de vanzare-cumparare,si de altfel,reclamantii nici nu au invocat o anumita cauza care ar atrage nulitatea contractului,precizand doar in finalul actiunii ca acest act a fost intocmit in mod ilegal,fara a priciza in ce consta ilegalitatea comisa.

In aceasta cauza,ne aflam in prezenta instainarii unui bun considerat de reclamanti a fi in indiviziune,de catre un singur coindivizar,fara consimtamantul celorlalti.Se stie ca una dintre regulile aplicabile indiviziunii este unanimitatea.Daca un coindivizar incalca aceasta regula si vinde un bun indiviz,potrivit parerii dominante in doctrina si jurisprudenta,vanzarea este recunoscuta ca fiind valabila insa nu ca un act juridic pur si simplu,ci afectat de conditia rezolutorie ca la partaj bunul sa cada in lotul altui coindivizar decat vanzatorul.

Daca bunul este atribuit la partaj altui coindivizar decat vanzatorul,actul de instrainare va fi ineficace retroactiv pentru lipsa calitatii de proprietar a vanzatorului,aplicandu-se regulile care guverneaza vanzarea lucrului altuia-nulitatea relativa a contractului.

In situatia de fata,drepturile coindivizarilor pot fi valorificate numai pe calea iesirii din indiviziune si nu pe calea anularii contractului de vanzare-cumparare,astfel ca se pune in acest cadru problema calitatii procesuale a reclamantilor de a solicita desfiintarea unui contract in care nu au figurat ca parti.

Ne aflam in situatia unui motiv de nulitate relativa care nu poate fi invocata decat de cumparator,reclamantii fiind terti fata de contract.

Instanta apreciaza ca,fata de cele expuse anterior,reclamantii nu au calitatea procesuala de a solicita anularea contractului de vanzare-cumparare,ei putandu-si valorifica drepturile lor doar pe calea actiunii de partaj.

Pentru aceste motive,instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor in capatul de cerere privind anularea contractului de vanzare-cumparare,cerere pe care o va respinge.

In temeiul art.274 C.pr.civ.,instanta va obliga pe reclamanti la plata catre paratul GA cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand onorar avocat.

Etichete: