Efecte juridice ale unui inscris sub semnatura privata ce are ca obiect imobile
Prin sentinta civila nr. 10967 din 9 octombrie 2008, Judecatoria Iasi a respins, ca nefondata, cererea formulata de reclamantul FT in contradictoriu cu paratele Comisia locala de fond funciar Tiganasi si Comisia judeteana de fond funciar Iasi, prin care se solicita anularea hotararii emisa de cea de a doua parata si reconstituirea dreptului sau de proprietate pentru suprafata de 0,27 ha teren pe vechiul amplasament.
Analizand prioritar exceptia tardivitatii invocata de catre parata Comisia judeteana de fond funciar, instanta a respins-o ca nefondata, retinand ca plangerea a fost formulata in termenul legal de 30 de zile, in conditiile in care hotarare i-a fost comunicata reclamantului la data de 08.07.2008, iar actiunea a fost inregistrata pe rolul instantei la 07.08.2008.
Pe fondul cauzei, instanta a retinut ca intre numitii FT si FA, pe de o parte si TC si TA, de cealalta parte, s-a incheiat la 19.05.1990 un inscris sub semnatura privata, prin care acestia din urma au instrainat catre cei dintai o casa cu anexe gospodaresti, impreuna cu suprafata de 1000 mp teren, pentru suma de 51.000 lei, urmand ca pana in data de 31.05.1990 sa perfecteze actele la un notariat; ulterior insa partile nu au perfectat actele in forma ceruta de lege.
Avand in vedere ca actul incheiat de parti nu intruneste cerinta formei autentice, obligatorie in cazul instrainarii terenurilor, acesta nu are un caracter translativ de proprietate, in baza principiului conversiunii juridice putand fi considerat doar antecontract. Inscrisul sub semnatura privata intitulat „act de vanzare – cumparare” nu poate fi considerat ca are rolul de a confirma chitanta intocmita anterior de catre parti, suprafetele de teren de care se face vorbire in cele doua acte fiind complet diferite, ca de altfel si suma mentionata cu titlu de pret, neexistand certitudinea ca este vorba de una si aceeasi suprafata de teren; mai mult chiar, vecinatatile mentionate in „actul de vanzare – cumparare” sunt diferite de cele indicate de martorii CA si EM in declaratiile extrajudiciare depuse la dosar.
Intr-o astfel de situatie, reconstituirea dreptului de proprietate trebuie sa fie facuta pe numele promitentului-vanzator, urmand ca ulterior, partile din antecontract sa procedeze la perfectarea actelor la un notariat ori la obtinerea unei hotarari care sa tina loc de act de vanzare – cumparare.