Mentinerea legaturilor personale cu minorul aflat în plasament în regim de asistenta maternala. Interesul superior al copilului
Decizie civila Nr. 549 din17.09.2008
Prin sentinta civila nr.2611 din 26.02.2008 pronuntata de Judecatoria Iasi în dosarul nr. 21525/245/2007 s-a admis actiunea formulata de reclamantii A. D. si A. C., în contradictoriu cu pârâtii Consiliul Judetean Iasi, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Ia si D. D. E..
S-a stabilit în favoarea reclamantilor dreptul de avea legaturi personale cu minora C. R. E., nascuta la data de 23.02.2000, în prima si a treia saptamâna din fiecare luna începând de sâmbata ora 10.00 pâna duminica orele 18.00, la domiciliul reclamantilor.
Au fost obligati pârâtii la plata catre reclamanti a sumei de 208,3 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca reclamantii au solicitat pronuntarea unei hotarâri de mentinere a legaturilor personale cu minora C. R. E., minora care în perioada 2002-2007 s-a aflat în plasament la reclamanta A. C., în calitate de asistent maternal profesionist.
S-a mai retinut ca în perioada în care minora s-a aflat la fam. A. a dezvoltat legaturi puternice de atasament cu sotii reclamanti carora li se adresa cu ” mama si tata” si era bine îngrijita de acestia asa cum au mentionat în declaratii depuse în dosarul de fond, medicul de familie, educatoarea, preotul satului si primarul comunei.
Instanta de fond a constatat ca familia A. este o familie, responsabila si serioasa iar minora a dezvoltat relatii de natura familiala cu sotii reclamanti, relatii care au fost rupte brusc si fara explicatii pertinente, de interventii ale pârâtei care a înlocuit masura de plasament a minorei la un alt asistent maternal iar din referatele de evaluare s-a retinut o anumita înversunare a pârâtei în a refuza categoric orice legatura a reclamantilor cu minora desi acestia doreau sa o adopte.
Instanta de fond a retinut din referatul de audiere a minorei ca aceasta sufera profund din cauza faptului ca nu i s-a permis sa o revada pe reclamanta si cu prilejul audierii copilul vorbea printre lacrimi solicitând sa ramâna cu C..
Prima instanta a apreciat ca reclamantilor trebuie sa li se creeze posibilitatea de a avea legaturi personale cu copilul, în mod firesc, fara a se simti stânjeniti de prezenta celuilalt asistent maternal, prin mentinerea acestor legaturi , fetita beneficiind în continuare de grija si afectiunea de care a avut parte anterior.
Împotriva acestei sentinte a declarat apel pârâta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi motivând ca în mod gresit prima instanta a admis actiunea reclamantilor, fara a lua în calcul si prev. art. 2 si 3 din Legea 272/2004 care mentioneaza ca interesul superior al copilului va prevala în toate demersurile si deciziile care-i privesc.
S-a mai motivat ca prima instanta a luat în considerare ca probe declaratiile: medicului de familie, a educatoarei, a preotului si primarului, desi acestea sunt probe extrajudiciare, persoanele în cauza fiind beneficiarele sponsorizarilor facute de familia A. si nu a luat în considerare evaluarea psihologica înregistrata sub nr. 42774/3.10.2007 întocmita în prezenta psihologului .
S-a precizat totodata ca nu este în discutie o înversunare din partea apelantei catre familia A. deoarece masura revocarii plasamentului minorei si suspendarea atestatului de asistent maternal a intimatei A. C., au fost luate în urma verificarilor efectuate la domiciliul acesteia de catre reprezentantii Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi si la propunerea reprezentantilor Primariei Scobinti, echipele de specialisti surprinzând-o pe reclamanta mirosind a alcool si exprimându-se cu greutate si incoerenta.
S-a mai mentionat ca minora a mai fost evaluata de catre specialistii Spitalului Clinic de Psihiatrie “Socola” Iasi, care au precizat ca aceasta are dezvoltare psiho-cognitiva la nivelul deficientei mentale usoare, anxietate latenta cu agresivitate în scop de autoaparare, imaturitate emotionala, negativism, dificultati de adaptare, ceea ce a dus la propunerea facuta de catre serviciul de evaluare complexa si aprobat de Comisia pentru Protectia Copilului Iasi de încadrare a copilului în gradul de handicap grav.
Starea minorei a fost afectata datorita iresponsabilitatii si slabei implicari în dezvoltarea normala a acesteia de catre familia A., între sotii A. persistând o situatie tensionata, pe fondul consumului de alcool si a excesului de autoritate din partea d-lui A.
Intimatii A.D. si A. C., legal citati si-au precizat pozitia procesuala prin formularea unei întâmpinari prin care au solicitat respingerea apelului întrucât simptomatologia minorei constatata de catre doctori este declansata tocmai de scoaterea brusca a minorei din cadrul singurei familii pe care a cunoscut-o vreodata.
S-a mai motivat ca rapoartele de evaluare 2905/2007 si 1962/2007 sunt falsificate formulându-se plângere penala în acest sens.
Minora a fost audiata în Camera de Consiliu, rezultatul audierii fiind consemnat în Încheierea de sedinta din 9 iunie 2008.
Tribunalul, analizând actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate cât si în baza disp. art. 295 Cod procedura civila, constata ca reclamantii au solicitat în baza disp. art. 14 alin. 1 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, sa mentina relatii personale cu minora C. R. E., si vizitarea acesteia.
Tribunalul, constata ca minora C. R. E., are vârsta de 8 ani, iar în perioada 2002-2007 intimata A. C. a luat-o în îngrijire, în calitate de asistent maternal profesionist, si în prezent minora se afla în îngrijirea unui alt asistent maternal profesionist si anume D. D. E., în baza sentintei civile 1145/ 8 iunie 2007 a Tribunalului Iasi, prin care s-a dispus înlocuirea masurii plasamentului în regim de urgenta, luata de D.G.A.S.P.C. Iasi prin Decizia 85/11.05.2007, ca urmare a suspendarii atestatului 811/2005 de asistent maternal profesionist a lui A. C.
Se mai retine ca familia A. are un fiu, D. A., potrivit fisei de evaluare psihologica a fam. A. D. si A. C., (filele 30-31 dos. fond) care locuieste împreuna cu bunicii sai iar în ce priveste latura afectiva se simte putin singur, mai ales acasa.
În mod gresit prima instanta a retinut ca reclamantii pot avea relatii personale cu minora C. R. E., si o pot vizita atâta timp cât din probele dosarului rezulta o alta situatie de fapt.
Declaratiile extrajudiciare depuse la dosar la filele 6,7,9,15,16 (preotul paroh, primarul comuna Scobinti, medicul familiei si educatoarea de la Gradinita din comuna Scobinti ) si tabelele cu cetatenii din comuna Scobinti în care-si mentioneaza acordul cu adoptia minorei de catre fam Acotunoaie nu au relevanta în cauza, atâta timp cât referatele întocmite de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi mentioneaza ca intimata A. C. se afla sub influenta bauturilor alcoolice ( fila 50 – dosar fond ) atunci când erau facute vizite la domiciliul fam. A., scopul fiind de evaluare a asistentilor maternali profesionisti.
Evolutia minorei C. R. E.rezulta din referatul întocmit de apelanta la 19.06.2007 (fila 54 – dos. fond), prin raportul de vizita la domiciliul asistentei maternale profesioniste D. D. E., minora îmbunatatindu-si vocabularul, eliminând treptat expresiile obscene însusite în mediul familial anterior si pare mai sigura pe sine si încrezatoare, fiind comunicativa si zâmbitoare.
Potrivit biletului de externare emis de Spitalului Clinic de Psihiatrie “Socola” Iasi (fila73 dosar fond) minora C. R. E., a fost diagnosticata cu anxietate latenta cu agresivitate în scop de autoaparare,imaturitate emotionala, negativism, dificultati de adaptare, (simptomatologie declansata si întretinuta de primul plasament familial).
Consumul de alcool al reclamantei A. C., este mentionat si în declaratia martorei C. C., data în fata instantei de fond, persoana care efectua evaluarea lunara a asistentului maternal, mentiune facuta si de catre psihologul Luca Catalin la evaluarea din 3.0ct. 2007 privind familia A. dar si minora C. R. E., atunci când a fost audiata de catre instanta în Camera de Consiliu în baza disp. art. 24 al. 2 din Legea 272/2004, când a precizat ca mama C. consuma bauturi alcoolice, dupa care dormea iar minora ramânea singura.
Echilibrul de interese în joc trebuie sa tina cont de interesul copilului caci acesta este cel care trebuie sa accepte familia cu care intra în relatii si nu invers.
Din probele dosarului si în mod special din declaratia minorei data în Camera de Consiliu care a precizat ca la fam. A. a fost batuta si ca doreste sa fie crescuta la familia la care este în prezent, nu rezulta o legatura puternica de afectiune între minora si reclamanti pentru a se stabili un cadru prielnic unor legaturi personale cu aceasta.
Conventiile internationale în materia protectiei si a drepturilor copiilor lasa autoritatilor o libertate de apreciere cu privire la vârsta la care copilul poate fi considerat suficient de matur pentru ca dorintele sale sa fie luate în seama.
Chiar daca la dosarul cauzei exista declaratia apelantei ca a cerut încadrarea minorei în grad de handicap grav, existând si un certificat de încadrare al copilului în grad de handicap, valabil 6 luni de la data eliberarii si anume 20 nov. 2007, emis de Comisia pentru Protectia Copilului Iasi , instanta a perceput personal starea emotionala a minorei atunci când a audiat-o si apreciaza ca la vârsta de 8 ani, chiar daca a fost timorata la începutul momentului audierii, aceasta a putut relata pe deplin constienta situatia afectiva dintre ea si reclamanti, C. R. E., precizând ca la parintii la care se afla acum este mai bine decât la mama C. si tata D..
În speta sunt puse în discutie interesele reclamantilor si ale minorei.
Din punctul de vedere al minorei nu este justificata crearea, împotriva vointei ei, de relatii afective cu persoane cu care nu este unita printr-o legatura biologica si pe care nu le percepe ca fiind o familie.
Desi dorinta reclamantilor este legitima si urmareste sa creeze o relatie de atasament. de afectiune prin întretinerea de legaturi cu minora, ea nu se poate bucura de o protectie absoluta în virtutea art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului în masura în care intra în conflict cu refuzul minorei de a stabili o relatie.
Curtea europeana a Drepturilor Omului a statuat în mai multe cauze (E.P. împotriva Italiei din 16 nov. 1999) ca-n virtutea aspiratiilor reclamantilor de a dezvolta legaturi de atasament, de a mentine o atmosfera de familie, dreptul acestora este limitat de interesul superior al copilului .
Pentru aceste considerente, tribunalul a constatat ca apelul este întemeiat si în consecinta l-a admis, a schimbat în tot sentinta apelata în sensul ca a respins actiunea reclamantilor.
Publicat de: pe 4 July, 2011 
Categorie: 
