Top

Pretenţii

Dosar nr. 3588/89/2009 – pretentii.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECTIA CIVILA

SENTINTA CIVILA Nr. 876

Sedinta publica de la 29 Iunie 2010

Instanta constituita din:

PRESEDINTE DANIELA MIHAELA MANOLE

Grefier ANGELA CHIRVASA

——–

Cu participare procuror Galan Radu

Pe rol pronuntarea cauzei Civil privind pe reclamant AI, domiciliat în si pe pârât STATUL ROMÂN – PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, având ca obiect pretentii.

La apelul nominal facut în sedinta publica la pronuntare lipsesc partile.

Procedura legal îndeplinita.

Mersul dezbaterilor si sustinerile partilor au fost consemnate în încheierea de sedinta din data de 22.06.2010, care face parte integranta din prezenta sentinta si când, din lipsa de timp pentru deliberare, s-a amânat pronuntarea la 29.06.2010, dându-se solutia de fata;

INSTANTA

Asupra cauzei de fata,

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante cu nr. 3588/89/2009 reclamantul AI a chemat în judecata Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice, solicitând obligarea acestuia la despagubiri morale în suma de 25 milioane euro sau echivalentul în lei la data efectuarii platii, pentru prejudiciul moral cauzat ca urmare a condamnarii cu caracter politic la 23 de ani munca silnica, 10 ani degradare civica si confiscarea averii pentru infractiunea de uneltire contra ordinii sociale, prev. de art. 209 pct. 1 Cod penal anterior, prin sentinta penala nr. 294 din 19.05.1959 a Tribunalului Militar de Mare Unitate Iasi din dosarul 260/1959 si plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii reclamantul arata ca a fost condamnat prin sentinta penala nr. 294/19.05.1959 a fost condamnat cu caracter politic la 23 ani munca silnica, 10 ani degradare civica si confiscarea averii pentru infractiunea de uneltire contra ordinii sociale, prev. de art. 209 pct. 1 din Codul penal anterior.

A fost arestat la 28.01.1959 si pus în libertate la 14.04.1964, dupa o detentie de 5 ani, doua luni si 16 zile, aplicându-i-se Decretul de gratiere nr. 176/1964, asa cum rezulta din copia extras a sentintei penale nr. 294/19.05.1959 si adeverinta 75059 din 16.07.1990 eliberata de Directia secretariat – Juridica din Ministerul de Interne. În urma admiterii recursului extraordinar declarat de Procurorul General al României pedeapsa i-a fost modificata prin decizia 146/03.07.1963 a Tribunalului Suprem – Colegiul Militar, la 15 ani munca silnica.

Ca urmare a acestei condamnari si a lipsirii de libertate pe nedrept, reclamantul arata ca i s-a cauzat un prejudiciu moral, sie si familiei sale, timp de 40 ani pâna la sfârsitul fostului regim, producând grave sechele psihice care subzista si în prezent. Arata ca suferintele morale, psihice si materiale pe care le-a îndurat nu pot fi cuantificate cu certitudine însa, la momentul estimarii prejudiciului moral suferit a avut în vedere mai multe considerente, respectiv:

– a fost pus sub urmarire, supravegheat, arestat si condamnat

– vârsta la care au fost luate aceste masuri împotriva sa, respectiv 19 ani si 6 luni

– a fost supus unui regim sever de detentie

– a fost urmarit în permanenta de catre organele special create în acest scop

– dupa casatorie, întreaga familie a avut de suferit, copiii fiind amenintati în permanenta, nu au fost primiti la facultate sau eliminati datorita trecutului tatalui

– nu s-a putut angaja pe lungi perioade de timp iar când era angajat si se afla de trecutul sau era concediat.

– A suferit mari prejudicii pe plan psihic, condamnarile si urmarile acestora fiind prezente permanent în viata sa

În dovedire a depus înscrisuri: copie în extras a sentintei penale nr. 294 din 19.05.1959; adeverinta 75059 din 16.07.1990; hotarârea nr. 31/26.07.1990 a Comisiei judetene Vaslui pentru aplicarea decretului Lege nr. 118/1990 si cazierul judiciar.

În drept si-a întemeiat actiunea pe dispozitiile art. 5 alin. 1 lit. a din Legea 221/02.06.2009.

Pârâtul, legal citat, nu a depus întâmpinare si nu a trimis reprezentant în instanta pentru a-si formula apararile.

În cauza s-a administrat proba cu înscrisuri.

Examinând actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:

Potrivit art. 1 al. 2 din legea nr. 221/2009, constituie de drept condamnari cu caracter politic condamnarile pronuntate pentru faptele prevazute de art. 207-209 din Codul penal din 1936 cu modificarile si completarile ulterioare.

Reclamantul AI a fost condamnat prin sentinta penala nr. 294/19.05.1959 a Tribunalului Militar Iasi, ramasa definitiva prin decizia nr. 1666/23.06.1959 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militara Bucuresti, la pedeapsa de câte 25 ani de munca silnica si câte 10 ani de degradare civica pentru savârsirea infractiunii prevazute de art. 209 pct. 1 Cod penal, retinându-se ca a întretinut legaturi pe linie de organizatie subversiva cu numitul Pagu Vasile referitoare la scopul organizatiei subversive, dându-i sa citeasca dintr-un caiet programul statut al organizatiei contrarevolutionare, planurile facute de conducerea organizatiei pentru declansarea insurectiei armate.

Se mai arata în hotarâre ca reclamantul a fost de acord cu propunerea numitului Pagu Vasile de a face parte din aceasta organizatie si l-a asigurat ca va cauta ca în Bârlad sa gaseasca o serie de persoane în vederea recrutarii lor în organizatia subversiva.

De asemenea, prin aceeasi hotarâre s-a dispus confiscarea averii reclamantului.

La data de 28.01.1959, reclamantul a fost încarcerat si a executat o detentie de 5 ani, 2 luni si 16 zile, fiind gratiat prin decretul de gratiere nr. 176/1964.

Pentru efectuarea acestei perioade de detentie, având în vedere si tratamentele inumane la care erau supusi detinutii în închisorile comuniste, condamnati pentru fapte împotriva orânduirii comuniste si faptul ca dupa executarea pedepsei a fost urmarit în continuare de autoritati, reclamantul a solicitat obligarea Statului Român prin Ministerul Finantelor Publice la plata de despagubiri morale în cuantum de 25.000.000 euro sau echivalentul în lei la data efectuarii platii.

În ceea ce priveste daunele morale, acestea trebuie sa acopere prejudiciul moral suferit de reclamant ca urmare a arestarii si detentiei sale nelegale, nelegalitatea acestor masuri fiind prezumata prin legea nr. 221/2009. Prin lipsirea de libertate pe o perioada de 5 ani, 2 luni si 16 zile , reclamantului i s-a adus atingere reputatiei, iar traumele psihice provocate de o atare masura pot si trebuie sa fie reparate prin acordarea de despagubiri.

Cu privire la cuantificarea acestui prejudiciu, aceasta nu este supusa unor criterii legale de determinare. În acest caz, cuantumul daunelor morale se stabileste, prin apreciere, ca urmare a aplicarii criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de cei în cauza, în plan fizic si psihic, importanta valorilor lezate, masura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura în care le-a fost afectata situatia familiara, profesionala si sociala.

Astfel, prin condamnarea suferita de reclamant s-a cauzat acestuia un prejudiciu nepatrimonial ce a constat în consecintele daunatoare neevaluabile în bani ce au rezultat din atingerile si încalcarile dreptului nepatrimonial la libertate, cu consecinta inclusiv a unor inconveniente de ordin fizic din cauza pierderii confortului, fiind afectate si alte atribute ale persoanei care influenteaza relatiile sociale, onoare, reputatie, precum si cele care se situeaza în domeniul afectiv al vietii private, relatii cu prietenii, apropiatii.

Lipsirea de liberate a avut repercusiuni si în planul vietii private si profesionale a reclamantului, condamnat din motive politice, inclusiv dupa momentul eliberarii, fiindu-i afectate din cauza conditiilor istorice anterioare anului 1989 viata familiala si chiar sursele de venit.

În privinta cuantumului despagubirilor, s-a apreciat ca, în materia daunelor morale, principiul repararii integrale a prejudiciului nu poate avea decât un caracter aproximativ, având în vedere natura neeconomica a acestor daune, imposibil de echivalat baneste. Despagubirea acordata vine sa compenseze prejudiciul.

Suma solicitata de reclamant este foarte mare, suma de 50.000 euro constituind o satisfactie suficienta si echitabila.

În temeiul art. 274 C. proc. Civ., instanta va obliga pârâtul la plata catre reclamant a cheltuielilor de judecata, constând în onorariul de avocat si contravaloarea transportului la instanta.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite în parte actiunea civila formulata de reclamantul AI, domiciliat în mun în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice.

Obliga pârâtul la plata catre reclamant a sumei de 50.000 euro sau echivalentul în lei la data platii, reprezentând daune morale.

Obliga pârâtul la plata catre reclamant a sumei de 5108 lei cheltuieli de judecata.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica azi, 29 iunie 2010.

Etichete: