Revendicare imobiliară
Dosar nr. 895/189/2009
R O M Â N I A
TRIBUNALUL VASLUI
CIVILA
DECIZIE CIVILA Nr. 1855/R
Sedinta publica de la 21 Decembrie 2010
Completul compus din:
PRESEDINTE MIRELA-CRISTINA TÂRLEA
Judecator PETRUS CIPRIAN DIACONARU
Judecator DIANA ELENA SÎRGHI
Grefier RAMONA AGAFITEI
S-a luat în examinare pronuntarea recursurilor civile declarate de catre recurenta – intimata – reclamanta SC P SA BÂRLAD, cu sediul în Bârlad, în contradictoriu cu intimata – recurenta – pârâta SC CC SRL BÂRLAD, cu sediul în Bârlad, împotriva sentintei civile nr. 376/03.02.2010, pronuntata de Judecatoria Bârlad, având ca obiect revendicare imobiliara.
La apelul nominal, facut în sedinta publica la pronuntare, au lipsit partile.
Procedura de citare este legal îndeplinita.
Dezbaterile în prezenta cauza au avut loc în sedinta publica de la 07 Decembrie 2010, sustinerile partilor fiind consemnate în încheierea de sedinta de la acea data, care fac parte integranta din prezenta decizie, si când din lipsa de timp pentru deliberare, s-a amânat pronuntarea cauzei la 14 Decembrie 2010 dupa care, în aceeasi compunere si pentru aceleasi motive, s-a amânat pronuntarea astazi, 21 Decembrie 2010, dându-se decizia de fata:
INSTANTA
Deliberând asupra recursurilor civile de fata constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 376 din 03.02.2010 a Judecatoriei Bârlad, a fost respinsa cererea de suspendare a judecarii cauzei pâna la solutionarea dosarului nr. 3524/189/2009 privind dreptul de superficie si solicitarea privind disjungerea capatului de cerere cu privire la schimbarea traseului de gaz pâna la solutionarea servitutii de trecere.
A fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei SC P SA Bârlad pentru capatul de cerere stabilirea limitelor unei servituti de trecere.
S-a stabilit în folosul pârâtei SC „CC” SRL Bârlad o cale de acces dinspre drumul public spre imobilul proprietatea ei, situat în Bârlad, str. Tecuciului nr.2, jud. Vaslui pentru o suprafata de 489,721 mp asa cum a fost individualizata prin punctele 18-19-12-11-10-1-9-8-7-14-6-5-20-28-27-18 în anexa nr.2 a raportului de expertiza topografica expert Bica Iulian Mihail.
A fost respinsa cererea prin care reclamanta SC P SA Bârlad a solicitat ca pârâta SC CC SRL Bârlad sa-i plateasca despagubiri pentru suprafata de teren aservita prin servitutea de trecere stabilita în folosul pârâtei SC CC SRL Bârlad si cererea prin care reclamanta SC P SA Bârlad a solicitat ca pârâta SC CC SRL sa schimbe traseul tevii de gaz.
A fost obligata pârâta sa plateasca reclamantei suma de 670 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin cererea initiala adresata Judecatoriei Bârlad la data de 29 octombrie 2007 reclamanta SC P SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC Cleopatra Center SRL pronuntarea unei hotarâri prin care pârâta sa fie obligata sa-i lase reclamantei în deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 120 mp teren , situat în Bârlad, str. Tecuciului nr.2, jud. Vaslui, sa-si ridice constructiile edificate fara drept si fara autorizatie pe terenul proprietatea lor, sa fie obligata pârâta sa modifice amplasamentul tevii de gaz amplasata pe imobilul proprietatea lor fara acordul lor, în asa fel încât sa nu aduca atingere proprietatii lor, sa se stabileasca pentru pârâta limitele unei servituti de trecere la constructia proprietatea acesteia, cu obligarea la plata sumei de 1000 Euro/luna, reprezentând lipsa de folosinta pentru terenul afectat de servitute, cu cheltuieli de judecata.
La prima judecata reclamanta a folosit proba cu înscrisuri, martori, expertiza tehnica judiciara, iar pârâta proba cu înscrisuri, martori.
Exceptiile invocate de pârâta SC CC SRL Bârlad respectiv exceptia lipsei de interes a cererii de revendicare si ridicare constructii, exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei privind schimbarea traseului tevii de gaz, exceptia inadmisibilitatii cererii pentru stabilirea unei servituti de trecere au fost respinse, fiind admise în parte cererile pentru revendicare, ridicare constructii si servitute de trecere si respinsa cererea pentru despagubiri asa cum rezulta din dispozitivul sentintei civila nr. 1089 pronuntata la data de 10 aprilie 2008 de Judecatoria Bârlad.
Împotriva acestei sentinte a formulat recurs reclamanta S.C. „ P”SA , recurs admis prin decizia civila nr. 1420/R din 11 noiembrie 2008 asa cum am aratat anterior, cauza fiind trimisa la rejudecare cu mentiunile privind rezolvarea obiectiunilor de la expertiza topometrica si efectuarea unei expertize de specialitate privind traseul tevii de gaz.
Expertul topograf Bîca Iulian a raspuns obiectiunilor formulate si a prezentat trei variante privind calea de acces în folosul pârâtei S.C. „Cleopatra Center„ SRL dinspre drumul public spre imobilul proprietatea sa.
La rejudecarea cauzei s-a invocat si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei S.C. „P”SA pentru stabilirea limitelor unei servituti de trecere, exceptie respinsa de instanta, întrucât la data de 21 decembrie 1994 conform procesului verbal aflat la fila 40 din primul dosar reclamanta S.C. „P” SA a acceptat ca S.C. „ Podul Înalt” proprietara a spatiului de frig si a terenului aferent în suprafata de 378, 53 m.p. sa foloseasca caile de acces pentru buna desfasurare a activitatii, ori aceasta întelegere nu reprezinta decât acceptarea existentei unei servituti de trecere care greveaza terenul proprietatea sa si care s-a transmis celor care au preluat spatiul de frig de la vânzatorul initial SC ”Podul Înalt„ SA Vaslui, respectiv proprietarei actuale SC ”Cleopatra Center” SRL.
Acest aspect a fost avut în vedere si de instanta de recurs când a trimis cauza la rejudecare pentru a gasi o alta abordare pentru calea de acces existenta în prezent care indisponibilizeaza suprafata de 879,05 m.p., astfel ca din variantele prezentate de expert instanta s-a ales varianta nr. 2 prin care se stabileste în folosul pârâtei SC ”CC” SRL o cale de acces în suprafata de 489 , 721 m.p., individualizata de expertul topograf Bâca Iulian Mihail pe punctele de contur 18-19-12-11-10-1-9-8-7-14-6-5-20-28-27-18 din anexa nr. 2 deoarece aceasta cale de acces asigura accesul la toata proprietatea pârâtei si faptul ca nu asigura accesul la utilitatile spatiului, respectiv WC nu poate constitui un impediment, ori un argument pentru a indisponibiliza o suprafata mai mare de teren, respectiv suprafata de 879,65 m.p mentionata în varianta nr. 3 a raportului , asa cum nu se poate limita calea de acces la suprafata de 318 m.p. din varianta nr. 1 deoarece nu se asigura accesul la toata proprietatea pârâtei.
În consecinta, acest capat de cerere a fost admis si s-a stabilit calea de acces din varianta nr. 3, în drept fiind aplicabile disp. art. 634 cod civil potrivit caruia proprietarul fondului supus servitutii nu poate face nimic pentru a-i scadea întrebuintarea sau a i-o îngreuna .
Astfel, reclamanta SC P SA nu poate schimba starea locurilor, nici stramuta exercitarea servitutii dintr-un loc in altul dar daca stabilirea primitiva a devenit mai împovaratoare o poate limita.
Deoarece reclamanta SC „ P”SA nu a facut dovezi privind prejudiciul pe care-l sufera prin indisponibilizarea acestei suprafete a fost respinsa ca nedovedita solicitarea privind lipsa de folosinta în baza disp. art. 1169 cod civil.
In obiectiunile formulate la raportul de expertiza topografica si aflate la filele 52-53 dosar, reclamanta SC P SA a sustinut ca trecerea trebuie facuta pe calea de acces cea mai scurta, însa a omis sa precizeze ca ea a fost de acord ca proprietarul spatiului de frig sa foloseasca caile de acces pentru buna desfasurare a activitatii, astfel ca nu s-a putut sustine dupa 16 ani ca în prezent numai dreptul sau a fost restrâns si ca îi sunt blocate caile de acces, deoarece prin limitarea impusa de instanta, acest inconvenient este înlaturat evitându-se si prejudicierea intereselor pârâtei careia i-a fost recunoscut dreptul de a folosi calea de acces .
În ce priveste despagubirea, reclamanta SC P SA a solicitat suma de 1000 Euro pe luna, însa fara a dovedi aceste sustineri si nu poate acuza expertul ca manifesta rea credinta pentru ca dovada sustinerilor sale se poate face prin orice mijloc de proba . Mai mult decât atât, chiar reclamanta SC P SA a afirmat ca exista prezumtia ca îi este împiedicata desfasurarea activitatii , însa aceeasi era situatia si când a acceptat folosirea cailor de acces, iar situatia de fapt din acel moment nu s-a schimbat, instanta având obligatia ca la stabilirea unei servituti sa aprecieze interesele partilor si nu numai o nevoie.
Prin extrapolare, aceeasi a fost situatia si cu privire la solicitarea ca pârâta SC” Cleopatra Center „SRL sa schimbe traseul de gaz.
Asa cum a rezultat din explicatia data de executantul S.C. „Dan – Doru Impex” SRL, racordul la S.C. „ CC” SRL s-a facut în anul 2003 si a fost precedat de obtinerea documentatiei , iar în anul 2002 când s-a întocmit documentatia prealabila nu era prevazut acordul proprietarului învecinat proprietarului de gaz. În consecinta, documentatia a fost întocmita conform legislatiei la acel moment, iar reclamanta S.C. „P” SA care se considera proprietara terenului învecinat nu s-a opus instalarii conductei din care se alimenteaza nu numai S.C. „Cleopatra Center” SRL ci si S.C. „ Fit Romania” SRL , S.C. „Bogmih” SRL asa cum arata expertul, si pentru schimbarea traseului careia este necesar sprijinul unui proiectant autorizat.
Reclamanta S.C. „ P”SA nu a reprosat pârâtei, ori SC „Fit Romania” SRL si SC „Bogmih” SRL care se alimenteaza din conducta ca îi i-ar fi afectata proprietatea, iar la data formularii actiunii, respectiv – 29 octombrie 2007, în motivarea cererii s-a sustinut ca s-a instalat pe constructia lor o teava de gaz metan, în conditiile în care niciodata nu s-a solicitat acordul.
Cum acordul nu se cerea de legislatia în vigoare la acea data, actiunea acesteia a fost respinsa ca neîntemeiata.
Acest capat de cerere a fost respins si ca nedovedit, deoarece reclamanta SC P SA nu a facut dovezi ca terenul pe care este amplasata conducta este proprietatea sa, ori ca nu poate exercita cele trei atribute ale dreptului de proprietate : posesia , folosinta si dispozitia datorita unei împrejurari ulterioare instalarii conductei si in strânsa legatura cu aceasta.
În ce priveste constructia la care a facut referire reclamanta SC P SA, daca într-adevar îi apartinea si era afectata de instalarea conductei putea fi remediata de pârâta SC „CC” SRL daca prejudiciul era o consecinta a acestui fapt.
Pe de alta parte – instanta nu a putut sa dispuna modificarea amplasamentului conductei de gaz fara a propune solutii tehnice în conditiile în care alimentarea cu gaz deserveste trei societatii si daca reclamanta SC P SA nu mai dorea ca traseul conductei sa traverseze proprietatea sa dovedita de acte , putea genera un nou proiect pentru care sa suporte integral cheltuielile, deoarece cel efectuat s-a facut la acel moment în mod legal si fara a exista vreo opozitie la instalarea conductei.
Ca o consecinta a admiterii în parte a actiunii , pârâta S.C. „CC „ SRL a fost obligata sa plateasca reclamantei S. C. „P„ S.A. parte din cheltuielile de judecata efectuate la rejudecarea cauzei, respectiv cele privind expertiza topografica, ca raspuns la obiectiunile formulate la expertiza topografica efectuata la prima judecata în baza art.276 Cod proc.civila.
Împotriva acestei hotarâri au formulat recurs atât SC P SA BÂRLAD, cât si SC CC SRL BÂRLAD.
Astfel, recurenta SC CC SRL a criticat sentin?a primei instante pentru nelegalitate si netemeinicie, pentru urmatoarele considerente:
1 .Instanta s-a pronuntat pentru un lucru cu care nu a fost învestita. Astfel, desi prin actiunea introductiva reclamanta a solicitat “stabilirea limitelor unei servituti de trecere, din cuprinsul hotarârii rezulta ca instanta de fond nu a stabilit limitele unei servituti, chiar a creat o servitute “stabilind în folosul pârâtei o cale de acces dinspre drumul public spre imobilul proprietatea ei situat în Barlad, Str Tecuciului nr.2. Reclamanta a dorit sa spuna prin actiunea sa faptul ca exista deja o servitute de trecere, dar aceasta nu este conturata, limitata, conditii în care a apelat la ajutorul instantei pentru stabilirea limitelor acestei servituti. Ori instanta de fond prin dispozitiv a acordat o cale de acces pe un traseu stabilit conform anexei 2 a unui raport de expertiza, instituind pentru prima data între fondul aservit si fondul dominant o servitute de trecere.
2. Gresit a respins instanta de fond exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei SC P SA pentru capatul de cerere prin care a solicitat stabilirea limitelor unei servituti de trecere, în conditiile în care conform dispozitiilor art. 622 C.civ. servitutile necontinue si neaparente, cum este si servitutea de trecere, potrivit art.624 si 628 nu se pot dobândi decât prin titluri. Prin urmare aceste servituti neputând fi dobândite prin prescriptie nici actiunile posesorii relativ la exercitiul lor fara existenta unui titlu nu pot fi admisibile. În cauza nu exista un titlu care sa stabileasca servitute intre cele 2 proprietati. În conformitate cu disp.art.616,cod civil proprietarul al carui loc “este înfundat si care nu are nici o iesire la calea publica”poate solicita de la proprietarul fondului aservit stabilirea servitutii de trecere; ei sunt proprietarii imobilului depozit frigorific, terenul este proprietatea reclamantei intimate, asadar nu aceasta poate promova o actiune in stabilirea unei servituti, ci doar pârâtii. Prin urmare, reclamanta nu are calitate procesuala activa in a formula o astfel de actiune. În lipsa titlului care sa dovedeasca servitutea actiunea urmeaza a fi respinsa, iar in ipoteza in care aceasta servitute ar exista, nu exista nici un temei legal pentru care aceasta ar trebui limitata, deoarece potrivit art.630 cod civil acela caruia i se cuvine o servitute are dreptul de a face toate lucrarile trebuincioase spre a se sluji cu dansa, spre a o pastra, iar art.634 cod civil prevede expres ca proprietarul fondului supus servitutii nu poate face nimic spre a-i scadea întrebuintarea sau a o îngreuna.
Ori, nu exista dovezi in prezenta cauza ca reclamanta si-ar fi modificat situatia de fapt fata de momentul in care pârâta a cumparat acest depozit, anul 2001 ?i ar avea nevoie de întregul teren pe care parata la folosit pana in prezent. In speta, instanta urmeaza sa aprecieze si sa aplice dispozitiile art. 576, in sensul ca servitutea este o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitate unui imobil având un alt stapân.
3. A mai aratat recurenta cai mobilul pârâtei este reprezentat de un depozit frigorific la care vin si pleaca un numar mare de tiruri care aprovizioneaza cu carne acest depozit. La dosarul cauzei sunt depuse normele elaborate de Ministerul Alimentatiei si DSV din care rezulta ca descarcarea coletelor cu carne congelata trebuie facuta la usa depozitului prin perdea de aer si nicidecum in alte modalitati. Pentru a utiliza acest imobil conform utilitatii prevazuta de art. 675 evident ca este nevoie de platforma betonata din laterala depozitului si nu de o simpla cale de acces pana la usa pe care circula personalul ce deserveste depozitul.
Acceptând prin absurd ca trebuie o limitare a servitutii (in conditiile in care aceasta servitute exista)evident aceasta nu poate fi primita decât numai in conditiile in care reclamanta ar face dovada ca pârâta nu mai are nevoie de întreaga platforma betonata si ca este prejudiciata mai mult fata de anul 2002, avându-se în vedere si faptul ca parata are o activitate foarte restrânsa in aceasta locatie
Cert este ca asupra acestei platforme betonate parata are un drept de folosinta pentru exploatarea depozitului frigorific care se circumscrie dreptului de superficie si nicidecum unei servituti de trecere.
4. Hotarârea cuprinde motivari contradictorii, astfel, se invoca disp.art.634, potrivit caruia proprietarul fondului supus servitutii nu poate face nimic pentru a-i scadea întrebuintarea,sau a i-o îngreuna, adica reclamanta SC P SA nu poate schimba starea locurilor si nici stramuta exercitarea servitutii si cu toate acestea instanta acorda acces pentru o suprafata mult mai mica decât platforma care este folosita pentru buna desfasurare a activitatii depozitului, adica 489,721 metri patrati, pe când platforma betonata folosita de 7 ani de zile si care este un accesoriu al depozitului, construita special pentru aceasta utilitate are o suprafata de 1619,53 metri patrati. Ca este asa o demonstreaza si documentatia cadastrala întocmita la aceasta locatie care evidentiaza clar limitele platformei betonate necesara desfasurarii activitati depozitului frigorific.
De asemenea instanta nu a avut in vedere faptul ca pentru suprafata atribuita nu angajatii nu pot avea acces la grupul sanitar construit in partea de est a curtii. Aceasta anexa a fost renovata in totalitate si deserveste întregul personal al depozitului. De asemenea instanta nu a tinut seama de faptul ca societatea a facut toate lucrarile trebuincioase pentru a se folosi de aceasta platforma betonata reparând-o, asigurând-o cu lumina, reparând gardurile conform disp.art.630 iar folosinta acestui teren se circumscrie notiunii de superficie astfel încât actiunea trebuia respinsa atât pe fondul cauzei cat si având in vedere exceptia invocate.
Recurenta S.C.P S.A. a criticat sentinta instantei de fond pentru urmatoarele considerente;
– Instanta de judecata a gresit atunci când a solutionat capetele de cerere cu care ramasese învestita dupa casarea cu trimitere la rejudecare. Din cuprinsul motivarii se poate observa ca instanta de fond a „ascultat” numai o singura parte, si si-a însusit chiar si sustinerile nelegale ale pârâtilor.
Prin modalitatea de solutionare a capatului de cerere prin care s-a solicitat stabilirea unei servitutii de trecere instanta de judecata a interpretat în mod gresit actul juridic dedus judecatii schimbând natura si întelesul cererii de chemare in judecata. Prin aceasta instanta a încalcat un principiu fundamental al dreptului civil si anume principiu disponibilitatii. Asa cum in mod sintetic este retinut de practica judiciara si literatura juridica principiu disponibilitatii se caracterizeaza prin aceea ca partea este cea care dispune de obiectul procesului. Cererea de chemare in judecata a fost promovata motivat de faptul ca parata intimata ocupa in mod abuziv suprafete de teren din proprietatea sa, pentru ca folosea in mod abuziv terenul si amplasase, fara acordul sau, teava de gaz pe cladirea proprietatea societatii. Astfel, in mod cert s-a dovedit interesul in promovarea actiunii justificând astfel si interesul in declansarea procedurii judiciare;
Instanta de judecata a încalcat principiul disponibilitatii partilor si, desi a investit instanta de judecata cu un capat de cerere privind stabilirea unei servituti de trecere, ramas dupa casarea cu trimitere la rejudecare, cu ocazia rejudecarii instanta a stabilit o superficie, un drept de folosinta a terenului proprietatea sa, pentru „buna folosinta a spatiului”, detinut de parata. Aceasta afirmatie este sustinuta de urmatoarele argumente: desi instanta sustine ca a solutionat o cerere pentru stabilirea unui drept de servitute, prin motivare, si prin solutia adoptata, constituie unui alt drept, un drept care nu priveste iesirea la calea publica ci „buna functionare a societatii” intimate asa cum se regaseste in motivarea de la fila 4 al.3 din dosar. Solutia îndepartata de catre instanta de judecata fara nici o motivare ofera acces la proprietate, mai putin la WC care este o constructie provizorie, toaleta ecologica ce ar trebuie sa fie amplasata pe proprietatea pârâtei – In mod gresit instanta de judecata refuza nejustificat sa revina la expert pentru a raspunde la obiectiunile formulate de catre noi fapt ce a dus in mod inevitabil la o eroare pentru ca s-a omis a se raspunde la toate .
– în mod gresit instanta de judecata a respins capatul de cerere prin care solicita obligarea paratei de a schimba traseul tevii de gaz metan amplasata pe proprietatea noastra, motivarea acestei respingeri fiind straina de cauza si in principal straina de dispozitiile codului civil si a legilor speciale privind alimentarea cu gaz metan. Instanta face abstractie de recunoasterea dreptului de proprietate cu toate atributele sale, dispozitia, posesia si folosinta. Este inadmisibil ca instanta de judecata sa ocroteasca un abuz si sa recunoasca faptul ca poti amplasa pe constructia unei alte persoane orice constructie si sunt astfel ignorate dispozitiile prin care se impune acordul proprietarului pentru a afecta in vreun fel proprietatea, mai ales când este vorba de o conducta de gaz trebuie.
Din actele depuse la dosar rezulta clar ca acest acord este necesar, ca parata nu a avut acordul societatii pentru a putea face lucrarea de racordare, a întocmit o schita falsa, in care proprietar al cladirii era trecut SC FIT SRL . Daca nu era necesar acordul de ce totusi parata intimata face „rost” de un acord de la o alta persoana juridica, si întocmeste in fals, o schita in care proprietarul cladirii pe care este amplasata teava de gaz este trecuta o alta persoana. Instanta de judecata comita o grava eroare când ratifica un fals ignorând actul depus de catre chiar unitatea parata care a stat la baza lucrarilor de instalarea gazului metan. Cu ocazia „Precizarilor” depuse de catre unitatea parata s-a depus acordul dat de catre SC FIT SRL si o schita întocmita de catre SC Dan Doru SRL care denatureaza realitatea si trece ca vecin”afectat de conducta de gaz” aceasta societatea.
A mai aratat recurenta ca nu se poate trece peste teava de gaz, nu se pot efectua lucrari de renovare iar teava de gaz o afecteaza in mod direct. In mod gresit retine instanta ca la data la care s-a efectuat lucrarea, nu era necesar fara a verifica pozitia exprimata în acest sens de chiar societatea in culpa, SC Dan Doru SRL
Tot în mod gresit se retine ca a solicitat modificarea tevii de gaz care alimenteaza si alte societati in conditiile in care teava care o afecteaza alimenteaza numai societatea parata.
De asemenea, în mod gresit a retinut prima instanta ca nu a dovedit ca terenul pe care este amplasata este proprietatea sa în conditiile în care de jur împrejurul constructiei paratei este terenul proprietatea sa, teava este montata pe constructia sa, iar concluziile raportului de expertiza Vilii Cristian arata ca traseul conductei „este in mare parte suspendat pe scheletul metalic al copertinei de la hala. Deci orice lucrari care trebuie executate pentru refacerea copertinei ( si se vede din poze ca sunt necesare reparatii ) afecteaza instalatia de gaz.
– prin solutia adoptata instanta a acordat un drept cu încalcarea dispozitiilor imperative ale codului civil deoarece nu s-a stabilit servitutea in raport de calea cea mai scurta catre iesirea publica, potrivit art.617 c.civ., nu s-a stabilit servitutea in raport de calea care i-ar afecta cel mai putin proprietatea , potrivit art.618 c.civ., nu s-au acordat despagubirile stabilite si recunoscute prin art.616 c.civ. pentru terenul afectat de catre servitute, potrivit dispozitiilor art. 616 c. civ.
Pentru dovedirea motivelor de recurs, ambele parti au depus la dosar înscrisuri.
Analizând actele ?i lucrarile dosarului, dispozitiile legale aplicabile în cauza, sentinta primei instante prin prisma motivelor de recurs, dar si sub toate aspectele, potrivit dispozitiilor art. 304 ind. 1 C.pr.civ., tribunalul va retine ca ambele recursuri sunt întemeiate,însa nu în raport de toate criticile formulate fata de considerentele pe care le vom expune în continuare.
Astfel, în ceea ce priveste recursul declarat de recurenta SC CC SRL, tribunalul va retine ca criticile de la pct. 1 si 2 nu sunt întemeiate.
Astfel, prima instanta a fost sesizata cu actiunea civila prin care recurenta reclamanta SC P SA a solicitat, printre altele, stabilirea limitelor unei servituti de trecere pentru pârâta la constructia proprietatea acesteia, cu obligarea la plata sumei de 1000 euro (luna reprezentând lipsa de folosinta pentru terenul afectat de servitute.
În consecinta, în cauza recurenta reclamanta nu a solicitat stabilirea unei servituti de trecere în favoarea pârâtei, ci obiectul cererii de chemare în judecata l-a constituit determinarea limitelor exercitarii dreptului de trecere pe fondul aservit.
Asupra acestei cereri s-a pronunta instanta prin sentinta recurata si, contrar sustinerilor recurentelor, faptul ca în dispozitivul sentintei s-a mentionat ca instanta „stabileste în folosul pârâtei o cale de acces” nu înseamna ca instanta s-ar fi pronuntat asupra altceva decât s-a cerut.
De altfel, în aceeasi modalitate s-a pronuntat prima instanta si înainte de trimiterea cauzei pentru rejudecare, prin sentinta civila nr. 1089/10.04.2008 a Judecatoriei Bârlad, iar recurenta pârâta nu a înteles sa formuleze recurs împotriva acestei sentinta cu privire la aceste aspecte.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale active a recurentei reclamante cu privire la acest capat de cerere, tribunalul va retine ca în mod legal a respins prima instanta aceasta exceptie. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 618 Cod civil “trebuie a se alege trecerea prin locul ce ar pricinui o mai putina paguba acelui pe al carui loc trecerea urmeaza a fi deschisa”.
În aplicarea acestui text, în doctrina si în practica (Curtea Suprema de Justitie, sectia civila, decizia nr. 2.617/5.12.1991) s-a decis ca la stabilirea drumului de trecere trebuie avute în vedere atât interesele proprietarului fondului dominant, cât si cele ale fondului aservit, urmând a fi aleasa calea care sa produca cea mai mica dauna pentru proprietarul fondului aservit, iar nu sa se aiba în vedere, în exclusivitate, interesul celui ce urmeaza sa beneficieze de dreptul de trecere.
De altfel, în însasi decizia civila nr. 1420/R/11.11.2008 Tribunalul Vaslui a recunoscut implicit calitatea procesuala activa a reclamantei, aratând în considerente ca proprietarul fondului aservit poate solicita schimbarea traseului deoarece în stabilirea unei servituti de trecere trebuie avut si interesul celui care suporta consecintele servitutii.
Motivul de recurs formulat de catre SC P SA referitor la amplasamentul tevii de gaz nu este întemeiat.
Astfel, instalarea si punerea în functiune a instalatiei de gaz metan s-a facut în anul 2002, când erau aplicabile dispozitiile HG nr. 538(1999, care nu prevedeau expres obligativitatea acordului proprietarului terenului învecinat solicitantului.
O asemenea prevedere se regaseste expres în dispozitiile art. 17 alin. 1 lit. e din HG nr. 1043/2004, care a abrogat HG nr. 538/1999, si care prevede ca pentru încheierea contractului de racordare solicitantul va depune, printre altele, si actul de proprietate sau documentele justificative care atesta dreptul de folosinta a terenului/terenurilor pe care se realizeaza instalatia de racordare, precum si acordul scris al proprietarilor terenurilor afectate de instalatia de racordare.
Asemenea dispozitii legale au fost însa adoptate ulterior amplasarii tevii de gaz si nu pot fi retinute ca relevante în prezenta cauza.
De asemenea, indiferent de discordantele din planul de situatie G1, care a stat la baza realizarii lucrarii, referitoare la proprietarul halei pe care este montata conducta, tribunalul va retine ca, potrivit concluziilor raportului de expertiza întocmit în cauza de expertul Ville Cristian, pentru a nu fi afectata nici într-un fel proprietatea reclamantei, conducta de gaz ar trebui sa urmareasca un traseu în afara gardului, la str. Tecuciului, pâna la poarta si apoi pe zona de servitute comuna. Ori, din expertiza rezulta ca din aceeasi coloana se alimenteaza si societatile SC Fit România SRL si SC BOGHIN SRL, societati care nu figureaza ca si parti în prezenta cauza. În consecinta, asa cum a retinut si prima instanta, orice solutie pronuntata cu privire la schimbarea amplasamentului tevii de gaz în aceste conditii le-ar fi inopozabila si practic imposibil de pus în executare.
În schimb, în ceea ce priveste motivele de recurs formulate de catre ambele recurente cu privire la calea de acces la drumul public stabilita de catre instanta în folosul recurentei pârâte si criticile formulate de recurenta reclamanta cu privire la modul de solutionare a obiectiunilor formulate la raportul de expertiza întocmit de catre expertul Bîca Iulian Mihail, tribunalul va retine ca acestea sunt întemeiate fata de urmatoarele considerente.
Astfel, prin decizia civila nr. 1420/R/11.11.2008 a Tribunalului Vaslui, s-a casat în parte sentinta Judecatoriei Bârlad, doar cu privire la solutionarea capetelor de cerere având ca obiect stabilirea limitelor unei servituti de trecere si modificarea amplasamentului tevii de gaz, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare. S-a retinut în motivarea acestei sentinte ca potrivit dispozitiilor art. 617, 617 si 618 C.civ., la alegerea caii de acces trebuie sa se aiba în vedere ca aceasta sa nu fie împovaratoare pentru fondul aservit, iar în plus codul civil prevede si obligatia proprietarului fondului dominant de a-l despagubi pe proprietarul fondului aservit cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.
Retinându-se asadar ca indisponibilizarea unei suprafete de 879,05 mp din proprietatea reclamantei nu este acceptabila în conditiile în care topografia locului permite o alta abordare, tribunalul a retinut ca obiectiunile reclamantei în aceasta privinta erau întemeiate si se impunea ca expertul sa raspunda la acestea.
În rejudecare, instanta de fond, prin adresele din data de 11.05.2009 si 11.06.2009, a dispus ca expertul sa prezinte o varianta de cale de acces care sa asigure accesul strict la constructie, sa prezinte o varianta care sa aiba în vedere exploatarea adecvata a constructiei si sa stabileasca valoarea lipsei de folosinta a terenului aservit servitutilor propuse.
Ori, obiectiunile formulate de catre recurenta reclamanta la obiectivul 4 din raportul de expertiza initial cu referire la stabilirea caii de acces vizau faptul ca varianta propusa de expert încalca chiar si întelegerea initiala, deoarece prin procesul verbal din 21.12.1994 au fost de acord sa permita accesul catre proprietarul spatiului de frig, dar nu si alte facilitati, precum grup sanitar, depozitare, expert, astfel încât expertul trebuia sa identifice calea de acces cea mai scurta si care ar afecta cel mai putin proprietatea sa. Calea de acces, în opinia recurentei reclamante, este cea mai scurta prin lateralul constructiei, în conditiile în care se poate practica intrare separata direct spre constructia pârâtei, fara a afecta alte suprafete de teren, asa cum a fost construita initial cladirea în cauza, care a fost modificata de pârâta, fiind încalcat astfel acordul din procesul verbal din 21.12.1994.
Contrar dispozitiilor deciziei civile nr. 1420/, aceste obiectiuni nu au fost trimise expertului astfel încât acesta nu a raspuns la acestea.
Mai mult decât atât, fata de raspunsul expertului la obiectiunile înaintate de instanta si variantele propuse de acesta, tribunalul va aprecia ca se impunea ca expertul sa ofere lamuri suplimentare cu privire la motivele pentru care a apreciat ca a doua varianta propusa, si care a fost însusita de catre instanta de fond, nu permite desfasurarea adecvata a activitatii recurentei pârâte, cu referire concreta la specificul activitatii pârâtei recurente si elementele de fapt concrete avute în vedere la stabilirea dimensiunilor suprafetei de teren propuse. De asemenea, se impune ca expertul sa precizeze si considerentele pentru care a apreciat ca accesul la grupul sanitar este necesar pentru buna desfasurare a activitatii, fata de mentiunile din procesul verbal din data de 21.12.1994, obiectiunile formulate de catre recurenta reclamanta, anterior mentionate, eventual sa formuleze o alta propunere, afara de cele trei, care sa nu aiba în vedere asigurarea accesului la aceasta utilitate.
În raspunsul sau cu privire valoarea lipsei de folosinta expertul a aratat ca îsi mentine afirmatia din primul raport în sensul ca nu i-au fost puse la dispozitie documente din care sa rezulte ca pârâta SC CC SRL ar fi împiedicat activitatea SC P SA.
Ori, contrar celor sustinute de expert, obiectivul fixat de catre instanta viza stabilirea valorii lipsei de folosinta a terenului aservit servitutilor propuse, nu contravaloarea daunelor cauzate reclamantei prin lipsa de folosinta a terenului ocupat de catre pârâta.
Recurenta reclamanta a formulat obiectiuni cu privire la raspunsul dat de expert, dar la termenul din data de 14.10.2009 instanta a retinut ca se impune ca aceste obiectiuni sa fie analizate odata cu fondul cauzei.
Procedând în acest mod, în conditiile în care expertul practic a refuzat nejustificat sa raspunda la acest obiectiv, prima instanta nu s-a conformat de fapt dispozitiilor obligatorii din decizia civila nr. 1420/R/11.11.2008a Tribunalului Vaslui, încalcând astfel dispozitiile art. 315 alin. 1 C.pr.civ.
Fata de aceste considerente, vazând dispozitiile art. 312 alin. 1 si 4 C.pr.civ., tribunalul va admite recursurile, va casa în tot sentinta primei instante si va retine cauza spre rejudecare în limitele stabilite prin prezenta decizie.
Astfel, cu prilejul rejudecarii cauzei, se va solicita expertului sa raspunda la obiectiunile recurentei reclamante cu privire la calea de acces propusa si la valoarea lipsei de folosinta a terenului aservit servitutii si de asemenea sa ofere lamuriri în sensul aratat mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite recursurile declarate de SC CC SRL Bârlad si SC P SA Bârlad împotriva sentintei civile nr. 376 din 03.02.2010 a Judecatoriei Bârlad, pe care o caseaza în tot.
Fixeaza termen pentru rejudecarea cauzei la data de 11.01.2011.
Irevocabila.
Pronuntata în sedinta publica astazi, 21.12.2010.
Tags: revendicare imobiliara