Top

Furtul calificat

Tip speţă: sentinta civila

Titlu: furt calificat

Data speţă: 14.10.2010

Prin cererea înregistrată la data de 14.01.2008 sub nr. 30/199/2008 pe rolul Judecătoriei Buhuşi, reclamantul A. V. a solicitat ca pârâtul B. D. să fie obligat sa-i lase in deplina proprietate si liniştita posesie suprafaţa de teren în lungime de 309 mp, inclusa in contractul de vanzare-cumparare nr.1547/21.10.1996, graniţuirea celor doua proprietăţi, cu obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că a dobândit prin vânzare-cumpărare suprafata de 1600 mp teren situat in intravilanul orasului Buhusi, suprafaţa ce include si terenul in litigiu. In acelaşi timp, paratul a devenit proprietarul suprafetei de 3600 mp teren, insa modalitatea in care a fost realizata documentaţia cadastrala nu corespunde realitatii, astfel incat, in prezent, nu coincide cu amplasamentul mentionat in contractul de vanzare-cumparare. Reclamantul precizeaza faptul ca ocuparea s-a realizat prin edificarea unui gard despartitor intre cele doua proprietati, desi, conform contractelor de vanzare-cumparare partile nu sunt vecini.

In drept, actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile art.480 C.civ.

În dovedire au solicitat proba cu înscrisuri, martori, interogatoriu, expertiza.

O dată cu acţiunea au fost anexate copie după decizia civila nr.481/09.05.2003, pronuntata in dosarul nr.4110/2003 al Tribunalului Bacau, certificat de atestare fiscala emis pe numele reclamantului, copie dupa suplimentul de expertiza tehnica, efectuata in dosarul nr.2230/1998 al Judecatoriei Buhusi contract de vanzare-cumparare nr.1547/21.10.1996, copie a sentintei civile nr.1354/5.11.1999 pronuntata in dosarul nr.2230/1998 al Judecatoriei Buhusi, iar, ulterior, reclamantul a depus in copie: adeverinta nr.40/P/2008 emisa de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Buhusi (fila 31), adresa nr.15034/21.11.2007, emisa de OCPI Bacau (fila 32),copie dupa registrul agricol (fila 33), adresa nr.3222/29.04.1995 a Comisiei Locale Buhusi de aplicare a Legii nr.18/1991 (fila 34), adresa nr.1033/25.05.1999 a Oficiului de cadastru Bacau (fila 35), planuri de situatie (filele 36-38).

Acţiunea a fost legal timbrată.

Părţile au fost legal citate. Pârâtul a depus la dosar note de probatoriu (fila 46), prin care invedereaza instantei faptul ca reclamantul este proprietarul unei suprafete de 1600 m2 teren situat in Buhusi, tarla 24, parcela 481/1/1, suprafata pe care a dobandit-o prin cumparare de la moştenitorul lui D. M..

Aceasta din urma dobandise terenul in baza legii nr. 18/1991 (titlu de proprietate nr. 29608/15.05.1995, emis pe numele moştenitoarelor defunctei A. F. respectiv, D. M. şi H. E.).

Prin sentinta civila nr. 807/30.08.2002 a Judecatoriei Buhusi, ramasa definitiva şi irevocabila,s-a constatat nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr.29608/15.08.2002,adica s-a desfiintat retroactiv actul de proprietate al autorilor reclamantului.

Paratul este proprietarul unei suprafete totale de 3600 m2, formata din doua parcele a cate 1800 m (parcela 481/3 din tarla 24 si parcela 481/4 din tarla 24), suprafata ce a fost dobandita in urma unor vanzari-cumparari succesive.

Astfel, parcela 481/3 a apartinut numitei S. E. (titlu de proprietate nr. 28801/15.11.1993), iar parcela 481/4 numitei S. E. (titlu de proprietate nr. 29034/20.11.1994). Ambele parcele au fost cumparate initial de C. V. şi T.V. (in calitate de coproprietari), prin contractele de vanzare-cumparare autentificate sub nr. 26631/12.12.1994 si 26630/12.12.1994 la fostul Notariat de Stat Bacau.

Ulterior, C. V. sj T. V. (impreuna cu sotiile lor) au vandut terenurile numitei L. M. (contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 977/27.05.1997 la B.N.P. Buhusi).

In cele din urma, parcelele 481/3 şi 481/4 din tarlaua 24 au fost cumparate de paratul B. D. (contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 418/22.02.1999 la B.N.P. Buhusi). Ulterior, acesta a intocmit şi documentatia cadastrala si a intabulat dreptul de proprietate (incheiere nr. 2006/31.07.2006 a O.C.P.I.Buhusi).

Depune alaturat copii dupa: înscrisuri.

În cauză a fost administrata proba cu înscrisuri si proba cu expertiză tehnică, (filele 120-127 si 153-154); reclamantul nu a mai insistat in administrarea probei cu interogatoriu si a celei cu martori, încuviinţate prin încheierea de şedinţă din data de 19.06.2008.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc la termenul din 07.10.2010, pronunţarea în cauză fiind amânată pentru data de 14.10.2010, pentru ca părţile să depună concluzii scrise.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Reclamantul a cumpărat suprafaţa de 1600 mp teren, individualizată în parcela 481/1/1, tarlaua 24, prin contractul de vânzare-cumpărare nr.1547/21.10.1990, încheiat cu numitul D. V. I. G., care a dobândit anterior terenul prin donaţie (contractul nr.49509/1995, fila11) de la autoarea sa D. M., iar aceasta, la rândul său, l-a obţinut prin reconstituire (TP nr.29608/1995, fila 47) după def.A. F..

Prin sentinţa civilă nr.807/2002 a Judecătoriei Buhuşi (definitivă la data de 25.07.2002, filele 48-49) s-a constatat nulitatea absolută a TP nr.29608/1995, emis pe numele D. M. şi H. E.. Conform constatărilor expertului D., exprimate în capitolul 2 al raportului de expertiză, în ceea ce priveşte istoricul parcelei nr.481( fila122 dosar), din informaţiile obţinute de la Primaria Buhusi, prin compartimentul cadastru (respective,copia dupa planul cadastral cu privire la parcela 481 si dupa evidenta suprafetelor de teren si a T.P. din aceeasi parcela) rezultă urmatoarele :

– conform planului parcelar, parcela cu nr. topografic 481/1/1 nu figureaza in evidente ;

– nu s-a prezentat un plan in detaliu cu privire la punerea in posesie in sensul ca nu se cunoste distanţa fata de canalul HC 469 ( zona de protectie a canalului ) de la care s-au efectuat punerile in posesie in parcela 481 si nu se cunoaşte nici distanta de la drumul national de la care s-au efectuat punerile in posesie catre sud ( calea ferata ) ;

– in baza evidentei informatice a T.P. din parcela 481 .la rubrica mentiuni a T.P. 29608 – A. F. este inscris ‘anulat sent. civ. nr 507/2002 ; recuperat! ‘

– conform acelorasi mentiuni mai sunt anulate si alte T.P. cum ar fi : T.P. 29434 – P.E. – parcela 481/1/3 ( 2800 m.p.), T.P. 29437 – B. V. – parcela 481/1 ( 4500 m.p. ), T.P. 29696 – S. .E. – parcela 481/3 ( 1800 m.p.);

– conform evidentei informatice a T.P. din parcela 481 exista trei amplasamente ce au acelasi nr. topografic 481 /3 si anume :

-T.P. 28801 -p 481/3 = 1800 m.p.-S.E.

T.P. 29181 – p 481/3 = 2500 m.p. – def A. Gh D.

T.P. 29696 – p 481/3 = 1800 m.p. – S.E. ( anulat, T.P. dublu

-desi parcelele 481/1/3 – P.E. ,481/1- def B. V. si 481/1/1 – def A. F. sunt anulate, in cuprinsul planului parcelar pus la dispozitie de catre Primaria Bui este radiata doar parcela 481/1/1 , celelalte doua (481/1 si 481/1/3 ) ramanad inscrise pe plan .

Avand in vedere toate aceste aspecte, instanţa va a aprecia cu privire la admisibilitatea acţiunii, raportat la situaţia actuală a amplasării terenurilor, aşa cum reiese din varianta nr.1 din raportul de expertiză D. a amplasării terenurilor în zonă, variantă în care nu apar terenurile pentru care titlurile de proprietate au fost deja anulate.

Astfel, în anexa 1(fila 124 dosar) se observă că parcelele sunt trecute în ordinea firească a numerotării lor( lângă parcela 481 –fosta proprietate a lui A. I. este trecuta parcela 481/2 –a lui A.M.- şi nu cea cu nr.481/1, a numitei B. V., care a fost desfiinţat. Urmează, în ordine firească, parcela 481/3 (A. D.), care este vecinul din partea de est a pârâtului. Instanţa observă că aceeaşi ordine este regăsită şi în procesele-verbale de punere în posesie de la filele 138-140 dosar, ceea ce dovedeşte faptul că pârâtul B. stăpâneşte aceeaşi suprafaţă de teren pe care o stapâneau şi cei de la care acesta a cumpărat terenul, respectiv, S.E.şi S. E..

Potrivit definiţiei unanim acceptate, acţiunea în revendicare este acţiunea proprietarului neposesor, împotriva posesorului neproprietar. Ori, din cele ce preced rezultă că reclamantul, deşi are contractul de vânzare- cumpărare neanulat, titlul originar care a stat la baza întocmirii acestuia, respectiv, sentinţa civilă nr.807/2002 a Judecătoriei Buhuşi, a fost desfiinţat; astfel,obiectul contractului nu mai există, după cum rezultă şi din evidenţa informatizată a TP, din cadrul Primăriei Buhuşi, iar, pentru aceste motive, reclamantul nu poate fi considerat proprietar, la momentul introducerii acţiunii.

În ipoteza în care într-o acţiune în revendicare ambele părţi deţin titluri de proprietate pentru bunul litigios (titluri de proprietate lato sensu, iar nu titluri emise în baza L18/1991), instanţa trebuie să compare aceste titluri, urmând a da eficienţă celui mai preferabil. Atfel, instanţa constată că titlul reclamantului provine la la un autor al cărui drept de proprietate a fost anulat, în timp ce acela al pârâtului provine de la un proprietar al carui titlu nu a fost pus la îndoială (contractul de vânzare-cumpărare nr.418/22.02.1999).

Comparând titlurile de proprietate ale părţilor, în cazul în care ambele provin de la acelaşi autor (în speţă, statul), instanţa observă că are prioritate cel care intabuleaza primul dreptul său, adică pârâtul (C.F.nr.2468/N, cu nr.cadastral 1680, conform încheierii din data de 13.10.2005- fila 38). Chiar dacă nu s-ar lua în considerare intabularea, analizând date la care au fost emise titlurile de proprietate ce au stat la baza înstrăinărilor succesive, se observă că titlurile de proprietate ale numitelor S. E. (fila 50), din 15.11.1993 şi cel al lui S.E.(fila 53), din 20.11.1994, care au vândut, pe rand, numiţilor C. V. şi Ţ. V. (filele 52 şi 55), care au vândut, în continuare lui L. M. (fila 56), de la care a cumpărat pârâtul B. (fila 57), sunt anterioare celui emis pe numele D. M. şi H. E. ( 15.08.1995, fila 47).

Pentru motivele expuse, instanţa urmează să respingă acţiunea având ca obiect revendicare, ca fiind nefondată.

Având în vedere soluţia dată pimului capăt de cerere, instanţa va respinge şi capătul de cerere accesoriu privind grăniţuirea, neexistând vreun temei pentru admiterea acesteia.

În baza art.274 al.1 C.pr.civ. care stipulează faptul că „partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”, va obliga reclamantul să achite pârâtului suma de 1000 lei, reprezentând onorariu avocat.

Etichete: