Top

Grăniţuire

Sentinţa civila nr. 8833/13.10.2008

Asupra prezentei cereri;

Prin cererea înregistrată sub pe rolul Judecătoriei Bacău reclamanţii G M. şi G B în contradictoriu cu pârâţii G P şi G A au cerut să se stabilească linia de hotar între proprietăţile lor şi obligarea pârâţilor să îşi ridice construcţiile ridicate pe hatul despărţitor şi pe proprietatea lor.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 27 lei şi timbru judiciar de 0,60 lei.

În motivarea acţiunii reclamanţii arată că sunt vecini cu pârâţii şi în 1979, prin contractul autentic de vânzare-cumpărare au dobândit o casă cu terenul aferent, o bucătărie lipită de casă, o bucătărie separată şi un grajd. Între cele două proprietăţi învecinate a existat un gard despărţitor la o distanţă de aproximativ 1,5-1,8 m între casa reclamanţilor şi gardul ce delimita proprietăţile.

Reclamanţii arată că pârâţii au mutat gardul dintre ei şi au construit coteţe pe hatul despărţitor. Acoperişul anexelor depăşeşte cu mult hotarul iniţial dintre cele două proprietăţi, dar, susţin reclamanţii, deşi pârâţii au mutat gardul despărţitor, se pot observa cu uşurinţă semnele de hotar iniţiale atât la stradă cât şi în grădină.

Deoarece pârâţii, arată reclamanţii, şi-au construit anexele pe hatul despărţitor, solicită ridicarea acestor anexe.

În drept reclamanţii au invocat prevederile art. 584 şi 1075 C.civ.

Pentru dovedirea cererii reclamanţii au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriu, a probei cu martori şi a probei cu expertiză topo.

Pârâţii au formulat întâmpinare în care au solicitat respingerea acţiunii.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu, proba cu martori şi proba cu expertiză topocadastrală.

Din probele administrate în cauză şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele;

Reclamantul este proprietarul suprafeţei de 743,93 mp teren situat în intravilanul comunei, judeţul B, în baza contractului de donaţie autentificat sub la BNP (fila 26 dosar) pe care sunt construite casa şi anexele achiziţionate de reclamanţi încă din anul 1979, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. Donatorul G M a dobândit terenul care face obiectul contractului de donaţie în temeiul titlului de proprietate nr..

Pârâţii opun titlul de proprietate nr., pe numele GA, care are înscrisă suprafaţa de 400 mp în intravilanul comunei LC, precum şi sentinţa civilă nr. pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr, prin care s-a constatat că pârâţii au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 400 mp teren situat în comuna L.C, judeţulB.

Prin urmare, din actele de proprietate ale părţilor rezultă că reclamanţii sunt proprietarii suprafeţei de 743,93 mp, iar pârâţii au în proprietate suprafaţa totală de 800 mp. Din concluziile raportului de expertiză instanţa reţine că în fapt reclamanţii au în posesie 812,40 mp(mai mult cu 68,07 mp), iar pârâţii stăpânesc 802,40 mp (mai mult cu 2,40 mp), astfel că şi unii şi alţii au teren în plus faţă de actele de proprietate, dar nu se poate spune că reclamanţii, care au teren în plus mai mult, ar fi cei care nu respectă linia de hotar, în condiţiile în care nu s-au făcut dovezi că terenul în plus al reclamanţilor se află pe latura unde se învecinează cu pârâţii. De altfel, aceştia din urmă stăpânesc în plus faţă de actele de proprietate 2,40 mp.

Instanţa va avea însă în vedere pentru stabilirea liniei de hotar vechimea titlurilor de proprietate, reclamanţii fiind cei care înfăţişează un titlu de proprietate mai vechi asupra terenului-contractul de donaţie autentificat sub nr. , precum şi titlul de proprietate nr. al autorului său, G M, în timp ce pârâţii au un titlu din 1996 şi sentinţa civilă pronunţată de Judecătoria Bacău. De asemenea, pentru stabilirea liniei de hotar au relevanţă urmele semnelor vechi de hotar, respectiv gardul de scândură vechi de 25 de ani situat între punctele 4-8 în schiţa anexă a raportului de expertiză, precum şi copacul(prun) situat în punctul „a” în aceeaşi schiţă anexă, despre care şi martorul H M a declarat ca se află pe linia de hotar(fila 109 dosar).

Din declaraţiile martorilor V M(fila 108 dosar) şi H.M, precum şi din raportul de expertiză şi răspunsurile la interogatoriu ale pârâtului, instanţa reţine că linia de hotar între proprietăţile părţilor a fost în linie dreaptă neexistând nici un semn exterior care să presupună contrariul.

Astfel, având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 584 C.civ., va admite cererea şi va stabili linia de hotar între proprietăţile părţilor pe aliniamentul 4-8-a identificat în raportul de expertiză.

În ce priveşte capătul de cerere având ca obiect „ridicare construcţie”, din contractul de vânzare-cumpărare al reclamanţilor nr. (fila 3 dosar) rezultă că imobilele construcţii au fost edificate de vânzători încă din 1946, iar bucătăria în 1979, după cum menţionează expertul , în timp ce anexa(magazia) pârâţilor este construită în 2007. Pârâtul a recunoscut indirect la interogatoriu că apele pluviale de pe acoperişul anexei se scurgeau pe proprietatea reclamanţilor, până când acesta a pus uluc. În acelaşi sens sunt şi declaraţiile martorilor V M şi H M care au arătat că magazia pârâţilor are streaşina peste gardul reclamanţilor, ceea ce presupune că, în lipsa unui uluc, apele pluviale s-ar scurge pe proprietatea reclamanţilor.

Pentru aceste motive urmează ca anexa construită de pârâţi în anul 2007 să fie ridicată de pe linia de hotar.

În temeiul art. 274 C.pr.civ., pârâţii vor fi obligaţi să plătească reclamanţilor cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 1.677 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, onorariu de avocat şi onorariu de expert.

Etichete: