Granituire

Dosar nr.982/179/2009

Domeniu alocat : granituire

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr. 1041/21.10.2010

Titlu: granituire

Prin cererea adresata Judecatoriei Babadag la data de 05.08.2009 si înregistrata sub nr. 982/179/2010, reclamantii S.C. V.S. S.R.L., SC R.SRL, AF C.I., B.I.si A.M., au chemat în judecata pe pârâtul T.I. ca pe cale judecatoreasca sa se dispuna granituirea proprietatilor acestora situate în com. Topolog, jud. Tulcea, în incinta fostului Agromec Topolog, conform titlurilor de proprietate, sa fie obligat pârâtul sa respecte destinatia portiunilor de teren, respectiv aceea de cai de acces, afectate circulatiei publice, asa cum sunt ele identificate în continutul titlurilor de proprietate ca „alei” sau „drum stradal”, afectatie statuata de catre însasi proprietara întregului fond SC Agromec SA si de asemenea pârâtul sa fie obligat sa ridice lucrarile de îngradire edificate pe traseul cailor comune de acces, ori autorizarea reclamantilor sa execute lucrarile pe cheltuiala pârâtului.

În motivarea actiunii, reclamanta SC V.S. SRL a aratat ca detine dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastral 725 cu urmatoarele vecinatati la N – pârâtul T.I.(în locul fostei SC Agromec SA) – aleea acces în lungime de 26,93 m.l. îngradita abuziv de pârâtul T.I., la E – alee acces comun în lungime de 96,99 m.l. cu reclamanta AF C.I. la S – Alee în lungime de 59,28 m si la V – pârâtul T.I. (în locul fostei SC Agromec SA).

S-a învederat ca aleea de acces în lungime de 26,93 m.l. este ocupata de pârât, aceleasi probleme creându-le si pe celelalte laturi în care sunt învecinati, refuzând a accepta liniile de hotar trasate anterior si intabulate la OCPI cu mult înainte de a-i deveni vecin.

Reclamanta SC V.S. SRL a mai aratat ca detine dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastral 727 cu urmatoarele vecinatati la N – pârâtul T.I.(în locul fostei SC Agromec SA) – 22,62 m.l., la E – SC V.S.SRL 44,30 m.l. (imobil cu nr. cadastral 725), la S – Alee în lungime de 22,39 m.l. si la V – reclamanta A.M. (în locul fostei SC Agromec SA) 42,23 m.l.

S-a mai învederat ca si pe aliniamentul de 22,62 m.l., pe partea nordica, pârâtul ridica aceleasi gen de probleme , în sensul ca, în primul rând contesta linia de hotar existenta si mai mult are pretentia absurda ca în general toate proprietatile dobândite anterior aparitiei sale ca proprietar de teren si constructii în incinta SC Agromec SA, proprietati intabulate de ani de zile, sa fie translatate scriptic si faptic cu aproximativ 2 m.l. înspre sud, potrivit calculelor sale.

Reclamanta Primaria Comunei Topolog a aratat ca detine dreptul de proprietate asupra unei suprafete de 3760,4 m.p. de teren, formata din 3565 m.p teren proprietate exclusiva si 195,4 m.p în indiviziune, din totalul de alee de 977 m.p. împreuna cu ceilalti reclamanti, suprafata totala având urmatoarele vecinatati la N – drum satesc, la E – proprietati private (T.Gh., S.N., I.A., C.I. si L.S.), la S – AF C.I. si la V – AF C.I. si pârâtul T.I. .

S-a sustinut ca pârâtul i-a blocat accesul la drumul comun în suprafata de 194,4 m.p., neputându-si exercita prerogativele conferite de dreptul sau de proprietate asupra acestei suprafete de teren, acesta procedând la stabilirea liniei de hotar si ridicarea îngradirii pe aliniamentul vestic în care proprietatile lor se învecineaza.

Reclamanta SC R.SRL a aratat ca detine dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastral 794 cu urmatoarele vecinatati la N – drum stradal 34,51 m.l., la E – pârâtul T.I.(în locul fostului Agromec SA )69,55 m.l., la S- alee în forma neregulata în lungime de aproximativ 37 m.l. si la V – alee acces comun în lungime de 59,22 m.l. cu reclamantul B.I.si pârâtul T.I..

S-a sustinut ca pârâtul i-a blocat accesul la cele doua alei, pe de o parte în ideea încorporarii în terenul sausi interzicerii accesului acesteia si reclamantului B.I., de la si înspre calea publica, precum si înspre alte utilitati din incinta SCAgromec SA, iar pe de alta parte , contestând aliniamentul laturii estice emitând aceleiasi pretentii ca si în cazul reclamantei SC V.S.SRL.

Reclamanta AF C.I.a învederat ca detine o proprietate ce se învecineaza la nord-est cu pârâtul si reclamanta Primaria Topolog, pârâtul contestând liniile de hotar, mai mult a luat hotarârea de a stabili cu de la sine putere aliniamentul proprietatilor lor.

S-a mai sustinut ca în urma acelorasi manifestari, pârâtul a încercat sa obstacoleze accesul liber în partea vestica si nordica a incintei fostei SC Agromec Topolog SA, prin blocarea artificiala si abuziva a aleilor de acces.

Reclamantul B.I. a aratat ca detine dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastral 699 cu urmatoarele vecinatati la N – drum exploatare, la E – alee 71,07 (în folosinta comuna cu reclamanta SC R. SRL), alee 37,69 + 10,14 + 26,87 (contestata de pârât), la S – SC Agromec SA (în prezent reclamanta A.I.) si la V – B.I., învederând ca pe latura estica, aleea de acces a fost ocupata, pâna la limita proprietatii sale de catre pârât, mai mult acesta contestând si linia de hotar stabilita prin documentatia cadastrala.

Reclamanta A.M. a aratat ca detine dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastral 773 , iar la nord se învecineaza cu alea în lungime de 5,39 m.l, aflata la confluenta cu proprietatea reclamantului B..I si pârâtului T.I. pe care, pârâtul încearca sa o încorporeze în proprietatea sa, schimbându-i astfel destinatia, contestând linia de hotar statuata urmare a documentatiei cadastrale, pretinzând existenta unei alte situatii de fapt decât aceea atestata prin titlul de proprietate pe care-l detine aceasta.

Cererea a fost întemeiata în drept pe disp. art. 584 cod civil, art. 1073 si urm. cod civil.

În dovedirea cererii, reclamanta SC V.S.SRL a depus la dosar în copie încheierea nr. 14151/13.12.2005 pronuntata în dosarul nr. CF 303/N/13.12.2005 a OCPI Tulcea, planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate, planul de amplasare în zona, fisa corpului de proprietate cu nr. cadastral 725, încheierea cu nr. 14150/13.12.2005 pronuntata în dosarul nr. CF 302/N/13.12.2005 a OCPI Tulcea, planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate, planul de amplasare în zona, fisa corpului de proprietate cu nr. cadastral 727.

Reclamanta Primaria Topolog a depus procesul verbal de licitatie nr. 28/16.06.2008 încheiat de SC Agromec SA în insolventa prin Lichidator judiciar R.N.SPRL Tulcea în dosar nr. 89/2006 JS –MB 131188/2006 (4826/2007 TT.

Reclamanta SC R. SRL Topolog a depus procesul verbal de adjudecare pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri nr. 14877/18.11.2003 încheiat de Ministerul Finantelor Publice – DGFP Tulcea, DMAVS – BÎCV în dosarul de executare nr. 8187207/2003 în baza procesului verbal de licitatie nr. 14615/12.11.2003, planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate, planul de amplasare în zona, fisa corpului de proprietate cu nr. cadastral 794.

Reclamanta AF C.I. a depus procesul verbal de licitatie nr. 28/16.06.2008 încheiat de SC Agromec SA în insolventa prin Lichidator judiciar R.N. SPRL Tulcea în dosar nr. 89/2006 JS –MB 131188/2006 (4826/2007 TT, procesul verbal de adjudecare pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri nr. 14709/14.11.2003 încheiat de Ministerul Finantelor Publice – DGFP Tulcea, DMAVS – BÎCV în baza procesului verbal de licitatie nr. II 14610/12.11.2003, factura fiscala nr. 4514452 din data de 18.11.2003 de achitare a pretului adjudecarii în suma de 63070000 lei.

Reclamantul B.I. a depus procesul verbal de adjudecare nr. 14699/13.11.2003 pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri materiale, încheiat de Ministerul Finantelor Publice – DGFP Tulcea, DMAVS – BÎCV în dosarul de executare nr. 8187207/2003 încheiat în baza procesului verbal de licitatie nr. II 14612 din data de 12.11.2003, cu documentatie cadastrala avizata la nr. 10940/17.10.2005 de OCPI Tulcea, planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate, fisa corpului de proprietate cu nr. cadastral 699, sector cadastral T 56 Cc 1522 în evidentele Oficiului Cadastru si Publicitate Imobiliara Tulcea sub nr. 10490/17.10.2005.

Reclamanta A.M. a depus procesul verbal de adjudecare pentru bunuri imobile sau pentru ansamblu de bunuri nr. 3665/03.02.2005, încheiat de Ministerul Finantelor Publice – DGFP Tulcea, DMAVS – BÎCV încheiat în dosarul de executare nr. 8187207/2004 în baza procesului verbal de licitatie nr. II 10890/16.07.2004, planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate, fisa corpului de proprietate cu nr. cadastral 773, numar sector cadastral T 59 Cc 1522 în evidentele Oficiului Cadastru si Publicitate Imobiliara Tulcea sub nr. 3575/13.04.2006 si ale ANCPI Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Tulcea sub nr. 2648/13.04.2006.

La data de 22.09.2010, pârâtul T.I.V. a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea capatului de cerere privind granituirea si respingerea capetelor 2 si 3 de cerere privind respectarea destinatiei portiunilor de teren – cai de acces si ridicarea lucrarilor de îngradire edificate, ca fiind nefondate, cu cheltuieli de judecata.

În fapt a invocat exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant a avocatului pentru reclamantii B.I. si A.M., învederând ca cererea de chemare în judecata a fost semnata de 4 reclamanti, desi exista 6, iar în cazul în care dl.av. G.E. a fost angajat si pentru semnarea cererii de chemare în judecata, este obligat sa prezinte Contractul de asistenta juridica cu semnatura celor doi reclamanti.

Pârâtul a mai invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive fata de reclamanta SC Ret SRL, învederând ca în raport de art. 584 cod civil, orice proprietar poate cere obligarea vecinului sau la granituirea proprietati lipita de a sa, fiind o delimitare prin semne exterioare a proprietatii învecinate, iar granituirea se face numai între proprietarii terenurilor limitrofe, fiind lipsit de calitate procesuala cei care nu au proprietati învecinate.

S-a mai sustinut ca din planul de amplasare în zona întocmit de SC C. SRL prin inginer D.V.S. si din titlurile de proprietate , rezulta ca SC R. SRL nu se învecineaza cu acesta pe nici o latura a proprietatii sale , proprietatea lipita de a sa, fiind proprietatea SC Agromec SA, aceasta având calitate procesuala pasiva pentru delimitarea prin semne exterioare a proprietatilor învecinate.

Pe fondul cauzei, pârâtul a învederat nu se opune capatului 1 de cerere privind granituirea, aratând ca hotarele dintre proprietati nu se pot stabili prin întelegerea amiabila a partilor, fiind de acord ca aceasta sa se faca printr-o hotarâre judecatoreasca .

În ceea ce priveste capatul 2 de cerere, prin care se solicita obligarea pârâtului sa respecte destinatia portiunilor de teren, respectiv aceea de cai de acces, T.I.V. a solicitat respingerea acestuia ca inadmisibil, învederând ca reclamantii solicita de fapt o servitute de trecere ca acces la calea publica de pe terenul proprietatea lor , prin terenul proprietatea sa.

Pârâtul a invocat art. 616-618 cod civil, potrivit carora proprietarul al carui loc este înfundat, care nu are nici o iesire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despagubi în proportie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona – prin loc înfundat întelegându-se acel teren care nu are iesire la calea publica , imposibilitatea absoluta de a iesi la calea publica. În cazul în care locul înfundat are iesire la calea publica, pe un drum impracticabil, dar care poate deveni practicabil cu efectuarea unor cheltuieli – textul nu-si mai gaseste aplicarea.

Pârâtul a mai sustinut ca toti reclamantii au acces la calea publica, fara a fi nevoie sa se solicite exploatarea fondului sau, pe care l-a achizitionat prin participare la licitatiei, cumparând suprafete de teren nu alei cum sustin reclamantii, ocupând aceste terenuri în baza unor titluri de proprietate, astfel: teren în suprafata de 1700 m.p. dobândit prin contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 231/27.03.2008 de BNP M.A.C., înregistrat la OCPI Tulcea, în baza încheierii nr. 11361/18.04.2008; teren în suprafata de 4700 m.p. dobândit prin procesul verbal de licitatie publica imobiliara nr. 23/23.04.2008 emis de lichidatorul judiciar R.N. SRL Tulcea, înregistrat la OCPI Tulcea, în baza încheierii nr. 15212/13.06.2008; teren în suprafata de 1400 m.p. dobândit prin procesul verbal de adjudecare nr. 24/24.04.2008 emis de lichidatorul judiciar R.N.SRL Tulcea, înregistrat la OCPI Tulcea, în baza încheierii nr. 15207/13.06.2008; teren în suprafata de 1008 m.p. dobândit prin procesul verbal de adjudecare nr. 318/03.11..2008 emis de lichidatorul judiciar R.N.SRL Tulcea .

S-a mai sustinut ca în titlurile de proprietate ale reclamantilor, apar pe schitele cadastrale, terenurile acestora învecinate cu alei, însa SC Agromec SA nu a procedat la lotizarea terenurilor vândute si delimitarea acestora prin alei, a vândut bunuri imobile terenuri, fara a fi grevate de sarcini/ drepturi, cum sunt: uzufruct, uz abitatie, servitute, superficie, ipoteci, privilegii, respectiv libere de oricare alte drepturi/sarcini, unele terenuri având constructii pe ele.

S-a aratat ca lichidarea SC Agromec SA Tulcea a început înca din anul 2003, reclamantii fiind primii care au achizitionat bunuri mobile si imobile, iar în anul 2008, pârâtul a achizitionat terenurile dupa ce a consultat inginerul cadastrist care se ocupa de efectuarea schitelor cadastrale si numai dupa ce a lichidatorul i-a pus la dispozitie lista cu suprafetele de teren care au ramas nevândute si care erau scoase la licitatie.

S-a mai aratat ca reclamantii au cumparat în indiviziune, suprafete de 977 m.p. teren intitulate alei, dar aceste alei nu fac parte din terenurile proprietate exclusiva a pârâtului.

În ceea ce priveste capatul 3 de cerere prin care se solicita obligarea pârâtului sa ridice lucrarile de îngradire edificate pe terenul sau, T.I.V. a solicitat respingerea acestuia ca nefondat, învederând ca, împrejmuirea terenurilor sale a fost începuta numai dupa efectuarea tuturor masuratorilor si a marcarii bornelor de hotar de catre SC Cadastera SRL prin ing. D.C.S. precum si dupa obtinerea de la Primaria Topolog, jud. Tulcea a documentatiei de împrejmuire teren, respectiv certificatul de urbanism nr. 10/1949/02.07.2009, proiectul pentru executie împrejmuire teren, cererea pentru emiterea autorizatiei de construire înregistrata sub nr. 2446/04.08.2009 la Primaria Comunei Topolog, jud. Tulcea, urmând ca autorizatia sa fie eliberata în termen de 29 zile.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiata pe disp art. 115-119 cod pr. civila.

În dovedire, pârâtul a depus certificat de atestare fiscala eliberat de Primaria Topolog, planul de amplasare în zona întocmit de SC Cadastera SRL prin ing. D.C.S., contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 231/27.03.2008 de BNP M.A.C., precum si încheierea nr. 11361/18.04.2008 eliberata de OCPI Tulcea, procesul verbal de licitatie publica imobiliara nr. 23/23.04.2008 emis de lichidatorul judiciar R.N.SRL , precum si încheierea nr. 15212/13.06.2008 emisa de OCPI Tulcea,procesul verbal de adjudecare nr. 24/24.04.2008 emis de lichidatorul judiciar R.N.SRL, precum si încheierea nr. 15207/13.06.2008 emisa de OCPI Tulcea, procesul verbal de adjudecare nr. 318/03.11.2008 emis de lichidatorul judiciar R.N.SRL Tulcea, certificatul de urbanism nr. 10/1949/02.07.2009 emis de Primaria Comunei Topolog, cererea pentru emiterea autorizatiei de construire înregistrata sub nr. 2446/04.08.2009 la Primaria Comunei Topolog, jud. Tulcea.

La data de 01.10.2009, reclamanta A.M. a formulat cerere de renuntare la judecata, învederând ca la momentul semnarii cererii a considerat ca va avea calitatea de martor în sprijinul reclamantului SC V.S.SRL Topolog si nu aceea de reclamant.

În sedinta de judecata din data de 08.10.2009, aparatorul reclamantilor a întregit cererea de chemare în judecata ,chemând în judecata în calitate de pârâti, pe T.M., T.A. si T. C., în cauza fiind acordat un nou termen de judecata pentru îndeplinirea procedurii de citare cu acestia, iar la termenul de judecata din data de 22.10.2010 a solicitat încuviintarea probei cu expertiza având obiectivele – stabilirea liniilor limitrofe fata de toti pârâtii si granituirea proprietatilor partilor conform titlurilor de proprietate.

Instanta a admis proba cu expertiza, iar raportul de expertiza efectuat în cauza de expert Paun Stefan a stabilit ca liniile limitrofe fata de toti pârâtii sunt: 12, 13, 14 – cu reclamantul B.I., cu nr. cadastral 699; 12, 53, 52 – cu reclamanta A.M. cu nr. cadastral 773; 52, 51 – cu reclamanta SC V.S.SRL cu nr. cadastral 727; 51, 50, 55, 45, 44 – cu reclamanta SC V.S. SRL cu nr. cadastral 725; 29, 30, 31, 32, 34 – cu reclamanta Primaria Topolog cu nr. cadastral 1772; 39, 26, 27, 28, 29 – cu reclamanta AF C.I.fara documentatie cadastrala; în punctul 25 – cu reclamanta SC Ret SRL cu numarul cadastral 794.

În urma delimitarii proprietatilor partilor, conform titlurilor de proprietate, au rezultat urmatoarele hotare : între proprietatea reclamantului B.I. si proprietatea pârâtilor, linia de hotar este între punctele 12, 13, 14; între proprietatea reclamantei A.M. si proprietatea pârâtilor, linia de hotar este între punctele 12, 53, 52; între proprietatea reclamantului SC V.S. SRL si proprietatea pârâtilor, linia de hotar este între punctele 52, 51, 50, 55, 45, 44; între proprietatea reclamantei Primaria Topolog si proprietatea pârâtilor, linia de hotar este între punctele 29, 30, 31, 32, 33, 34; între proprietatea reclamantei AF C.I. si proprietatea pârâtilor, linia de hotar este între punctele 39, 26, 27, 28, 29; între proprietatea reclamantei SC R. SRL si proprietatea pârâtilor exista un singur punct comun – pct. 25.

La data de 12.04.2010, reclamantul B.I., a depus cerere de renuntare la judecata, iar la data de 19.04.2010, a fost înregistrata la dosar si cererea de renuntare a Primariei Topolog.

În sedinta de judecata din data de 20.05.2010, aparatorul reclamantilor a depus obiectiuni la raportul de expertiza, aratând ca expertul topograf a înteles sa traseze limitele proprietatilor concluzionând într-un mod cu totul diferit fata de realitatea evidenta a amplasamentelor, cu toate ca obiectivele stabilite prin intermediul instantei, erau reprezentate în primul rând de stabilirea liniilor limitrofe fata de toate partile cauzei, expertul întelegând sa stabileasca repere topografice artificiale nereale, conditii în care nu a trasat varianta reala a liniilor de hotar dintre proprietatile lor, raportat atât la titlurile acestora de proprietate cât si la situatia existenta pe teren.

S-a sustinut ca expertul topograf nu a întocmit o schita conforma cu realitatea, el întelegând în mod vadit tendentios sa evite identificarea zonelor de acces constituite în adevarate strazi pietruite cu o latime variind de la 4 m la 5 m, cai de acces care de altfel reprezinta si zone de delimitare a proprietatilor lor, exemplificativa fiind disparitia brusca a acestor cai de comunicare din schitele expertului topograf în zona centrala de confluenta a proprietatilor lor.

S-a mai sustinut ca expertul topograf în mod laconic, lapidar stipuleaza la un anumit moment dat faptul ca o parte din suprafetele ce reprezinta ca, drumuri de acces, a fost ocupata nu arata efectiv pe schita de plan care sunt suprafetele respective, marimea acestora si peroanele ce le ocupa în prezent.

Reclamantii au sustinut ca omisiunile expertului, în realitate, sunt reprezentate de urmatoarele cai de acces:

– calea de acces pe o latime de aprox. 5 m si pe o lungime de aprox. 60 m ce separa pe de o parte proprietatile identificate prin numerele cadastrale urmatoare: 725, 1278, 1392, iar pe de cealalta parte, proprietatile cu numerele cadastrale: 1396, 794;

– calea de acces aferenta proprietatilor cu numerele cadastrale 699, 773, 1392;

– calea de acces aferenta proprietatilor cu numerele cadastrale 1396 si 1772.

S-a aratat ca toate aceste cai de acces, prin natura si destinatia lor, de utilitate publica, pe care înteleg sa o indice si care nu se regasesc nici în observatiile raportului de expertiza si nici în schita terenului întocmit de expertul topograf, amplasat în loc. Topolog, jud. Tulcea , sunt reprezentate în concret de „drumuri” pietruite ce au fost si au reprezentat cai de exploatarea diferitelor corpuri din vechiul complex agricol, mai exact SC Agromec SA Topolog.

Interesul clarificarii acestor aspecte invocate prin obiectiunea formulata, consta în aceea ca aceste cai de acces ce reprezinta în titlurile reclamantilor de proprietate vecinatati, sunt utilizate de zeci de ani, fiecare în parte reprezentând drumuri cu întinderi pe distante diferite, dar cu latimi de 4-5 m, ele traversând proprietatile lor dintr-o parte în alta pe relatia N-S si E-V, aceste cai reprezentând cai de acces afectate circulatiei publice si unei cât mai optime , eficiente exploatari a proprietatilor arondate.

S-a apreciat ca expertul trebuia sa efectueze si o varianta alternativa de granituire a proprietatilor având în vedere faptul ca în unele titluri de proprietate apar aceste cai de acces si în altele nu mai apar desi ele exista fizic si în prezent, în aceasta varianta s-ar fi clarificat situatia acestora si acolo unde era cazul, iar partile apreciau ca oportuna, se puteau formula actiuni în revendicare pe baza titlurilor de proprietate.

În raspunsul la obiectiunile formulate, expertul a aratat ca schita a fost întocmita conform actelor de proprietate a fiecarei parti existente la doar, ca obiectivele initiale ale expertizei nu au fost sa se faca granituire tinând cont de situatia existenta la fata locului ci de actele de proprietate, iar evitarea zonelor de acces din zona confluenta nu a fost facuta tendentios ci a fost facuta în functie de actele de proprietate si documentatiile cadastrale existente (procesul verbal de adjudecare nr. 24/24.04.2008 pentru suprafata de teren cu numarul cadastral 1392 si procesul verbal de adjudecare nr. 318/03.11.2008 pentru suprafata de teren cu numarul cadastral 1977).

Calea de acces pe o latime de aprox. 5 m si pe o lungime de aprox. 60 m ce separa pe de o parte proprietatile identificate prin numerele cadastrale urmatoare: 725, 1278, 1392, iar pe de cealalta parte, proprietatile cu numerele cadastrale: 1396, 794, a fost adjudecata de pârâti prin procesul verbal de adjudecare nr. 318/03.11.2008 conform documentatiei cadastrale cu nr. 1977 si înscris în cartea funciara nr. 1611/N, proprietatile cu numerele cadastrale 1278, 1392 si 1396 apartinând tot pârâtilor, proprietatea cu numarul cadastral 794 proprietatea reclamantei SC R. SRL având iesire la calea de acces prin punctele : 44, 60, 59, 58, 57, 56, proprietatea cu numarul cadastral 725 proprietatea reclamantei SC V.S.SRL având calea de acces si drum prin punctele: 40, 60, 59, 58, 57, 56, iar stabilirea caii de acces , asa cum se solicita prin obiectiunea formulata, implica diminuarea suprafetei de teren din proprietatea pârâtilor.

Calea de acces aferenta proprietatilor cu numele cadastrale 699, 773, 1392, proprietatile reclamantilor B.I., A.M. si respectiv proprietatea pârâtilor este urmatoarea: pentru proprietatea cu numarul cadastral 699 – prin punctele 7 – 17 – drum comunal si prin punctele 14, 15, 16, 17 – cale acces; pentru proprietatea cu numarul cadastral 773 – prin punctele 65 – 62 – cale acces; pentru proprietatea cu numarul cadastral 1392 – prin punctele 14 – 48 – cale acces.

Calea de acces aferenta proprietatilor cu numele cadastrale 1396, 1772, proprietatile pârâtilor, respectiv a reclamantei Primaria Comunei Topolog este urmatoarea: pentru proprietatea cu numarul cadastral 1772 – prin punctele 68 – 69 – drum comunal si prin punctele 34 – 66 – cale acces; pentru proprietatea cu numarul cadastral 1396 – prin punctele 38 – 69 – drum comunal.

Expertul a mai aratat ca trebuia sa se efectueze si o alta varianta de granituire a proprietatilor partilor , având în vedere faptul ca în unele titluri de proprietate apar aceste cai de acces si în altele nu mai apar desi ele exista fizic si în prezent, iar o alta varianta de granituire ar fi fost posibila numai în cazul în care pe suprafetele acestor cai de acces nu ar fi existat acte de proprietate sau daca ar fi existat acte de proprietate pe o suprafata mai mica decât cea rezultata în urma masuratorilor, precizând ca , la fata locului, caile de acces despre care se face vorbire , au fost împrejmuite partial de catre pârâti, care sunt proprietarii acestora.

Fata de raspunsul la obiectiuni susmentionat nici reclamantii si nici pârâtii nu an mai formulat alte obiectiuni si nici nu au solicitat o contraexpertiza , per a contrario au fost de acord cu acest raspuns.

La data de 27.07.2010 reclamantul C.I.a depus cerere de renuntare la judecata.

În sedinta de judecata din data de 09 septembrie 2010 aparatorul reclamantilor a solicitat introducerea în cauza a minorilor T.C. si T.A.I., urmare a faptului ca pârâtul T.I.V. , tatal acestora a decedat la data de 21.06.2010, în cauza fiind numita curator I.X., cu mandatul de a sustine interesele minorilor T.A.I. si T.C.M., cu decizia nr. 408/05.10.2010.

Potrivit art. 584 cod civil, orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa; cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate.

Fata de dispozitiile legale suscitate si tinând cont de probatoriul administrat în cauza , în speta raportul de expertiza tehnica P.S. precum si raspunsul la obiectiuni la acest raport, instanta constata ca actiunea reclamantilor, asa cum a fost precizata, este întemeiata în parte, pentru urmatoarele motive: raportul de expertiza tehnica care a avut ca obiective stabilirea liniilor limitrofe fata de toti pârâtii si granituirea proprietatilor partilor conform titlurilor de proprietate a relevat faptul ca liniile limitrofe fata de toti pârâtii sunt, 52, 51 pentru SC V.S. SRL cu nr. cadastral 727 si 51, 50, 55, 45, 44 pentru acelasi reclamant, cu nr. cadastral 725, iar pentru SC R. SRL numar cadastral 794, linia limitrofa este în punctul 25.

Pe cale de consecinta instanta va admite în parte actiunea si va dispune granituirea suprafetelor de teren având numar cadastral 725 si 727, proprietatea reclamantei SC V.SRL Topolog si a suprafetelor de teren proprietatea pârâtilor pe linia determinata si individualizata în schita plan anexa la raportul de expertiza tehnica, Paun Stefan , între punctele 52, 51, 50, 55, 45, 44.

În raport de disp. art. 584 cod civil orice proprietar poate cere obligarea vecinului sau la granituirea proprietatii lipita de a sa , granituirea facându-se numai între proprietarii terenurilor limitrofe, instanta va respinge actiunea fata de reclamantul SC R. SRL Topolog, întrucât terenul proprietatea acestei reclamante, nr. cadastral 724 nu se învecineaza cu terenul proprietate a pârâtilor, are un singur punct comun., punctul 25, asa cum rezulta din schita plan anexa la raportul de expertiza efectuat în cauza.

Reclamantii au solicitat prin cererea introductiva sa fie obligati pârâtii sa respecte caile de acces , afectate circulatiei publice asa cum au fost identificate în continutul titlurilor lor de proprietate.

Prin raspunsul la obiectiuni, se precizeaza ca schita a fost întocmita conform actelor de proprietate a fiecarei parti, acte existente la dosar, iar granituirea a fost solicitata a se face în functie de actele de proprietate a fiecarei parti, expertul concluzionând ca pe aceste cai de acces exista acte de proprietate , pârâtii fiind proprietarii acestora.

În atare situatie, instanta urmeaza a respinge acest capat de cerere privitor la respectarea destinatiilor portiunilor de teren, aceea de cai de acces .

S-a mai solicitat prin cererea introductiva ca pârâtii sa fie obligati sa –si ridice lucrarile de îngradire edificate pe aceste cai de acces, ori sa fie ei autorizati sa execute lucrarile pe cheltuiala pârâtilor.

Având în vedere ca instanta a respins capatul de cerere privitor la respectarea destinatiilor portiunilor de teren, aceea de cai de acces, pe cale de consecinta va respinge si capatul de cerere subsecvent privitor la obligarea pârâtilor de a-si ridica lucrarile de îngradire edificate pe aceste cai de acces.

Tinând cont ca , la date diferite , reclamantii Primaria Comunei Topolog, AF C.I.., B.I.si A.M. au facut cerere de renuntare la actiune , instanta urmeaza a lua act de renuntarea acestora la judecata prezentei cauze.

Fata de disp. art. 274 c.pr.civila si art. 584 cod civil, instanta urmeaza a obliga pârâtii la plata sumei de 1067 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre reclamanti, suma compusa din 700 lei onorariu avocat, 300 lei reprezentând ˝ din valoarea onorariului de expert tinând cont ca expertiza profita ambelor parti, 57 lei taxa de timbru calculata la valoarea de 633,39 lei si 10 lei taxa timbru reprezentând ˝ din valoarea taxei de timbru pentru granituire.

Tags: granituire

Granituire, revendicare

Dosar nr.924/179/2008

Domeniu alocat : granituire

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr. 963/20.11.2009

Titlu: granituire, revendicare

Prin actiunea civila înregistrata la nr.924/179/20.08.2008 , reclamantii S.N., S.G. si L.M. au chemat în judecata pe pârâta F.Tulcea , solicitând ca pe cale de hotarâre judecatoreasca sa se dispuna granituirea proprietatilor situate în comuna Topolog prin stabilirea liniei de hotar în functie de actele de proprietate , iar ca efect al granituirii s-a solicitat a fi obligata pârâta sa le lase în deplina proprietate si posesie suprafata de 200 m.p. teren , cu cheltuieli de judecata .

În motivarea actiunii au învederat ca proprietatea acestora se învecineaza cu cea a pârâtei, proprietate ce consta în magazinul FEDERALCOOP si terenul aferent magazinului , imobil situat în localitatea Topolog , judet Tulcea .

S-a mai sustinut ca au dobândit în proprietate prin actul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 78/4 martie 1968 suprafata de 3210 m.p. teren , pe care se aflau amplasate doua locuinte .

S-a mai sustinut ca prin actul de vânzare-cumparare nr.273 din 18 mai 1968 au vândut fostei Uniuni Judetene a Cooperativelor de Consum Tulcea ( actualul F.Tulcea ) , un teren de casa în suprafata de 1330 m.p. din totalul de 3210 m.p. , suprafata de teren pe care se aflau si doua corpuri de casa .

S-a mai sustinut ca în prezent cu ocazia efectuarii unor masuratori au constatat ca suprafata ai caror proprietari sunt este mai mica decât cea din acte , aproximând-o la circa 200 m.p. si având în vedere ca vecinii nu au modificat gardurile se apreciaza ca terenul lipsa se afla în posesia pârâtei , care în cursul anilor 1990 , reconditionând gardul ce desparte proprietatile este posibil sa fi ocupat din teren .

În drept au fost invocate disp.art.480, 584 cod civil si urmatoarele cod civil si art.274 cod pr.civila .

În dovedirea sustinerilor s-a depus în copie actul de vânzare-cumparare autentificat sub nr.78 din 4 martie 1968 .

Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiata învederând ca în anul 1968 reclamantii au vândut cooperativei un teren de casa în suprafata de 1330 m.p. si doua corpuri de casa aflate pe acelasi teren în localitatea Topolog , judetul Tulcea , prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 656/18.05.1968 , transcris sub nr. 273/18.05.1968 la Notariatul de Stat al judetului Tulcea , pe aceasta suprafata de teren cooperativa de consum construind un complex comercial .

S-a sustinut ca în anul 2006 F.Tulcea a procedat la întocmirea fisei corpului de proprietate pentru spatiul comercial din comuna Topolog , judet Tulcea cu numar cadastral 802 din 23.06.2006 executata de catre SC T.S. SRL , masuratorile efectuate de catre expert la identificarea terenului fiind de 1330,42 m.p. si comparând distantele masurate pe limita de vecinatate din actul de vânzare-cumparare si cele efectuate de catre expert s-a sustinut ca reiese fara nici un dubiu ca F. Tulcea nu a intrat pe proprietatea reclamantilor .

S-a mai sustinut ca proprietatea reclamantului S.N.( si altii ) se afla în partea estica fata de terenul unde se afla amplasat complexul comercial al cooperativei , din schita Plan amplasament si delimitare a corpului de proprietate , anexa la Fisa corpului de proprietate comuna Topolog , judet Tulcea, distanta de la DN 22 A este pe partea de Nord de 27,24 m.l. ( fata de 38,00 m.l. care este stipulata în contractul de vânzare-cumparare din anul 1968 ), de aici rezultând ca reclamantul a intrat pe proprietatea sa atât pe partea dinspre nord cât si pe partea dinspre sud cum reiese din schita atasata .

Cu privire la cel de al doilea capat de cerere s-a aratat ca de asemenea este neîntemeiat , fara a se arata motivele .

În dovedirea sustinerilor pârâta a depus actul de vânzare-cumparare autentificat sub nr.3986 din 28.05.1968 , plan de amplasament si delimitare a corpului proprietate , plan de amplasament în zona .

Solutionând cauza instanta retine urmatoarele :

În baza actului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 78/4.03.1968 la fostul notariat de stat judetean Tulcea , S.N. si L.M. au dobândit un imobil compus din teren în suprafata totala de 3210 m si doua corpuri de casa situate pe acest teren , dimensiunile laturilor fiind precizate în cuprinsul actului de vânzare-cumparare , imobilul devenind totodata si bun comun al sotiei numitului S.N. .

Ulterior în baza actului de vânzare-cumparare nr.656/18.05.1968 reclamantii în speta au înstrainat Uniunii judetene a cooperativelor de consum Tulcea suprafata de 1330 m.p. din imobilul în suprafata totala de 3210 m.p. detinut în baza actului de vânzare-cumparare nr.78/1968 .

În cauza s-a administrat proba cu expertiza tehnica având ca obiectiv individualizarea proprietatilor partilor , stabilirea liniei de hotar functie de titlurile de proprietate si daca pârâta detine teren în plus fata de actul de proprietate cât si daca acest teren face parte din suprafata de teren pentru care reclamantii sunt titulari ai dreptului de proprietate .

Prin raportul de expertiza tehnica efectuat de expert C.H. s-a concluzionat ca în urma masuratorilor efectuate , cu ajutorul ruletei de 30,0m, a rezultat ca suprafata detinuta de pârâta este de 1378,02 m.p. , deci cu 48,02 m.p. mai mult decât în actul de vânzare-cumparare .

Se mai arata ca dimensiunile laturilor suprafetei existente nu concorda cu dimensiunile suprafetei vândute în anul 1968 si anume la nord si sud – 38 m , este si vest – 35 m.

S-a sustinut ca în conformitate cu actul de vânzare-cumparare nr.78/4.03.1968 cât si cu schita anexa actului , invocate de catre reclamanti în dobândirea proprietatii , terenul avea pe latura de vest – drum DN 22 – lungimea de 36,30m .

În actul de vânzare-cumparare dintre parti s-a sustinut ca s-a vândut o suprafata a carei latura la vest si est are lungimea de 35m , sustinându-se ca în atare context s-a vândut o suprafata cu latura mai mica cu 1,3m , fara a se specifica daca este spre nord sau spre sud .

S-a mai concluzionat de catre expert ca laturile perimetrului care constituie proprietatea pârâtei nu corespund în fapt cu actul de vânzare-cumparare si având în vedere ca în masuratoarea efectuata cu ruleta , fata de masuratoarea efectuata cu statia automata TOPO , se pot strecura erori , îsi însuseste masuratoarea efectuata de SC T.S.SRL, conchizând ca în acest context pârâta nu ar ocupa în fapt mai mult teren decât a dobândit prin cumparare .

Reclamantii au formulat obiectiuni la raportul de expertiza sustinând ca expertul nu a argumentat juridic si tehnic diferentele rezultate din masurarea suprafetelor efectuate prin cele doua metode învederate si nu a stabilit linia de hotar dintre cele doua proprietati .

Raspunzând obiectiunilor formulate , cu privire la linia de hotar dintre cele doua proprietati , s-a aratat ca ea este materializata în schita alaturata raportului de expertiza cu culoarea verde si urmareste linia gardului din lemn existent pe toata zona din estul proprietatii F. , vestul proprietatii S. .

De asemenea în ceea ce priveste diferentele dintre cele doua masuratori , cea executata cu ruleta si cea efectuata cu statia topo s-a sustinut ca ele sunt posibile atâta vreme cât suprafetele nu au laturile regulate respectiv drepte si nu formeaza unghiuri drepte între laturi .

S-a motivat de asemenea ca aceste diferente apar si datorita faptului ca sistemul de calcul utilizat de statiile totale TOPO este unul foarte precis , iar în metoda grafica folosita în efectuarea prezentei expertize s-a sustinut ca se strecoara inerent erori care se materializeaza prin suprafete aproximative .

Reclamantii au solicitat încuviintarea unei noi expertize pentru realizarea unor masuratori cu un aparat de mare precizie .

În cauza noua expertiza a fost întocmita de catre expert tehnic judiciar G.P. .

Prin raportul de expertiza întocmit de expert G.P. s-a concluzionat ca în prezent imobilul detinut de reclamanti are suprafata totala de 1774 m.p., cu 106 m.p. mai putin decât suprafata ramasa în urma vânzarii suprafetei de 1330 m.p. , iar proprietatea pârâtei are suprafata rezultata din masuratori de 1387 m.p. cu 57 m.p. mai mult decât detine în baza actului de vânzare-cumparare si în baza documentatiei cadastrale.

S-a mai aratat ca terenul ocupat în prezent de pârâta este trasat în planul de situatie prin culoarea neagra , format din poligonul A-B-C-D -E , iar suprafata detinuta în baza actului de vânzare cumparare si în baza documentatiei cadastrale aflata la dosarul cauzei , este trasata pe planul de situatie prin culoarea rosie , astfel s-a concluzionat ca pârâta ocupa din proprietatea reclamantilor suprafata de 57 m.p. trasata pe planul de situatie anexat raportului de expertiza prin culoarea verde .

S-a învederat ca masuratorile au fost efectuate cu aparatura electronica de specialitate , calculele fiind realizate prin programe de specialitate.

Pârâta a formulat obiectiuni la raportul de expertiza întocmit de expert G.P. contestând exactitatea masuratorilor efectuate, sustinând ca proprietatea sa a fost masurata tot în sistem de proiectie stereografica cu aparatura electronica de specialitate , conform fisei corp proprietate , nr. cadastral 802 , nr. OCPI 1484/2006 , nr. ANCPI 5214/12. 07. 2006 din care a rezultat ca suprafata ocupata este de 1330,42 m.p.

S-a mai învederat ca diferenta în plus de 57 m.p. nu are legatura cu proprietatea reclamantilor din urmatoarele motive : terenul are urmatoarele vecinatati la Nord – drum comunal , la sud – proprietatea F.Gh. pe latura de 38 m.l. la est – cu restul proprietatii vânzatorilor ( S.Gh. si L.M.) pe latura de 35 m.l. , la vest – soseaua Tulcea – Hârsova pe latura de 35 m.l. , comparând distantele masurate pe limita de vecinatate din actul de vânzare-cumparare si cele din expertiza sau din fisa corpului de proprietate , s-a sustinut ca reiese ca F.Tulcea nu a intrat în proprietatea reclamantilor, proprietatea reclamantului S.N.( si altii) aflându-se în partea estica fata de terenul unde se afla amplasat complexul comercial al cooperatiei.

S-a mai învederat ca asa cum reiese din schita plan de amplasament si delimitare a corpului de proprietate cu numar cadastral 802 , anexa la fisa corpului de proprietate comuna Topolog , judetul Tulcea dar si din expertiza efectuata de expert G.P. distanta de la soseaua Tulcea – Hârsova , respectiv DN 22A este în jur de 36-36 m.l. fata de 38,00 m.l. care este stipulata în contractul de vânzare-cumparare din anul 1968 , rezultând astfel ca reclamantii au intrat pe proprietatea sa .

S-a mai sustinut ca daca s-ar fi respectat distantele înscrise pentru vecinatatile din contractul de vânzare-cumparare din anul 1968 proprietatea sa trebuia sa arate conform marcajului galben de pe schita anexa la fisa corpului de proprietate , la distanta de 38 m.l. de soseaua nationala ( DN 22 A ) si nu 36,17 m.l. cum a masurat experta G.P. .

S-a mai sustinut ca fara nicio explicatie logica experta marcheaza cu culoare verde suprafata de 57 m.p. teren ce ar trebui cedat reclamantilor în zona în care se învecineaza cu proprietatea lui F.Gh. , dupa schita efectuata de experta vecinatatea sudica ar trebui sa fie tot cu S. si nu cu F. , cum este stipulat în contractul din 1968 ceea ce contravine realitatii .

S-a mai învederat ca în mod tendentios experta le creeaza reclamantilor un culoar de trecere catre soseaua nationala pe latime de 1,58 m.l., care înmultit cu 36,17 m.l. ar rezulta suprafata de 57 m.p. , schimbând în acest mod vecinul din partea de sud , respectiv F. , care figureaza în contractul de vânzare-cumparare din anul 1968 .

S-a mai solicitat refacerea expertizei tehnice la care sa se tina cont de vecinatatile si distantele înscrise în contractul de vânzare-cumparare .

Criticile pârâtei au fost apreciate drept obiectiuni si raspunzând obiectiunilor formulate expertul a conchis în completarile la raportul de expertiza ca obiectiunile sunt neîntemeiate .

S-a retinut ca desi pârâta sustine ca latura învecinata în partea de vest cu soseaua Tulcea – Hârsova ar avea lungimea de 38 m , în contract se stipuleaza clar ca latura respectiva are lungimea de 35 m.l. , în documentatia cadastrala 802 lungimea acesteia este de 35,12 m , iar în raportul de expertiza este de 35,25 m , fara a se tine cont ca în prezent terenul ce a apartinut reclamantilor nu mai are aceeasi configuratie între punctele B-C , în prezent existând o tesitura ( prelungind latura A-B si latura C-D se determina punctul P din planul de situatie , rezultând o latura a proprietatii F. în partea de vest la hotarul cu soseaua Tulcea – Hârsova de 37,75 m ( 35,25m + 2,50m) .

De asemenea în partea de nord din contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr.656/23.05.1968 reiese ca terenul detinut de pârâta se învecineaza cu drumul comunal pe o latura având lungimea de 38m , în prezent aceasta latura având lungimea de 35,40m ( 27,32m + 8,08 ) ( latura B-C-D ) , iar din documentatia cadastrala nr.802 sustinându-se ca rezulta o lungime de 34,01 ( 27,24 + 6,77m).

De asemenea pe latura de sud proprietatea pârâtei s-a învederat ca se învecineaza conform contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 656/23.05.1968 cu proprietatea F. pe o latura având lungimea de 38m , în prezent aceasta latura are lungimea de 36,17 m ( latura A-E ) din documentatia cadastrala 802 , rezultând o lungime de 35,52 m .

De asemenea s-a mai aratat ca pe latura de vest proprietatea pârâtei se învecineaza conform contractului de vânzare-cumparare cu proprietatea reclamantelor pe o latura având lungimea de 35 m , în prezent aceasta latura are lungimea de 41 m ( latura D-E ) , din documentatia cadastrala 802 , rezultând o lungime de 40,18 m.

De asemenea s-a mai învederat ca linia de hotar stabilita între cele doua proprietati cât si terenul în suprafata de 57 m.p. detinut în plus de pârâta nu afecteaza proprietatea numitului F.Gh. .

Pârâta a reiterat obiectiuni si la completarea la raportul de expertiza , obiectiuni ce au fost respinse de catre instanta ca neîntemeiate , fiind apreciate ca aparari de fond si nu obiectiuni în sens procedural .

Evaluând materialul probator administrat în cauza , referitor la cererea în revendicare se apreciaza ca pretentiile reclamantilor sunt întemeiate , în parte .

Prin obiect si cauza , actiunea în revendicare imobiliara are în vedere un imobil cu individualitate distincta si independenta , detinut nelegitim de catre o persoana , alta decât adevaratul proprietar , care , neavând posesiunea bunului , cere recunoasterea dreptului sau de proprietate si restituirea bunului .

Individualitatea bunului circumscrie totalitatea particularitatilor care îl identifica distinct si particular , între care , si limitele în spatiu , astfel cum se presupune ca au fost dintotdeauna si rezulta din titlul proprietatii .

În cauza , la individualizarea proprietatilor s-a tinut seama de titlurile de proprietate cât si de situatiile anexa la aceste titluri , respectiv documentatie cadastrala , planul de amplasament si delimitare , titluri ce servesc la individualizarea proprietatilor .

Documentatia cadastrala întocmita de catre pârâta ulterior dobândirii proprietatii , respectiv în anul 2006 se constata ca nu concorda conform expertizei tehnice în ceea ce priveste limitele proprietatii , astfel cum reiese din titlurile de proprietate invocate de catre parti .

Conform raportului de expertiza întocmit de expert G.P. , parte din suprafata revendicata de reclamanti , respectiv suprafata de 57 m.p. se afla în posesia pârâtei , iar aceasta nu justifica un titlu pentru aceasta suprafata .

În atare context , se apreciaza întemeiata cererea reclamantilor în revendicarea suprafetei de teren pentru care justifica dreptul de proprietate .

Potrivit art.584 Cod civil “orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa ” . Prin operatia de granituire se urmareste delimitarea proprietatilor învecinate , prin semne exterioare si vizibile, delimitarea pe cale judecatoreasca putându-se realiza nu numai atunci când între proprietati nu au existat niciodata semne exterioare de hotar , ci si în situatia în care exista , dar sunt controversate .

În atare situatie , apreciind întemeiata cererea reclamantilor , hotarul despartitor dintre proprietatile partilor se impune a se stabili în varianta în care se respecta drepturile de proprietate ale partilor stabilite prin titlurile de proprietate invocate .

În cauza propunerea expertului este în concordanta cu întinderea dreptului de proprietate al fiecarei parti , cât si amplasamentul acestor proprietati, varianta adoptata fiind conforma cu elementele de determinare ale proprietatilor .

Astfel , solicitarea de a se dispune granituirea se apreciaza ca este întemeiata , premisele cerute de art.584 cod civil pentru stabilirea prin hotarâre judecatoreasca a unei granite regasindu-se în speta , actiunea în granituire fiind astfel întemeiata .

Vazând si dispozitiile art.274 cod pr.civila si art.584 cod civil urmeaza a obliga pârâta la 419 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre reclamanta S.G. .

Tags: granituire, Revendicare

Granituire

SENTINŢA CIVILĂ NR. 971

Şedinţa publică de la 27 Martie 2009

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea, sub nr.2474/05.05.2005, reclamaţii .. Neculae şi … Mirela au chemat în judecată pe pârâtul .. Ion pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se stabilească linia de hotar care desparte proprietăţile lor cu cheltuieli de judecată.

În motivare reclamanţii au arătat că sunt proprietarii terenului situat în extravilanul municipiului Tulcea tarla 67, parcela 2005, în suprafaţă totală de 3002,56 metri pătraţi dobândite prin contractele de vânzare-cumpărare autentificate la BNP Gâlcă sub nr.289/13.02.2006 şi 290/13.02.2006 şi în partea de nord a proprietăţii se învecinează cu pârâtul Nicola Ion.

S-a mai arătat că între terenul reclamanţilor şi terenul pârâtului nu există o linie de hotar fixată prin semne externe şi vizibile, motiv care a generat neînţelegeri.

Au mai precizat reclamanţii că în cursul lunii aprilie 2006, în prezenţa pârâtului au trasat o linie de hotar, ulterior construind un gard din stuf lung de circa 86 metri liniari, prins pe şpalieri de beton prevăzut cu mai multe rânduri de sârmă, însă în data de 04 mai 2006, pârâtul împreună cu o altă persoană a distrus acest gard, dărmând-ul susţinând că gardul nu ar fi fost construit pe linia de hotar despărţitoare.

În drept reclamanţii au invocat dispoziţiile art. 584 Cod civil.

În dovedirea acţiunii reclamanţii au depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Pârâtul .. Ion. Legal citat a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

În data de 06 noiembrie 2006, intervenienţii … Ion şi … Niculina au formulat cerere de intervenţie în nume propriu şi în interesul reclamanţilor … Neculae şi … Mirela.

Prin această cerere intervenienţii au solicitat să se dispună grăniţuirea dintre suprafeţele de teren ce fac obiectul loturilor 2 şi 3, proprietatea lor redat în planul de situaţie anexă a actului de donaţie nr.7371/24.08.1995şi titlu de proprietate nr.94627/25.04.2005 şi partea de o pătrime din suprafaţa de teren ce face obiectul lotului 1. proprietatea pârâtului … Ion redată în acelaşi plan de situaţie ţinându-se cont că acest lot 1 a fost împărţit în 4 părţi egale între … Paraschiva ( fost soţie a lui … Ion), Alexandru Domnica, Mlăjeru Eugenia, Tarara Petre şi că în urma vânzărilor de către ei, intervenienţii către soţii … în baza actelor de vânzare-cumpărare nr.289 şi nr.290/13.12.2006 au mai rămas în proprietate cu câte o diferenţă de teren pe care au înţeles să le dea fără acte în folosinţă familie Dănilă.

S-a mai solicitat grăniţuirea dintre suprafeţele de teren ce fac obiectul loturilor 2 şi 3, redate în planul de situaţie anexă a actului de donaţie nr.7371/24.08.1995 şi titlul de proprietate nr.94627/25.04.2005 şi suprafaţa de teren ce face obiectul lotului 1 proprietatea numitului … Ilie din Tulcea, str. …nr.17, jud. Tulcea, redată în schiţa anexă titlului de proprietate 23067/22.06.1996 şi actului de partaj voluntar nr.150205/1996.

În motivare intervenienţii au arătat că în fapt numitul Bilencu Andrei a devenit beneficiarul unei suprafeţe de 1 ha teren situat în extravilanul municipiului Tulcea, individualizat în titlul de proprietate 32182/23.03.1994.

Prin actul de donaţie nr.7371/24.08.1995 se arată că numitul Bilencu Andrei şi-a păstrat 2000 mp teren din suprafaţa totală de 1 ha restul din această suprafaţă de teren respectiv 8000 mp., l-a donat parţial numiţilor Ivanov Ioana şi Axentiev Maria, delimitat conform schiţei anexe 3, precum şi parţial numitei Tarara Parasca.

Se mai arată că întrucât titlul de proprietate nr.32182/23.03.1994 nu corespunde sub aspectul înscrierii corecte a parcelelor şi tarlalelor în locul acestuia s-a eliberat un alt titlu de proprietate respectiv cel cu nr.94627/25.04.2005, drept urmare ulterior acestui moment la actul de donaţie nr.7371/24.08.1995, s-a întocmit o altă schiţă plan de situaţie în privinţa redării suprafeţelor de teren loturile 1,2 şi3 donate numitei Tarara Parasca ( lot 1) şi intervenienţilor … Ion ( lot 2) şi … Niculina ( LOT 3). Se mai susţine că lotul nr.1 ce a fost dobat numitei Tarara Parasca a fost împărţit ulterior în 4 părţi egale numiţilor Nicola Ion, Alexandru Domnica, Mlăjeru Eugenia şi Tarara Petre astfel încât parte de ? din lotul 1 se învecinează la limita de sud parţial cu proprietatea lotului 2 … Ion, acest prelungindu-se în linie dreaptă cu gardul despărţitor dintre lotul 2 … Ion şi proprietatea Ceamurni Nicu iar latura de este al părţilor cuvenit din lotul 1 lui … Ion, Alexandru Domnica, Mlăjeru Eugenia şi Tarara Petre cade perpendicular pe colţul gardului ce se întinde parţial de-a lungul graniţei dintre lotul 2 şi proprietatea Ceamurni Nicu.

Se mai arată că prin contractele de vânzare-cumpărare 289 şi 290/ 13.02.2006, ei intervenienţii din prezenta acţiune au vândut câte o parte din teren soţilor … Neculae şi … Mirela, dar au mai rămas cu câte o diferenţă de teren în proprietate, pe care au înţeles să le dea fără acte în folosinţă acestei familii. Se mai arată că în partea de sud al lotului 3 (proprietatea intervenientei … Niculina) astfel cum este delimitat în planul de situaţie anexat actului de donaţie se învecinează cu suprafaţa de teren lot 1, proprietatea Nicolau Ilie lot redat în schiţa anexă la titlul de proprietate nr. 23067/22.06.1996 şi la actul de donaţie nr.1502/03.03.1996.

S-au depus de către intervenientei la dosar în apărare înscrisuri.

La termenul de judecată din data de 13 decembrie 2006, intervenientul … Ion a renunţat la judecată, instanţa luând act de renunţarea sa.

La termenul din data de 06 noiembrie 2006, intervenientul … Ilie a formulat cerere de intervenţie în nume propriu solicitând să se dispună grăniţuirea dintre suprafaţa de 2754 mp teren ce face obiectul lotului 1 proprietatea lui şi suprafeţele de teren aferente lotului 2 şi 3 redate în planul de situaţie actului de donaţie nr.7371/24.08.1995 şi titlului de proprietate nr.94627/25.04.2005.

În motivare intervenientul a arătat că prin modul în care s-a întocmit schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit în cauză şi prin modul prin care s-a propus linia despărţitoare dintre cei implicaţi în proces şi linia despărţitoare dintre proprietate soţilor — şi proprietatea lui, reclamanţii … Neculae şi … Mirela urmează să intre ilegal pe proprietatea lui de teren.

Prin Sentinţa civilă 1600/2007 pronunţată de Judecătoria Tulcea instanţa a admis cererea principală şi a dispus grăniţuirea proprietăţilor reclamanţilor … Neculae şi … Maria şi pârâtului … Ion de-a lungul liniei roşii trasată între loturile 2 şi 4 conform raportului de expertiză tehnică- expert Sârbu Cristina, întocmit în cauză.

A fost respinsă cererea de intervenţie în nume propriu şi în interesul reclamanţilor formulată de intervenienta … Niculina, ca nefondată, s-a admis cererea de intervenţie în nume propriu formulată de intervenientul … Ilie s-a dispus grăniţuirea proprietăţilor intervenientului … Ilie şi reclamanţilor … Neculae şi … Mirela de-a lungul liniei roşii trasată între loturile 1 şi 3 conform raportului de expertiză tehnică- expert Sârbu Cristina, întocmit în cauză.

Totodată a fost obligat pârâtul să plătească reclamanţilor suma de 529,825 RON cu titlu de cheltuieli de judecată iar intervenienta .. Niculina să plătească reclamanţilor suma de 529,825 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost obligat intervenientul … Ilie să plătească reclamanţilor suma de 529,825 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamaţii … Neculae şi … Mirela, iar prin decizia civilă nr.187 /2007 pronunţată de Tribunalul Tulcea, s-a admis apelul, s-a desfiinţat hotărârea atacat şi s-a trimis cauza spre rejudecare instanţei de fond, Judecătoria Tulcea.

S-a reţinut de către Tribunal că judecătorul fondului nu a respectat principiul egalităţii armelor respectiv nu a tratat părţile în mod egal pe tot parcursul procesului, avantajând pârâtul-intimat .. Ion în raport cu reclamanţii apelanţi.

A reţinut instanţa de apel că stabilirea liniei de hotar trebuie făcută în funcţie de hotarul existent la momentul dobândirii terenului de către reclamanţii apelanţi, potrivit schiţelor anexă, celor 2 contracte de vânzare-cumpărare şi schiţei anexă de la actul de donaţie şi în funcţie de întinderea diferenţei de teren dintre întinderea reală a terenului din aceste schiţe şi întinderea strictă a suprafeţelor de teren indicate în cuprinsul celor două contracte de vânzare cumpărare, operaţiune ce conduce de fapt la crearea unei noi linii de hotar trecându-se din domeniul grăniţuirii în domeniu revendicării.

S-a mai reţinut că instanţa s-a pronunţat numai în contradictoriu cu pârâtul … Ion în condiţiile în care acesta este titularul dreptului de proprietatea asupra suprafeţei de teren de 600 mp, împreună cu soţia sa …. Parschiva.

În fond după casare pe rolul Judecătoriei Tulcea s-a format dosarul nr.1697/327/2008( număr în format vechi 2472/2006).

Analizând cauza în raport cu probele administrate instanţa reţine următoarele:

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.289/13.02.2006, reclamaţii … Neculae şi … Mirela au devenit titularii dreptului de proprietate asupra terenului situat în extravilanul municipiului Tulcea, jud. Tulcea în suprafaţă totală de 1501,01 mp, prin cumpărare de la … Ion.

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.290/13.02.2006, reclamanţii … Neculae şi … Mirela au devenit titularii dreptului de proprietate asupra terenului situat în extravilanul municipiului Tulcea, jud. Tulcea în suprafaţă totală de 1501,55 mp., prin cumpărare de la intervenienta … Niculina.

Se mai reţine că pârâtul … Ion împreună cu soţia sa … Paraschiva a devenit titularul dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 600 mp, conform actului de donaţie autentificat sub nr.2016/10.09.1998.

Potrivit actului de partaj voluntar autentificat sub nr,1502/05.03.1996 intervenientului … Ilie, i-a revenit în proprietate suprafaţa de 2754 mp, teren extravilan după ce anterior i se reconstituise dreptul de proprietate conform titlului de proprietate nr..23067/22.06.1993.

Potrivit raportului de expertiză topografică efectuat în cauză de expert Gabrielescu Petruţa ( filele 106 şi următoarele), comparând situaţia din teren cu schiţa anexă la actul de donaţie nr.2016 din 10.09.1998 şi cu schiţa cadastrală nr.5739/1/2, a rezultat că cele două schiţe sunt greşite pentru următoarele considerente: în schiţa anexă la actul de donaţie vecinătatea din parte de este a terenului ce a făcut obiectul donaţiei este o linie parcelară, latura învecinată cu Cabuz Ion pe direcţia Est- vest fiind de 41 metri liniari.

A mai reţinut expertul că în documentaţia cadastrală nr.5739/1/2, recepţionată de OCPI Tulcea, vecinătatea de set a terenului proprietatea … Ion şi Parachiva este Ceamurni Nicu, latură învecinată cu Cabuz Ion pe direcţia este-vest fiind tot de 41 metri liniari.

În realitate vecinul din parte de est al proprietăţii este Ceamurni Nicu iar latura de sud la vecinătate cu Cabuz Ion ( în prezent … Neculae) este de 64,84 metri liniari iar în partea de nord este de 65,17 metri liniari.

A concluzionat experta că suprafaţa de 190 mp( poligonul 8-11-10-9) face parte din proprietatea Nicola întrucât pe teren se poate vedea clar limita dintre proprietatea Nicola şi proprietatea Alexandru Domnica, terenul deţinut de numitul Nicola Ion fiind plantata cu viţă de vie şi livadă, în timp ce terenul deţinut de Alexandru Domnica este teren arabil, iar terenul numitului Nicola Ion este împrejmuit pe limita vestică prin gard de stuf, în timp ce proprietatea Alexandru Domnica este împrejmuită cu gard de sârmă ghimpată, laturile de este şi de vest ale proprietăţii Nicola având dimensiuni de 15,11 metri şi respectiv 15,07 metri.

S-a mai reţinut că suprafaţa deţinută faptic de către reclamanţi este de 4203 mp, 1203 mp mai mult decât deţine în baza celor două contracte de vânzare cumpărare ( 3002,56 mp având ca vecini în partea de sud Nicola Ilie, în partea de nord Ceamurni Nicu şi Nicola Ion, în partea de est- drum de exploatare şi în partea de vest- drum de exploatare).

Potrivit expertizei linia de hotar dintre proprietatea reclamaţilor şi a pârâţilor Nicola Ion şi Nicola Paraschiva se află de-a lungul liniei portocalii trasat între punctele 5-6-7, iar limita de hotar dintre proprietatea intervenientului … Ilie şi reclamanţi este de-a lungul liniei portocalii trasat între punctele 1-2.

Potrivit art.584 C civ., orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa; cheltuielile grăniţuirii se vor face pe jumătate.

Faţă de aceste considerente, instanţa va admite cererea principală privind pe reclamanţii …Neculae şi … Mirela in contradictoriu cu pârâţii … Ion şi … Paraschiva, urmând a dispune grăniţuirea proprietăţii reclamanţilor … Neculae şi … Mirela şi a pârâţilor … Ion şi … Paraschiva de-a lungul liniei portocalii trasată între punctele 5-6-7 conform raportului de expertiză efectuat de expert Gabrielescu Petruţa.

Va respinge cererea de intervenţie în nume propriu şi în interesul reclamanţilor formulată de intervenienta … Niculina ca nefondată, întrucât intervenienta … Niculina a înstrăinat suprafaţa de teren pe care a avut-o în proprietate reclamanţi,lor din prezenta cauză, iar susţinerile sale potrivit cărora i-a mai rămas în proprietate o anumită suprafaţă de teren pe care ar fi dat-o în folosinţă reclamanţilor nu pot fi primite în condiţiile în care iniţial potrivit actului de donaţie nr.7371/24.08.1995, intervenienta devenise proprietara suprafeţei de 1500 mp teren, suprafaţă pe care ulterior a înstrăinat-o reclamanţilor. Nu în ultimul rând această suprafaţă de teren nu se învecina cu suprafaţa deţinută de pârâţi.

Va fi admisă cererea de intervenţie in nume propriu formulată de intervenientul … Ilie, urmând a dispune grăniţuirea proprietăţilor intervenientului … Ilie şi reclamanţilor .. Neculae şi .. Mirela de-a lungul liniei portocalii trasată intre punctele 1-2 conform raportului de expertiză efectuat de expert Gabrielescu Petruta.

Vor fi obligaţi pârâtii … Ion şi … Paraschiva să plătească reclamanţilor suma de 529,825 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Urmează a obliga pe intervenienta … Niculina să plătească reclamanţilor suma de 1534,91 lei reprezentând cheltuieli de judecată şi pe intervenientul … Ilie să plătească reclamanţilor suma de 1032,37 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Tags: granituire

Granituire

Domeniu: granituire

Tip:sentinta

Nr/data:1343/10.11.2010

Autor :Judecatoria Adjud

Prin cererea înregistrată sub nr.2508/17372009 reclamantul V. O. a chemat in judecata pe pârâţii V. A, s.a , pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţata , să se dispună:

(1) obligarea pârâţilor sa-i lase in deplina proprietate şi liniştita posesie suprafaţa de 975 mp. teren situat in extravilan sat Rugineşti T67 Pc 1410, teren ce i-a fost atribuit prin sentinţa civila nr. 20/1995 a Judecătoriei Panciu astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de îndreptare a erorii materiale din 23.02. 2009;

(2) grăniţuirea terenului proprietatea mea astfel cum a fost identificat la pct.(1), de terenul proprietatea pârâţilor;

(3) grăniţuirea terenului proprietatea mea in suprafaţa de 2.775 mp. situat in extravilanul sat Rugineşti, la pct. 2 LAN 3 Domnesti” T. 197 Pc. 2280 de terenul proprietatea pârâţilor ;

(4) grăniţuirea terenului proprietatea mea in suprafaţa de 959 mp. situat in extravilanul satului Ruginesti la pct.”Vatra Sat „ T. 55 pc. 1055 de terenul proprietatea paratilor.

In motivarea actiunii s-a arătat ca prin Sen tinta Civila nr. 20/1995 pronunţată de Judecătoria Panciu in dos. nr. 4785/1993 s-a dispus partajarea averii ramase de pe urma def. V. N., atribuindu-se in indiviziune lui V. O., s.a lotul 4. din raportul de expertiza. Dispozitivul acestei sentinţe a fost îndreptat prin Încheierea de îndreptare eroare materială din 23.02.2009 prin care s-a corectat eroarea strecurata in acest dispozitiv dispunându-se a se trece in mod corect în hotărâre că : ”se atribuie fiecărui pârât (s.a) conform lotului 4 din expertiza cate : 0,2775 ha. La pct. „Lan Domneşti 3”, 0,975 ha. La pct. „Stanca”, ….. 0,0959 ha. teren situat in pct. „Vatra Sat…….” Reclamantul a mai arătat ca întrucât la data efectuării expertizei in dos. nr. 4785/1993 nu s-a efectuat si o schiţa anexa la raportul de expertiza, aceste terenuri nu au putut fi delimitate in mod exact de către parţi, neexistând limite de hotar intre porţiunile de teren ce i-au fost atribuite fiecăruia, porţiuni care fac parte din acelaşi trup de teren; de aceea si executorul judecătoresc a refuzat sa pună părţile in posesie neavând schiţa pe baza căreia sa efectueze măsurătoarea. Mai mult de atât profitând de aceasta lacună a hotărârii judecătoreşti, pârâţii din prezenta cauză au ocupat si folosit terenul ce i-a fost atribuit la pct. „Stanca” in suprafaţa de 0,0975 ha , refuzând sa îl lase sa-şi folosească terenul. Pentru aceste motive a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulata.

In drept a invocat art. 480, art. 584 Cod civil.

In dovedire a solicitat proba cu înscrisuri, martori, expertiza, interogatoriu.

Raportat la natura dreptului de proprietate al reclamantului aşa cum este acesta concretizat în titlul său de proprietate, respectiv sentinţa civilă nr.20/1995 pronunţată de Judecătoria Panciu aşa cum a fost îndreptată prin încheierea de şedinţă din 23.02.2009 instanţa a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

În patrimoniul titularului , dreptul de proprietate se manifestă după caz fie ca un drept pur şi simplu, fie ca un drept afectat de modalităţi. Dreptul de proprietate prin natura sa este un drept pur şi simplu , având ca titular o singură persoană care deţine şi exercită prerogativele acestuia , exclusiv , deplin, sigur şi ireversibil şi care dobândeşte întreaga utilitate a bunului obiect. Este însă posibil ca , în anumite împrejurări , atributele dreptului de proprietate să aparţină mai multor titulari concurenţi , ţinuţi să le exercite în respectul drepturilor celorlalţi . În această ipoteză ne aflăm şi în prezenta cauză , reclamantul şi pârâţii nefiind titularii unor drepturi de proprietate pure şi simple asupra suprafeţelor de 975 mp., 2775 mp. şi respectiv 959 mp. arătate de reclamant in acţiune şi atribuite prin sentinţa civilă nr.20/1995 pronunţată de Judecătoria Panciu aşa cum a fost îndreptată prin încheierea de şedinţă din 23.02.2009 , respectiv pct. 4 din dispozitivul sentinţei, deoarece în niciuna din aceste hotărâri nu s-a identificat măcar cu vecinătăţi poziţionarea terenurilor ce s-ar fi cuvenit fiecăreia dintre părţi în punctele arătate in dispozitivul hotărârii. Astfel dacă prin sentinţa civilă nr.20/1995 la pct. 4 se stabilea că se atribuie in indiviziune părţilor din prezenta cauză terenurile arătate mai sus, deci modalitatea dreptului de proprietate era clar stabilită, respectiv proprietate comună, prin încheierea de şedinţă din 23.02.2009 care practic completează dispozitivul sentinţei civile nr.20/1995 nu se schimbă natura dreptului de proprietate deoarece se arată doar că se atribuie … câte : 975 mp., 2775 mp. şi respectiv 959 mp fiecăruia dintre părţi, dar fără a se identifica aceste suprafeţe in cadrul fiecărui punct, respectiv să se arate vecinătăţile sau să se precizeze măcar că terenurile cuvenite reclamantului s-ar afla in marginea din Nord sau Sud sau Est sau Vest a suprafeţelor din punctele arătate in pct.4 dispozitiv ; de altfel nici nu s-ar fi putut arăta având in vedere că în raportul de expertiză tehnică topo nu au fost identificate aceste loturi. Aceeaşi situaţie este întâlnită şi în sentinţa civilă nr. 23/17.01.2006 a Judecătoriei Adjud pronunţată în dosarul nr. 190/2003(f.251) unde , datorită erorii strecurate in dispozitivul sentinţei civile nr.20/1995, s-a dispus doar asupra doar a unui sfert din terenurile atribuite părţilor la pct. din sentinţei civile nr.20/1995 , dar s-a atribuit tot câte o suprafaţă de teren părţilor şi tot fără a se identifica aceste suprafeţe in cadrul fiecărui punct („Lan Domneşti 3”, „Stanca”, „Vatra Sat”) .

Faţă de cele arătate mai sus , având în vedere că niciuna dintre părţile prezentei cauze nu este titularul exclusiv asupra unei părţi materiale din terenurile situate în punctele „Lan Domneşti 3”, „Stanca”, „Vatra Sat” ce fac obiectul judecăţii , nici cererile pentru grăniţuire şi nici cea pentru revendicare nu pot fi exercitate de către reclamant împotriva pârâţilor , dreptul său nefiind unul individual şi exclusiv, motiv pentru care instanţa urmează a admite excepţia inadmisibilităţii şi a respinge acţiunea ca atare.

Având în vedere că faţă de admiterea excepţiei nu mai este necesară în cauză administrarea probei cu expertiză tehnică topo , instanţa va dispune restituirea onorariului de expert in suma de 500 lei achitat de reclamant cu chitanţa nr. 1701292/1 din 31.05.2010 emisă de CEC Bank .

Tags: granituire

Grăniţuire

R O M Â N I A

JUDECATORIA O N E S T I

JUDETUL B A C A U

DOSAR NR. 6430/270/2007 GRANITUIRE

Înreg. 20.11.2007

SENTINTA CIVILA NR. 1561

SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 21.05.2009

COMPLETUL DE JUDECATA FORMAT DIN:

PRESEDINTE – IOAN AVELOAEI

GREFIER – MIHAELA ANDREI

Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect granituire formulata de reclamantii P.M., P.C. si P.V., împotriva pârâtilor S.S., S.E.

La apelul nominal facut în sedinta publica au raspuns: reclamantul P. C. asistat de avocat T.M., pârâtii asistati de avocat O.M., martorii …, lipsa fiind reclamantii P.M. si P.V. si martorul I.S.

Procedura legal îndeplinita.

S-a expus referatul oral al cauzei de grefierul de sedinta,dupa care, s-a procedat la audierea pe rând si sub prestare de juramânt a martorilor prezenti, declaratiile acestora fiind consemnate la dosar.

Pârâtii S.S., S.E. învedereaza instantei pe rând ca sunt de acord ca reclamantii sa faca reparatii la peretele casei o data pe an si sunt de acord sa nu mai depoziteze gunoiul pe peretele casei reclamantilor.

Avocat T.M. pentru reclamanti solicita a se lua act ca se renunta la audierea martorului lipsa I.S., fata de precizarile facute de pârâti si nu are alte cereri de formulat.

Avocat O.M. pentru pârâti , nu are alte cereri de formulat.

Nefiind formulate cereri noi, instanta constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul în fond.

Avocat T.M. pentru reclamanti , având cuvântul în fond, solicita admiterea actiunii, a se lua act ca pârâtii sunt de acord sa nu mai depoziteze gunoiul pe peretele casei reclamantilor, sa lase ca reclamantii sa faca reparatii la peretele casei o data pe an, se renunta la capatul 4 din cerere, iar primele trei capete de cerere au fost rezolvate de TRIBUNALUL BACAU. Cu cheltuieli de judecata.

Avocat O.M. pentru pârâti , având cuvântul în fond, solicita a se avea în vedere ca reclamantii si-au restrâns actiunea, cu privire la pct. 4 si 5 din actiune pârâtii au fost de acord, deci urmeaza a se admite actiunea în parte, obligarea pârâtilor numai la plata taxei de timbru aferente capatului de cerere nr. 4, iar onorariile de avocati sa fie compensate.

Dezbaterile fiind terminate, cauza a ramas în pronuntare.

I N S T A N T A

DELIBERÂND,

Asupra cauzei civile de fata;

Constata ca reclamantii P.M., P.C. si P.V. au chemat în judecata pe pârâtii S.S. si S.E. solicitând urmatoarele: a suporta cheltuielile comune pentru granituirea proprietatilor noastre pe latura unde ne învecinam cu ei, în urma stabilirii liniei de hotar de catre instanta prin construirea unui gard despartitor acolo unde lipseste ;sa-si retraga constructia noua din spatele casei în interiorul proprietatii lor astfel ca apa din ploi si scurgerea zapezilor sa nu mai curga din streasina acestei constructii pe terenul nostru; sa-si retraga constructia noua facuta în spatele grajdului lor în interiorul proprietatii lor astfel încât apa din ploi si topirea zapezii sa nu mai curga din stresina acestei constructii pe terenul proprietatea noastra; sa fie obligati a nu mai depozita gunoiul din grajd la peretele casei batrânesti pentru a împiedica procesul de degradare a peretului din lemn; sa fie obligati a ne permite repararea acestui perete al casei batrânesti degradat din cauza depozitarii gunoiului de grajd.

Actiunea a fost legal timbrata iar în motivare reclamantii arata ca sunt mostenitorii defunctului P.I., defunct care printr-o hotarâre judecatoreasca a primit în lotul sau suprafata de 980 mp teren siliste de casa, o casa si un grajd aflate pe acest teren.

Pârâtii pe de alta parte au cumparat la rândul lor o suprafata de teren care se învecineaza cu terenul reclamantilor pe partea dinspre nord, teren pe care au construit o casa în spatele casei reclamantilor.

Pârâtii, profitând de faptul ca nu exista gard între peretele casei reclamantilor si al lor, au depozitat gunoaie lânga perete distrugând peretele respectiv si nepermitându-le reclamantilor sa-l repare.

Întrucât o parte din pretentiile ridicate de reclamanti au fost clarificate prin sentinta civila nr.732/11.03.2008 a Judecatoriei Onesti pronuntata în dosarul nr.2796/2.10.2009 atasat, sentinta modificata prin Decizia nr. 927/R/27.10.2008 a Tribunalului Bacau –dosar atasat la termenul din 2.04.2009 reclamantii si-au restrâns pretentiile la pct.4, pct.5 si pct.1 numai partea finala.

În cauza s-a administrat proba cu înscrisuri si proba testimoniala prin audierea a trei martori.

Din probatoriu rezulta ca reclamantii au în proprietate o casa al carui perete din spate se învecineaza cu proprietatea pârâtilor, perete casei aflat pe linia de hotar cu timpul s-a degradat si din cauza depozitarii de gunoi de grajd.

Reclamantii au încercat în repetate rânduri sa repare peretele, reparatie care nu poate fi efectuata decât patrunzând pe terenul proprietatea pârâtilor, însa acestia nu le-a permis.

Pârâtii au declarat în instanta ca în prezent nu mai exista gunoi de grajd depozitat lânga perete si ca au cazut la învoiala în privinta gardului despartitor.

În aceasta situatie a mai ramas nesolicitat pct.5 din actiune , respectiv obligarea pârâtului în a le permite reclamantilor sa repare peretele în cauza.

Fata de cele retinute, urmeaza sa fie admisa actiunea si în consecinta pârâtii vor fi obligati sa le permita reclamantilor sa-si repare peretele.

De asemenea , în temeiul art. 274 Cod procedura civila pârâtii vor fi obligati la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanti iar onorariile de avocat vor fi compensate.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

H O T A R A S T E:

Admite în parte actiunea formulata de reclamantii P.M., P.C. si P.V., domiciliati în … împotriva pârâtilor S.S. si S.E., domiciliati în …

Obliga pârâtii sa permita accesul reclamantilor în vederea lucrarilor de reparatie la peretele casei acestora situat pe linia de hotar.

În temeiul art.274 Cod procedura civila obliga pârâtii la plata cheltuielilor de judecata în suma de 20 lei catre reclamanti.

Compenseaza onorariile de avocat.

Cu apel în 125 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica, azi 21.05.2009.

PRESEDINTE, GREFIER ,

Red.I.Av. – 25.05.2009

Dact.M.I. – 26.05.2009

Ex.7.

Com. parti – 27.05.2009

Tags: granituire

Grăniţuire

Sentinţa civila nr. 8833/13.10.2008

Asupra prezentei cereri;

Prin cererea înregistrată sub pe rolul Judecătoriei Bacău reclamanţii G M. şi G B în contradictoriu cu pârâţii G P şi G A au cerut să se stabilească linia de hotar între proprietăţile lor şi obligarea pârâţilor să îşi ridice construcţiile ridicate pe hatul despărţitor şi pe proprietatea lor.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 27 lei şi timbru judiciar de 0,60 lei.

În motivarea acţiunii reclamanţii arată că sunt vecini cu pârâţii şi în 1979, prin contractul autentic de vânzare-cumpărare au dobândit o casă cu terenul aferent, o bucătărie lipită de casă, o bucătărie separată şi un grajd. Între cele două proprietăţi învecinate a existat un gard despărţitor la o distanţă de aproximativ 1,5-1,8 m între casa reclamanţilor şi gardul ce delimita proprietăţile.

Reclamanţii arată că pârâţii au mutat gardul dintre ei şi au construit coteţe pe hatul despărţitor. Acoperişul anexelor depăşeşte cu mult hotarul iniţial dintre cele două proprietăţi, dar, susţin reclamanţii, deşi pârâţii au mutat gardul despărţitor, se pot observa cu uşurinţă semnele de hotar iniţiale atât la stradă cât şi în grădină.

Deoarece pârâţii, arată reclamanţii, şi-au construit anexele pe hatul despărţitor, solicită ridicarea acestor anexe.

În drept reclamanţii au invocat prevederile art. 584 şi 1075 C.civ.

Pentru dovedirea cererii reclamanţii au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriu, a probei cu martori şi a probei cu expertiză topo.

Pârâţii au formulat întâmpinare în care au solicitat respingerea acţiunii.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu, proba cu martori şi proba cu expertiză topocadastrală.

Din probele administrate în cauză şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele;

Reclamantul este proprietarul suprafeţei de 743,93 mp teren situat în intravilanul comunei, judeţul B, în baza contractului de donaţie autentificat sub la BNP (fila 26 dosar) pe care sunt construite casa şi anexele achiziţionate de reclamanţi încă din anul 1979, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. Donatorul G M a dobândit terenul care face obiectul contractului de donaţie în temeiul titlului de proprietate nr..

Pârâţii opun titlul de proprietate nr., pe numele GA, care are înscrisă suprafaţa de 400 mp în intravilanul comunei LC, precum şi sentinţa civilă nr. pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr, prin care s-a constatat că pârâţii au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 400 mp teren situat în comuna L.C, judeţulB.

Prin urmare, din actele de proprietate ale părţilor rezultă că reclamanţii sunt proprietarii suprafeţei de 743,93 mp, iar pârâţii au în proprietate suprafaţa totală de 800 mp. Din concluziile raportului de expertiză instanţa reţine că în fapt reclamanţii au în posesie 812,40 mp(mai mult cu 68,07 mp), iar pârâţii stăpânesc 802,40 mp (mai mult cu 2,40 mp), astfel că şi unii şi alţii au teren în plus faţă de actele de proprietate, dar nu se poate spune că reclamanţii, care au teren în plus mai mult, ar fi cei care nu respectă linia de hotar, în condiţiile în care nu s-au făcut dovezi că terenul în plus al reclamanţilor se află pe latura unde se învecinează cu pârâţii. De altfel, aceştia din urmă stăpânesc în plus faţă de actele de proprietate 2,40 mp.

Instanţa va avea însă în vedere pentru stabilirea liniei de hotar vechimea titlurilor de proprietate, reclamanţii fiind cei care înfăţişează un titlu de proprietate mai vechi asupra terenului-contractul de donaţie autentificat sub nr. , precum şi titlul de proprietate nr. al autorului său, G M, în timp ce pârâţii au un titlu din 1996 şi sentinţa civilă pronunţată de Judecătoria Bacău. De asemenea, pentru stabilirea liniei de hotar au relevanţă urmele semnelor vechi de hotar, respectiv gardul de scândură vechi de 25 de ani situat între punctele 4-8 în schiţa anexă a raportului de expertiză, precum şi copacul(prun) situat în punctul „a” în aceeaşi schiţă anexă, despre care şi martorul H M a declarat ca se află pe linia de hotar(fila 109 dosar).

Din declaraţiile martorilor V M(fila 108 dosar) şi H.M, precum şi din raportul de expertiză şi răspunsurile la interogatoriu ale pârâtului, instanţa reţine că linia de hotar între proprietăţile părţilor a fost în linie dreaptă neexistând nici un semn exterior care să presupună contrariul.

Astfel, având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 584 C.civ., va admite cererea şi va stabili linia de hotar între proprietăţile părţilor pe aliniamentul 4-8-a identificat în raportul de expertiză.

În ce priveşte capătul de cerere având ca obiect „ridicare construcţie”, din contractul de vânzare-cumpărare al reclamanţilor nr. (fila 3 dosar) rezultă că imobilele construcţii au fost edificate de vânzători încă din 1946, iar bucătăria în 1979, după cum menţionează expertul , în timp ce anexa(magazia) pârâţilor este construită în 2007. Pârâtul a recunoscut indirect la interogatoriu că apele pluviale de pe acoperişul anexei se scurgeau pe proprietatea reclamanţilor, până când acesta a pus uluc. În acelaşi sens sunt şi declaraţiile martorilor V M şi H M care au arătat că magazia pârâţilor are streaşina peste gardul reclamanţilor, ceea ce presupune că, în lipsa unui uluc, apele pluviale s-ar scurge pe proprietatea reclamanţilor.

Pentru aceste motive urmează ca anexa construită de pârâţi în anul 2007 să fie ridicată de pe linia de hotar.

În temeiul art. 274 C.pr.civ., pârâţii vor fi obligaţi să plătească reclamanţilor cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 1.677 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, onorariu de avocat şi onorariu de expert.

Tags: granituire

Grăniţuire

Prin sentinţa civilă nr. 9829/06.11.2008 a Judecătoriei Bacău s-a respins acţiunea formulată de reclamanţii F.I. şi F.C. în contradictoriu cu pârâţii M.V. şi M.R. pentru stabilirea liniei de hotar dintre proprietăţile părţilor şi reclamanţii au fost obligaţi la cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 7167/20.01.2003 a Judecătoriei Bacău, reclamanţii au fost obligaţi să lase în deplină proprietate pârâţilor suprafaţa de 526 mp teren .

Raportat la susţinerile părţilor conform cărora, după punerea în posesie, conform procesului – verbal nr. 15/2004 al B.E.J. G.N., nu s-a schimbat graniţa proprietăţilor care de altfel sunt delimitate, instanţa a arătat că nu există motive pentru a se dispune grăniţuirea mai ales că reclamanţii nu au fost de acord cu efectuarea unei expertize invocând ca reper de grăniţuire, expertiza tehnică efectuată în acţiunea de revendicare.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal, reclamantul F.I..

Reclamanta F.C. a formulat cerere de aderare la apelul reclamantului, cerere respinsă, ca inadmisibilă prin încheierea din 16.11.2009.

În motivarea apelului, s-a arătat că instanţa nu s-a pronunţat pe excepţia inadmisibilităţii, fapt ce atrage nulitatea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Pe fond, s-a arătat că instanţa nu s-a pronunţat expres pe probele administrate în dosar şi deci nici pe expertiza topo iar expertiza topo din dosarul de revendicare a fost depusă şi nu a fost analizată nici ca probă extrajudiciară. S-a arătat că instanţa nu putea respinge acţiunea de grăniţuire şi în lipsa expertizei nu putea soluţiona pe fond acţiunea. De altfel din motivarea sentinţei rezultă că acţiunea a fost respinsă practic, pe excepţia lipsei de interes or o asemenea excepţie nu a fost pusă în discuţia părţilor.

În susţinerea apelului s-a solicitat proba cu înscrisuri şi expertiză topo.

Intimaţii, prin apărător, au solicitat respingerea acţiunii susţinând că nepronunţarea pe excepţia inadmisibilităţii nu poate duce la nulitatea hotărârii deoarece excepţia a fost invocată de pârâţii – intimaţi în cauză şi ca urmare ei aveau interes în a face critici sub acest aspect.

Pe fond s-a arătat că delimitarea proprietăţilor corespunde expertizei din acţiunea în revendicare şi ca urmare se impune respingerea apelului.

Analizând motivele de ape invocate şi din oficiu tribunalul reţine că apelul este întemeiat raportat la următoarele considerente:

Criticile referitoare la nepronunţarea instanţei de fond asupra excepţiei inadmisibilităţii sunt lipsite de interes atâta vreme cât excepţia a fost invocată de partea adversă.

În ceea ce priveşte criticile legate de modalitatea de încuviinţare a probelor şi de analizare a acestora tribunalul reţine că, în ciuda celor susţinute de apelant, instanţa de fond a pus în discuţia părţilor necesitatea efectuării unei expertize însă reclamanţii, prin apărător, au arătat că nu sunt de acord cu efectuarea expertizei raportându-se la expertiza din dosarul de revendicare ( fila 31 şi fila 41 din dosarul de fond).

Având în vedere că, în apel, s-au făcut critici raportat la expertiză, la caracterul extrajudiciar al expertizei topo efectuate în dosarul de revendicare, instanţa de apel a dispus în sensul efectuării unei astfel de expertize în apel, expertiză care să aibă în vedere şi schiţa anexă la expertiza ce a stat la baza soluţionării acţiunii în revendicare.

Analizând raportul de expertiză – inginerul C.P. şi completarea la acest raport, tribunalul reţine că, în schiţa de la fila 108 dosar, au fost indicate limitele proprietăţilor părţilor stabilindu-se şi linia de hotar în considerarea acţiunii de revendicare.

Ca urmare, în raport de expertiza efectuată în apel, tribunalul va admite, în condiţiile art. 296 C.proc.civ., apelul şi va dispune grăniţuirea pe aliniamentul indicat în schiţa anexă de la completarea la expertiză respectiv pe aliniamentul A-B-10-3.

Susţinerile instanţei de fond referitoare la împrejurarea că părţile stăpânesc terenul conform procesului – verbal de punere în posesie, emis în faza executării sentinţei de revendicare şi ca urmare nu se mai impune grăniţuirea, nu sunt întemeiate deoarece chiar în ipoteza delimitării terenurilor, dacă există divergenţe cu privire la linia de hotar, acţiunea este admisibilă.

Din cuprinsul încheierii din 09.11.2008 rezultă că litigiul a intervenit pe fondul încercării reclamanţilor de a-şi întabula dreptul de proprietate, ocazie cu care au constatat că pentru întabularea dreptului lor de proprietate pârâţii întocmiseră o schiţă cu dimensiuni diferite raportat la schiţa anexă la raportul de expertiză avut în vedere la momentul revendicării.

Aşadar, odată ce există divergenţe privitoare la existenţa liniei de hotar, chiar dacă delimitarea terenului există şi nu s-a schimbat semnele de hotar după punerea în posesie, tribunalul reţine că instanţa de fond trebuia să facă această grăniţuire, prin raportare la acţiunea în revendicare.

În consecinţă, faţă de aceste considerente, în temeiul art. 296 C.proc.civ., apelul va fi admis.

Tags: granituire

Grăniţuire

Prin sentinţa civilă nr.4348/27.04.2009 pronunţată în dosarul nr. 3514/180/2006 al Judecătoriei Bacău, s-a respins acţiunea în revendicare, grăniţuire şi ridicare construcţii formulată de reclamanta A.D.I. în contradictoriu cu pârâţii F.N. şi F.M. şi de asemenea a fost respinsă cererea reconvenţională. Reclamanta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a cumpărat suprafaţa de 203,03 m.p. teren curţi – construcţii în Bacău. Terenul a fost cumpărat de la M.N. cel-l dobândi-se prin reconstituirea dreptului de proprietate4. Aceeaşi reclamantă a cumpărat, prin contractul de vânzare – cumpărare nr. 7052/1986, de la N.I. şi T. un imobil casă şi anexe, situat în Bacău, terenul aferent construcţiei fiind de 336 m.p., teren pentru care s-a emis Ordin al Prefectului. Potrivit sus menţionatelor titluri s-a reţinut că reclamanta deţine 539,03 m.p..

În ceea ce-i priveşte pe pârâţi, instanţa de fond a reţinut că aceştia au 346 m.p., suprafaţă ce se învecinează cu ea a reclamantei, la măsurătoare, suprafaţa găsită fiind de 359,91m.p. Acest teren pârâţii l-au cumpărat în 2005 de la F.O. şi M., care, la rândul lor îl aveau de la F.Gh. cel căruia i se eliberare Ordin al Prefectului în 1995.

Procedând la compararea titlurilor, instanţa a arătat că, în 1986 deschiderea terenului reclamantei era de 27,80 m. iar lăţimea terenului pârâţilor, pe latura care se învecinează cu reclamanta este de 13,55 m.

Expertiza a evidenţiat că terenul reclamantei are actualmente aceeaşi lungime – 27,83 m., ca în 1986 şi aproximativ aceiaşi lăţime – 12,45 m.

Totodată pârâţii stăpânesc şi ei terenul în aceiaşi configuraţie ca la momentul cumpărării, lăţimea terenului fiind de 13,55 m.

Raportat la expertizele efectuate de expert G.M şi D.L. coroborate cu actele de proprietate ale părţilor, instanţa a arătat că atât reclamanta cât şi pârâţii stăpânesc mai mult teren decât au în titluri iar reclamanta nu face dovada dreptului de proprietate asupra terenului de 11 m.p. revendicat astfel că acţiunea în revendicare formulată de aceasta a fost respinsă.

De asemenea, raportat la expertiza efectuată, instanţa a arătat că nici pârâţii nu au făcut dovada că reclamanta ocupă teren din proprietatea lor, fiind astfel respinsă şi cererea reconvenţională.

Privitor la cererea de grăniţuire, instanţa a reţinut că expertizele efectuate şi înscrisurile depuse, duc la concluzia că între proprietăţile părţilor, există 11 m.p. suprafaţă care nu se regăseşte în nici unul din titlurile de proprietate şi ca atare părţile nu se învecinează, astfel că acţiunea de grăniţuire urmează a fi respinsă.

Cererea de ridicare de construcţii va fi respinsă, a arătat instanţa de fond, întrucât magazia se află pe terenul pârâţilor şi nu e lipită de peretele garajului reclamantei.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal reclamanta.

Apelul a fost legal timbrat cu 13,5 lei şi timbru judiciar – 0,3 lei.

În motivarea apelului, apelanta – reclamantă a arătat că din actele de proprietate prezentate de părţi şi, de asemenea, din planurile de amplasament depuse la dosar şi actele de proprietate ale antecesorilor rezultă că părţile se învecinează. Chiar dacă se identifică suprafaţa de 11 m.p. aceasta nu înseamnă că părţile nu sunt vecine, însăşi instanţa vorbind în considerente de această calitate a terenurilor ocupate de părţi şi prin raportare la actele de proprietate, instanţa trebuie să verifice care din părţi are titlul mai caracterizat şi în mod obligatoriu trebuia să procedeze la grăniţuire proprietăţilor, soluţia dată de instanţă echivalând cu refuz de judecată.

A mai arătat apelanta că, în ceea ce priveşte proprietatea sa nu există o schiţă cadastrală fapt ce rezultă şi din actele la care face referire expertiza Chiurcă.

Diferenţele de măsurătoare raportat la titluri rezultă din raportarea la două planuri de amplasament, cel anexă la contactul 192 şi cel anexă la contractul 1092.

Pentru terenul cumpărat în 1986 nu există decât o schiţă de determinare a terenului, nu şi una de delimitare.

Se arată de apelantă că şi lăţimea terenului pârâţilor a fost greşit reţinură ca fiind 13,55 m, în anul 1995, deoarece, pe schiţă nu e indicată nici o dimensiune.

Totodată lăţimea de 13,55 , e greşit reţinută ea rezultând din expertiză şi aceasta deoarece vizează indicarea posesie părţilor. Dacă instanţa s-ar fi raportat la pct.14 ca limită a proprietăţii cu pârâţii, reclamanta ar avea 27,80 şi nu prin raportare la pct.12. Ca urmare se impunea stabilirea hotarului pe aliniamentul 14 – c – y.

Şi din declaraţiile martorilor F.O şi T.V., rezultă că linia de hotar nu a fost una şi aceeaşi cu linia garajului şi mai mult peretele garajului a folosit ca perete al magaziei lor.

Totodată, s-a arătat că atâta vreme cât acţiunea a fost admisă, în parte, şi cheltuielile de judecată trebuiau acordate, tot în parte.

În susţinerea apelului s-au depus înscrisuri . adresa nr. 28/25.11.2009, adresa nr.51386/29.12.2009.

Intimaţii, prin apărător, au solicitat respingerea apelului şi menţinerea hotărârii instanţei de fond, deoarece reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate invocat, fapt ce rezultă şi din expertiză. În ceea ce priveşte grăniţuirea intimaţii au arătat că, raportat la consideraţiile expertizei nu se poate vorbi de grăniţuire atâta vreme cât nu s-a stabilit dreptul de proprietate asupra celor 11 m.p.

S-a arătat că susţinerile apelantei nu pot fi primite deoarece pârâţii – intimaţi au dobândit terenul pe care de altfel şi actualmente îl stăpânesc, cu împrejmuirea de la fostul proprietar şi construcţiile deja edificate.

Analizând motivele de apel invocate şi din oficiu, Tribunalul reţine că apelul este întemeiat sub următoarele aspecte :

Potrivit expertizei tehnice – expert G., expertiză care a identificat terenul în raport de actele de proprietate, s-a identificat suprafaţa de 11 m.p., între punctele 14-12-b-c-14, pentru care nici una dintre părţi nu a prezentat titlul de proprietate, instanţa respingând acţiunea în considerarea faptului că odată ce această suprafaţă nu a fost inclusă în proprietate nici unei părţi, înseamnă că părţile nu sunt proprietari vecini pentru a se justifica acţiunea în grăniţuire.

Raportat la configuraţia terenului,amplasamentul construcţiilor edificate şi raportat la dimensiunea mică a suprafeţei în discuţie, tribunalul reţine că acţiunea în grăniţuire se impune a fi admisă, neexistând nici un fel de indicii cu privire la existenţa unui terţ proprietar pentru a se justifica respingerea grăniţuirii.

Chiar dacă nu s-a putut include suprafaţa în una din proprietăţile părţilor astfel cum ele au fost, strict, identificate în funcţie de actele de proprietate şi schiţele anexe, având în vedere dimensiunea redusă a suprafeţei şi istoricul înstrăinărilor de terenuri, tribunalul reţine că părţile au calitatea de vecini, fapt ce rezultă şi din vecinătăţile indicate în titlurile de proprietate şi urmează ca linia de hotar să fie stabilită, în linie dreaptă pe aliniamentul 14-70 şi apoi către 61 şi 60, întocmai cum, de altfel, părţile stăpânesc şi posedă acest teren.

Din schiţa de la fila 37 stăpânesc şi posedă acest teren – se poate observa că limitele de hotar şi anterior, când proprietar era Ungureanu,erau drepte.

Martora T.V. arată că posesia actuală corespunde şi posesiei de la momentul la care vecin al apelantei era F., antecesorul intimaţilor.

Martorul M.N. confirmă şi el multiplele înstrăinări de terenuri făcute într-un spaţiu restrâns şi privitor la limitele de hotar a arătat că nu cunoaşte dacă între proprietatea lui U.(proprietarul anterior al proprietăţii reclamantei) şi F. (proprietarul anterior al proprietăţii pârâţilor) era gard.

De asemenea martora P.A. arată că limitele de hotar nu au fost modificate după cumpărarea terenului de către pârâţii actuali, conformând la rândul său că posesia acestora corespunde posesie antecesorului pârâţilor : F. Aceiaşi martoră vorbeşte de faptul că, exceptând grupul sanitar edificat de reclamantă, celelalte construcţii, inclusiv magazia, aflată în hotar, era deja construită.

Relevantă în speţă este declaraţia martorului F.O. – cel de la care pârâţii au cumpărat terenul, declaraţie ce se coroborează şi cu declaraţiile celorlalţi martori şi care arară că a vândut terenul în configuraţia pe care el însuşi a stăpânit-o şi că limitele de hotar au fost stabilite de comun acord cu părinţii reclamantei (U.), convenindu-se că peretele garajului reclamantei să fie pe linia de hotar, acest perete fiind comun cu cel al garajului edificat de F. şi înstrăinat pârâţilor.

Cât priveşte susţinerile apelantei în sensul că dreptul său de proprietate e mai bine caracterizat şi referirile făcute la dimensiunile suprafeţelor pe care părţile le stăpânesc, Tribunalul reţine că acestea nu pot fi primite raportat la constatările cuprinse în raportul de expertiză topo – ing. G. şi care a avut în vedere tocmai actele prezentate de părţi, constatări ce se impun instanţei‚ în lipsa altor elemente de probă de aceiaşi valoare care să ateste o situaţie contrară.

În consecinţă, văzând dispoziţiile art.246 cod procedură civilă, Tribunalul va admite în parte apelul, sub aspectul soluţionării cererii de grăniţuire, celelalte motive de apel urmând a fi înlăturate ca nefondate.

Raportat la dispoziţiile art.274 alin.1 cod procedură civilă şi având în vedere obiectul apelului şi limitele admiterii lui, Tribunalul va obliga intimaţii la plata sumei de 2,8 lei cheltuieli de judecată.

Tags: granituire

Grăniţuire

Dosar nr. 1408/244/2008

Granituire

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECTIA CIVILA

DECIZIE Nr. 115/A

Sedinta publica de la 20 Octombrie 2009

Instanta constituita din:

PRESEDINTE DIANA ELENA SÎRGHI

Judecator MIRELA-CRISTINA TÂRLEA

Grefier RALUCA EHOR

Pe rol solutionarea cererii de apel formulata de apelantele reclamante I GH. I si I I, domiciliate în, în contradictoriu cu intimatii B D. D si B V, cu acelasi domiciliu, împotriva sentintei civile nr. 615/01.06.2009 pronuntata de Judecatoria Husi, având ca obiect granituire.

La apelul nominal facut în sedinta publica au raspuns apelantele personal si asistate de avocat Veselul Tudora, cu împuternicire avocatiala aflata la dosar, intimatul pârât BD personal si asistat de avocat Dima Mioara, cu împuternicire avocatiala aflata la dosar si intimata pârâta B V prin avocat Dima Mioara cu împuternicire avocatiala aflata la dosarul cauzei.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care învedereaza urmatoarele: cauza a fost transpusa la acest complet ca urmare a calificarii caii de atac ac fiind apel; procedura de citare este legal îndeplinita; nu se solicita judecarea cauzei în lipsa.

La interpelarea instantei, intimatii prin avocat arata ca nu au întâmpinare de depus la dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau exceptii de invocat, instanta acorda cuvântul cu privire la propunerea de probe.

Apelantii prin avocat solicita încuviintarea probei cu înscrisuri, cele aflate la dosar si nota de constatare nr. 5497/14.10.2009 emisa de Primaria Comunei Stanilesti, pe care o depune în copie la dosarul cauzei.

Intimatii prin avocat, având cuvântul cu privire la probele solicitate de catre apelanti arata ca nu se opun si solicita, în contradovada, încuviintarea probei cu înscrisuri, cele aflate la dosarul cauzei.

Instanta, constatând ca probele cu înscrisuri solicitata de catre apelanti si intimati prin avocat sunt utile si concludente, putând duce la dezlegarea pricinii, în temeiul prevederilor art. 167 Cod procedura civila încuviinteaza pentru acestia probele cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, instanta acorda cuvântul cu privire la cererea de apel formulata.

Apelantii prin avocat considera ca hotarârea instantei de fond este nelegala, pentru ca nu au fost analizate corect probele administrate. În principiu, granituirea reprezinta o operatiune de determinare prin semne exterioare de identificare, a limitelor dintre doua proprietati vecine. În esenta, doar proprietarii pot solicita aceasta operatiune juridica. În cauza s-a atestat ca exista semne exterioare de delimitare, dar acestea sunt contestate. Instanta de fond avea obligatia de a delimita suprafetele, în conditiile în care linia exista, dar este contestata. Instanta de fond a statuat ca s-a propus mutarea gardului despartitor dintre cele doua proprietati conform liniei rosii aratate în anexa nr. 1 din raportul de expertiza. În speta nu intereseaza daca reclamantele au acoperisul cu uluci si burlane. Expertul a trasat linia de hotar dintre proprietati , modificând suprafata terenului. Din raportul de expertiza efectuat rezulta ca pârâtii nu au ocupat nici o suprafata de teren. Instanta de fond a considerat în mod arbitrar ca pârâtii nu au ocupat nici o suprafata de teren de la reclamante si a ignorat propunerea expertului cu privire la mutarea gardului. Diferenta mare dintre suprafata masurata si cea din acte se datoreaza modului empiric în care a fost întocmita schita anexa a contractului de schimb precum si a terenului reclamantelor. În concluzie solicita admiterea apelului si acordarea de cheltuieli de judecata, în dovedirea carora depune la dosarul cauzei chitanta nr. 16/20.10.2009 în cuantum de 300 de lei, reprezentând onorariu avocat.

Intimatii prin avocat solicita respingerea apelului ca nefondat si mentinerea solutiei instantei de fond. Trebuie avute în vedere concluziile depuse la fond. Actiunea este inadmisibila pentru ca nu este granituire ci servitute. Nici o proba administrata nu a aratat ca ar fi încalcat acest drept. În urma masuratorilor se arata ca apelantii au o portiune de teren mai mica, dar acesta nu poate constitui un temei de drept pentru granituire, terenurile fiind delimitate. Apelul este neîntemeiat, în concluzie solicita respingerea acestuia si acordarea de cheltuieli de judecata.

În baza art. 150 Cod procedura civila instanta declara dezbaterile închise si retine cauza spre solutionare.

INSTANTA

deliberând asupra apelului declarat constata urmatoarele

Prin sentinta civila nr. 615/01.06.2009 pronuntata de Judecatoria Husi a fost respinsa actiunea civila formulata de reclamantele împotriva pârâtilor

Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a retinut urmatoarele:

Reclamantele sunt proprietarele imobilului situat în comuna Stanilesti, jud. Vaslui, format din casa de locuit si 597 mp teren aferent, asa cum rezulta din titlul de proprietate nr. 871/47824 emis la data de 25.09.1996.

Pârâtii sunt proprietarii unui imobil vecin cu al reclamantelor, format din casa de locuit si 1510 mp teren aferent, asa cum rezulta din contractul de schimb autentificat sub nr. 1414 din 16.02.1995.

Din expertiza efectuata în cauza rezulta ca în fapt, reclamantele detin suprafata de 600,05 mp (fata de 597 mp cât sunt trecuti în acte), iar pârâtii suprafata de 1429,60 mp (fata de 1510 mp cât sunt trecuti în contractul de schimb).

Acesta va fi singurul aspect care va fi retinut de instanta din expertiza efectuata. Celelalte aprecieri referitoare la faptul ca diferenta mare dintre suprafata masurata si cea din acte se datoreaza modului empiric în care a fost întocmita schita anexa a contractului de schimb vor fi înlaturate deoarece si terenul reclamantelor a fost masurat tot cu mijloace empirice, partile se bucura în fata instantei de egalitate de tratament, iar expertul face astfel de aprecieri numai cu privire la pârâti. De asemenea expertul face vorbire despre faptul ca trebuie sa se tina cont de dreptul de servitute al reclamantei de acces în spatele casei pentru lucrari de reparatii si întretinere, instanta apreciaza ca expertul a depasit cadrul procesual si competentele cu care a fost investit de instanta deoarece partile nu au facut vorbire nici un moment despre existenta vreunei servituti. Expertul si-a depasit atributiile si atunci când a facut aprecieri cu privire la faptul ca pârâtii au construit fara autorizatie o anexa gospodareasca sau ca reclamanta trebuie sa fie obligata sa prevada acoperisul casei cu uluci si burlane pentru a nu afecta locuinta pârâtului. Aceste aspecte nu fac obiectul cauzei cu care a fost investita instanta, singurele obiective stabilite în sarcina expertului si încuviintate de instanta prin încheierea din 8.12.2008 au fost: identificarea celor doua imobile si stabilirea liniei de hotar.

Expertul a propus mutarea gardului dintre cele doua proprietati pe o lungime de 10 metri, la o distanta de 1 metru de casa reclamantei, tinând cont de dreptul de servitute al reclamantei de acces în spatele casei pentru lucrari de reparatii si întretinere. Asadar expertul propune ca pe lânga cei trei metri patrati care exced suprafetei de teren trecuta în actele de proprietate ale reclamantelor, pârâtii sa le mai cedeze înca 10 metri patrati pentru o servitute despre care nu a facut nimeni vorbire în prezenta actiune.

Varianta expertului este nerealista în conditiile în care el nu tine seama si de faptul ca pârâtii au construit o anexa care ar trebui darâmata pentru a respecta linia de hotar propusa.

În ceea ce priveste al doilea capat de cerere referitor la obligarea pârâtilor sa respecte dreptul de proprietate al reclamantelor asupra unei fâsii de teren pe care au acaparat-o nelegal, acesta este neîntemeiat. Din expertiza efectuata reiese ca pârâtii nu au ocupat nelegal nici o suprafata de teren a reclamantelor. Ei detin în fapt mai putin teren decât au în actele de proprietate. Fâsia de teren despre care face vorbire expertul este propusa a fi lasata de pârâti la dispozitia reclamantelor nu pentru ca ar fi fost ocupata abuziv, ci pentru ca reclamanta sa-si poata îngriji casa. Nu au fost aduse dovezi pentru dovedirea existentei acestei servituti. Servitutile sunt naturale, legale sau conventionale. În speta servitutea la care se refera expertul nu face parte din cele naturale sau legale, iar reclamantele nu au facut dovada stabilirii pe cale conventionala a acesteia.

Este adevarat ca potrivit art. 584 cod civil ,,Orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa; cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate”. Aceste dispozitii trebuie aplicate cu respectarea dreptului de proprietate al fiecarui vecin, drept consfintit în art. 480 si 481 cod civil ,,Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut, însa în limitele determinate de lege. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire”.

În aceste conditii, instanta a apreciat ca varianta liniei de hotar propusa de expert nu corespunde realitatii obiective si solicitarilor partilor din cererea de chemare în judecata, pentru aceste motive actiunea fiind respinsa.

Împotriva acestei sentinte au declarat recurs, în termen legal, reclamantele, considerând ca este netemeinica si nelegala pentru urmatoarele motive: instanta de judecata, fata de obiectul actiunii, avea obligatia de a delimita proprietatile învecinate, chiar si în situatia în care linia de hotar exista, dar este controversata; în mod surprinzator a statuat prima instanta ca din cuprinsul raportului de expertiza rezulta ca s-a propus mutarea gardului despartitor dintre cele doua proprietati pe o lungime de 10 m si la o distanta de 1 m de casa reclamantelor; în speta nu intereseaza daca reclamantele au acoperisul cu uluci si burlane deoarece obiectul actiunii este granituire si revendicare; în mod gresit a considerat prima instanta ca din expertiza efectuata reiese indubitabil ca pârâtii nu au ocupat nelegal nici o suprafata din terenul reclamantelor, concluzia instantei fiind arbitrara. De asemenea, instanta a ignorat si propunerea expertului privind mutarea gardului pe o lungime de 10 m la distanta de 1 m de casa reclamantelor, diferenta mare dintre suprafata masurata si cea din acte datorându-se într-adevar modului empiric în care a fost întocmita schita anexa a contractului de schimb.

La termenul din data de 20.10.2009 instanta a calificat calea de atac exercitata împotriva sentintei civile nr. 615 din 01.06.2009 ca fiind apelul si nu recursul.

Legal citati, intimatii nu au depus la dosar întâmpinare.

Pentru dovedirea motivelor de apel, apelantii au depus la dosar înscrisuri.

Analizând actele si lucrarile dosarului, sentinta primei instante, dispozitiile legale aplicabile prin prisma motivelor de apel, instanta va aprecia ca apelul este întemeiat, fata de urmatoarele considerente.

Prima instanta a fost sesizata de catre apelantele reclamante cu o actiune având doua capete de cerere: stabilirea liniei de hotar între proprietatile lor (granituire) si obligarea pârâtilor sa respecte dreptul de proprietate asupra suprafetei de teren pe care au ocupat-o din proprietate lor (revendicare).

Actiunea în granituire este acea actiune prin care reclamantul pretinde ca instanta sa determine prin semne exterioare întinderea a doua fonduri învecinate, fiind admisibila si în situatia în care, precum în prezenta cauza, delimitarile existente sunt contestate de parti. De asemenea, în conditiile în care apelantele au solicitat si o parte din terenul limitrof, despre care au sustinut ca este detinuta fara drept de catre pârâti, daca se constata o asemenea situatie, se impunea si analizarea actelor de proprietate prezentate de parti si implicit a drepturilor autorilor de la care provin acestea, pentru a stabili autorul al carui drept este preferabil.

Analizând considerentele sentintei primei instante, se retine ca situatia de fapt retinuta de catre instanta se refera doar la suprafetele de teren pe care le detin partile în fapt si cât ar trebui sa detina conform actelor de proprietate.

Nu se face asadar nici o referire la linia de hotar existenta între cele doua fonduri, daca aceasta este corecta sau se impune stabilirea ei pe alt traseu, daca exista semne exterioare prin care aceasta este pusa în evidenta, daca vreuna dintre parti ocupa din terenul celeilalte si, în caz afirmativ, care este suprafata ocupata.

Astfel, instanta de fond s-a limitat sa critice concluziile si propunerile facute de catre expert; ori, la pronuntarea unei sentinte, instanta trebuie sa analizeze cererile si propunerile partilor, nu cele facute în cadrul unei expertize, iar modul defectuos în care expertul a înteles sa-si fundamenteze concluziile nu poate avea drept sanctiune respingerea actiunii.

Daca aprecia ca nu este lamurita prin expertiza efectuata, instanta de fond, în baza rolului activ si potrivit dispozitiilor art. 212 C.pr.civ., avea posibilitatea de a solicita lamuriri expertului, de a dispune efectuarea unui supliment la raportul de expertiza sau chiar efectuarea unei noi expertize.

În ceea ce priveste capatul de cerere referitor la revendicarea unei portiuni de teren, în mod eronat si-a fundamentat prima instanta aprecierea ca intimatii pârâti nu ocupa nici o suprafata din terenul apelantelor doar pe concluziile expertului, în conditiile în care expertiza dispusa nu a raspuns unui asemenea obiectiv. Simpla împrejurare ca intimatii detin mai putin teren decât în acte, iar apelantele mai mult, nu este, în sine, suficienta pentru a determina o asemenea concluzie, diferenta dintre terenul detinut în fapt si cel evidentiat în actele de proprietate putându-se datora mai multor cauze.

O asemenea concluzie putea fi retinuta doar în situatia în care erau individualizate terenurile ocupate de catre parti si trasata linia de hotar între acestea.

Solutionarea cauzei prin analizarea doar a propunerilor expertului si nu a solicitarilor partilor, fara a tine cont de petitul actiunii, echivaleaza cu necercetarea fondului, instanta de control neputându-se substitui din acest punct de vedere instantei de fond deoarece ar priva partile de o cale de atac.

Fata de aceste considerente si vazând dispozitiile art. 297 C.pr.civ., tribunalul va admite apelul, va desfiinta sentinta instantei de fond si va trimite cauza spre rejudecare, urmând ca instanta de fond sa stabileasca linia de hotar existenta între cele doua fonduri, daca aceasta este corecta sau se impune stabilirea ei pe alt traseu, daca exista semne exterioare prin care aceasta este pusa în evidenta si, în baza celor constatate, eventual daca vreuna dintre parti ocupa din terenul celeilalte.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de I I si I I împotriva sentintei civile nr. 615/01.06.2009 a Judecatorie Husi, pe care o desfiinteaza în tot.

Trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.

Definitiva.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica de la 20 Octombrie 2009

Tags: granituire

Grăniţuire

SENTINŢA CIVILĂ NR. 5862 din 02.12.2010 – grăniţuire –

Deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ la data de 30.06.2008, sub nr. xx, reclamanta xx a chemat în judecată pe pârâtul xx, solictând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăţi învecinate şi ca urmare a grăniţuirii, obligarea pârâtului să lase reclamantei în deplină proprietate şi liniştită posesie făşia de teren pe care acesta o ocupă fără drept, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că este proprietarul suprafeţei de teren de 3111 mp situată în intravilanul satului Neguleşti, com. Piatra Şoimului, în punctul „acasă”, învecinată cu: xx.

Între terenul reclamantei şi cel al pârâtului, deşi există semne exterioare de delimitare, pârâtul are îndoieli că acestea ar fi amplasate pe traseul hotarului dintre cele două proprietăţi limitrofe.

Reclamanta a mai precizat că terenul său a aparţinut din strămoşi autorilor săi, a căror unică moştenitoare este, iar anul trecut a introdus pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ o acţiune ce a făcut obiectul dosarului nr.xx în care fost pronunţată sentinţa civilă nr.xx prin care s-a constatat că prin efectul uzucapiunii reclamanta a dobândit în proprietate terenul în suprafaţa de 3111 mp.

Până la momentul de faţă, aceasta nu a avut nicio problemă cu vecinii proprietari, însă în prezent pârâtul a ameninţat-o şi continuă să o facă că are un act mai vechi de la părinţii săi în baza căruia consideră că ar avea dreptul la o fâşie de teren din proprietate reclamantei.

Urmare a admiterii acţiunii în constatare în baza probatoriului pe care l-a administrat (documente cadastrale, adeverinţă de rol agricol, martori), reclamanta a procedat la înscrierea în cartea funciară a acestui teren sub nr.928/N, NCP 1136, aşa cum atestă încheierea nr.3953 din 18.02.2008 aparţinând OCPI Neamţ.

Luând cunoştinţă de demersurile reclamantei, în mod abuziv pârâtul a scos stâlpii de gard desfiinţând semnele vizibile de hotar care separau proprietăţile vecine între punctele 110-114 (conform documentaţiei cadastrale în baza căreia s-a efectuat intabularea) şi i-a amplasat în sensul diminuării proprietăţii reclamantei, acaparând din suprafaţa de 60 mp.

Suprafaţa ocupată pe nedrept va putea fi determinată cu precizie în urma efectuării unei expertize topografice.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.554 Cod civil.

Acţiunea a fost legal timbrată cu 39 lei taxă judiciară de timbru şi 1 lei timbru judiciar.

În susţinerea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copie, sentinţa civilă nr.xx pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ în dosarul nr.xx, adeverinţa nr.355 din 17.01.2008 emisă de primăria comunei Piatra Şoimului, documentaţia cadastrală nr.2/1960 din 26.03.2007, plan de încadrare în zonă, încheierea nr.3953 din 05.03.2008 a Oficiului de Cadastru şi publicitate imobiliară neamţ, tabel de mişcare parcelară, extras de carte funciară nr.928/N, adeverinţa nr.4594 din 24.06.2008 a primăriei Piatra Şoimului.

La data de 23.10.2008, reclamanta şi-a precizat acţiunea, arătând că înţelege să cheme în judecată în calitate de pârâţi şi pe numiţii xx deoarece alături de pârâtul xx, au calitate de coproprietari ai terenului cu care se învecinează terenul în suprafaţă de 3111 mp.

Legal citaţi, pârâţii nu au formulat întâmpinare, dar au arătat oral că sunt de acord cu grăniţuirea însă nu şi cu pretenţiile referitoare la revendicare.

Au depus la dosar, în copie, contractul de schimb nr.244/1956, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.117/1954, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.494/1953.

În temeiul art.167 alin.1 Cod de procedură civilă, instanţa a încuviinţat probele cu înscrisuri şi cu expertiză topografică, apreciindu-le pertinente, concludente şi utile în dezlegarea pricinii.

La dosar a fost depus raportul de expertiză întocmit de expertul xx (filele 65-66), contestată de către reclamantă conform obiecţiunilor depuse la fila 81 dosar.

În şedinţa publică din data de 11.03.2010, instanţa a dispus, la solicitarea reclamantei, efectuarea unei contraexpertize motivate de faptul că, potrivit susţinerilor reclamantei, expertul nu a măsurat terenul, s-a prezentat doar cu o ruletă pentru efectuarea probei, a măsurat câteva lăţimi şi a dat cotele din documentaţia cadastrală.

Noul raport de expertiză a fost întocmit de expertul xx (filele 100-101), obiecţiunile formulate de pârâţi fiind respinse de instanţă.

Apărătorul pârâţilor a arătat însă, în cadrul concluziilor pe fondul cauzei, că primul raport de expertiză reflectă realitatea, fiind întocmit în mod corect.

La termenul de astăzi, reclamanta a precizat că, faţă de concluziile raportului de expertiză, primul capăt de cerere privitor la revendicare vizează suprafaţa de 12 mp.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.xx pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ în dosarul nr. xx, rămasă irevocabilă, reclamanta a devenit proprietar prin efectul uzucapiunii asupra terenului în suprafaţă de 3111 mp situat în intravilanul satului Neguleşti, comuna Piatra Şoimului, judeţul Neamţ, învecinat cu xx. Terenul în discuţie a fost întabulat în cartea funciară, conform încheierii nr. 3953 din 05.03.2008 a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Neamţ.

Potrivit contractului de schimb nr.244/1936 încheiat între autorul pârâţilor şi numitul xx, aceştia deţin terenul în suprafaţă de 1322 mp, învecinat cu cel al reclamantei.

În privinţa probatoriului administrat, instanţa va reţine ca fiind corect întocmită şi în mod judicios argumentată expertiza topografică întocmită de expertul xx. Din conţinutul expertizei rezultă în mod neechivoc faptul că s-a deplasat la faţa locului, efectuând o măsurare efectivă a terenurilor, în prezenţa părţilor. Astfel a măsurat ambele suprafeţe de teren, spre deosebire de primul expert care nu a consemnat în raportul întocmit suprafaţa de teren deţinută de pârâţi.

Conform lucrării efectuate de expertul xx, în care sunt notate cu acurateţe datele din teren, rezultă că terenul reclamantei a fost determinat conform schiţei anexă la raport cu culoare albastră, între punctele 116-115-114-113-112-111-110-109-108-104-129-128-127-126-125-122-121-120-119-118-117-116.

Suprafaţa deţinută de pârâţi este determinată în schiţa anexă între punctele 114-103-214-213-212-211-110-111-112-113-114, culoare galbenă. De asemenea, expertul a consemnat că între punctele 114-104-106-110-108-109, pârâtul xx a plantat stâlpi metalici în vederea construirii unui gard, iar prin plantarea acestora a încălcat proprietatea reclamantei cu suprafaţa de 12 mp determinată în schiţa anexă a raportului de expertiză pe aliniamentul 114-104-106-110-206-113-204-114. Astfel, prin plantarea stâlpilor, pârâtul a intrat în proprietatea reclamantei, după cum urmează: în punctul 204 cu 0,19 m, în punctul 113 cu 0,54 m, ar în punctul 206 cu 0,27 m. Punctul 109 este un stâlp metalic plantat pe terenul reclamantei, nerespectându-se punctul 110, punct de trei hotare dintre proprietarii xx.

Faţă de această situaţie de fapt, instanţa, având în vedere că acţiunea în revendicare este acea acţiune reală prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar, instanţa apreciază că cererea este fondată, aşa încât în temeiul art.480 şi art.554 Cod civil, o va admite, va obliga pârâţii să lase reclamantei în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 12 mp identificată în schiţa anexă raportului de expertiză ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pe aliniamentul 114-104-106-110-206-113-204-114 şi va stabili linia de hotar dintre proprietăţile părţilor pe aliniamentul 114-113-112-111-110.

În temeiul art.274 alin.1 Cod de procedură civilă, va obliga pârâţii să plătească reclamantei suma de 1027,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, ţinând seama că în ceea ce priveşte grăniţuirea, proprietarii fondurilor vecine suportă în cote egale cheltuielile acestei operaţiuni.

Tags: granituire