Top

Uciderea din culpa

Cod: 207

JUDECĂTORIA BACĂU

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR.2068 din 16.11.2009

Infracţiunea de ucidere din culpă faptă prev de art. 178 alin 2 Cpen.

Asupra cauzei penale de faţă constată :

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Bacău nr. 5433/P/2008 din 16.04.2009 înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr.5986/180/07.05.2009 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului PO pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă faptă prev de art. 178 alin 2 Cpen.

În fapt , prin actul de sesizare s-a reţinut că în ziua de 09.07.2008 conducând autoturismul marca VW Beetle cu nr. de înmatriculare xx nu a respectat distanţa regulamentară faţă de autoturismul aflat în faţa sa, provocând un accident rutier soldat cu moartea numitului CV.

În cursul cercetării judecătoreşti în conformitate cu dispoziţiile art 323 Cprpen şi art 69-74 Cprpen a fost audiat inculpatul care a descries împrejurările producerii accidentului asumându-şi întreaga culpă.

Potrivit art. 326 Cprpen a fost audiată partea vătămată CV care atât în nume propriu cât şi în calitate de reprezentant legal al minorilor MV şi SV a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal întrucât a fost despăgubită atât de inculpat cât şi de societatea de asigurare Uniqa.

Instanţa a procedat la audierea martorilor VT şi VC, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar.

Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 19.07.2008, organele de poliţie din cadrul I.P.J. au fost sesizate în legătură cu producerea pe str.Republicii din mun.Bacău a unui accident rutier soldat cu victime.

În urma cercetărilor, s-a stabilit că, în după-amiaza zilei de 19.07.2008, în jurul orei 15,10, inculpatul Onu Petrică conducea autoturismul marca VW Beetle, cu numărul de înmatriculare BC-12-JOL, pe str.Republicii, dinspre Metro spre Centru, în autoturism cu inculpatul, pe scaunul din dreapta sa aflându-se şi fiul său, SM.

Circulaţia se desfăşura pe două sensuri de mers, cu câte două benzi pe fiecare sens de mers, în condiţiile unui carosabil uscat şi cu vizibilitate bună, pet imp de zi şi cu vreme frumoasă (f.6,77 dosar)

Autoturismul condus de inculpat se deplasa cu o vitează de aproximativ 50 km%, inculpatul angajându-se în depăşirea mai multor autoturisme care se deplasau în coloană, aşa cum rezultă din declaraţia martorului VC (f.44-45,77).

La trecerea de pietoni semaforizată în zona staţiei Petrom, inculpatul a ajuns din urmă un autocamion care se deplasa ca şi el pe banda a doua de circulaţie, de lângă axul drumului. La apariţia culorii galbenea semaforului, autocamionul aflat la mică distanţă în faţa sa a frânat brusc, moment în care inculpatul, pentru a evita coliziunea cu acesta, a virat stînga, intrînd în coliziune frontală au autoturismul Daewoo Matiz, cu număr yy, care se deplasa regulamentar pe contrasens, pe banda a doua de circulaţie, cu o vitează de aproximativ 26 km/h. În urma impactului, autoturismul Daewoo Matiz a ricoşat, lovind partea frontală a autoturismului Dacia 1310, cu număr xx, condos de martorul VT, care circula pe acelaşi sens, Bacău-Metro, pe prima bandă, puţin în urma autoturismului Daewoo Matiz .

Impactul dintre autoturismele VW Beetle şi Daewoo Matiz s-a produs pe banda a doua a sensului Centru-Metro, la aproximativ 1,7 m de marcajul longitudinal central separator de sens şi la aproximativ 10 m de marcajul şi semnalizarea semaforizată “trecere pentru pietoni”. Accidentul s-a soldat cu decesul conducătorului auto Daewoo Matiz, CV , fiind întocmit raport de constatare medico-legal nr.208/20.07.2008 de către serviciul Judeţean de medicină Legală şi cu vătămarea corporală a soţiei şi fiului acestuia, CV şi MV, aflaţi pe scaunul din dreapta şoferului, respective pe bancheta din spate.

Partea vătămată CV a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 40-50 zile de îngrijiri medicale, iar fiul acesteia a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale, conform certificatelor medico-legale nr.1002/18.08.2008 şi respective 1001/18.08.2008, eliberate de către Serviciul de Medicină legală .

Potrivit raportului de expertiză tehnico-auto, leziunile constatate pe corpul victimei, CV, conduc la concluzia că acesta nu purta la momentul impactului centura de siguranţă, aspect contrazis de partea vătămată CV, care a arătat că soţul său purta centura de siguranţă, întrucât a fost tăiat la gît cu centura în timpul impactului şi fuseseră opriţi anterior de un echipaj de poliţie la Buhuşi

Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest marca “Drager”, rezultînd o alcoolemie de 0,42 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i-au fost prelevate două probe biologice de sânge la un interval de o oră, rezultând o alcoolemie de 1,05 g%-prima probă şi 1,00 g%-a doua probă (bulletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2017-2018 din 21.07.2008 eliberat de SML Bacău). Raportul de expertiză medico-legală nr.1021-R/23.12.2008 privind calculul retroactiv al alcoolemiei întocmit de I.M.L.Iaşi a concluzionat, însă, că inculpatul PO avea la momentul producerii accidentului o alcoolemie de aproximativ 0,65 %0 .

Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2032 din 22.07.2008 rezultă că victima nu consumase băuturi alcoolice (f.50 u.p.)

Partea vătămată CV a formulat plângere prealabilă împotriva inculpatului cu ocazia audierii sale din 07.10.2008, iar cu ocazia reaudierii sale a menţionat că a fost vizitată de inculpat la domiciliu circa două săptămîni de la externare (f.51,54 u.p.)

Inculpatul PO a depus în schimb la dosar copii după înscrisuri ce atestă că a vizitat-o în mai multe rânduri pe partea vătămată CV, prima vizită fiind efectuată la data de 26.07.2008

Coroborând probele administrate în cauză rezultă că factorul declanşator al accidentului soldat cu moartea numitului CV a fost acţiunea imprudentă a inculpatului PO care cu încălcarea dispozitiilor art.51 din OUG nr.195/2002 rep., nu a păstrat o distanţă suficientă faţă de autovehiculul ce-l precede în trafic.

Situaţia de fapt reţinută de instanţă se probează cu:

– proces verbal de cercetare la faţa locului-f.4-8 u.p.

– planşe fotografice f.11-25 u.p.

-declaraţii martori: VT ,VC

-raport de constatare medico-legal nr.208/20.07.2008 (fl.48-49 u.p.)

-buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2032/22.07.2008(f.50 u.p.)

-declaraţie parte vătămată CV (f.51-52, 53-54 u.p.)

– certificat medico-legal nr.1002/18.08.2008

-certificat medico-legal nr.1001/18.08.2008 (f.57 u.p.)

– proces-verbal de prelevare probe bilogice de sânge şi bulletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2017-2018/21.07.2008 (f.59-61 u.p.)

-raport de expertiză medico-legală nr.1021-R/23.12.2008 (f.69-71 u.p.)

-raport de expertiză tehnico-auto (f.73-78 u.p.)

– declaratii inculpate(f.82-84,87 u.p.şi fl.33 inst.)

– înscrisuri (f.32-38, 56, 88-97 u.p.)

In drept fapta inculpatului care în ziua de 09.07.2008 conducând autoturismul marca VW Beetle cu nr. de înmatriculare xx nu a respectat distanţa regulamentară faţă de autoturismul aflat în faţa sa, provocând un accident rutier soldat cu moartea numitului CV, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpa faptă prev de art. 178 alin 2 Cpen.

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev .de art 72 C.pen si anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete in care a fost comisă fapta, urmările produse sau care s-ar fi putut produce.

Instanţa va avea in vedere si circumstantele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale si care a avut o atitudine sinceră de recunoaştere a faptei şi de reparare a daunelor morale şi materiale, prezentânde-se in faţa organelor judiciare , împrejurări ce vor fi reţinute ca circumstanţe atenuante cf. art.74-76 C.pen în temeiul cărora instanţa va aplica o pedeapsă sub minimul special.

In consecinta instanţa in baza art.178 alin 2 Cpen cu aplic. art. 74 lit.a,c Cpen şi art. 76 lit.d Cpen va condamna inculpatul la pedeapsa de 1(un) an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin 2 Cpen va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a,b Cpen pe durata executării pedepsei principale.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins si fără executarea acesteia, în baza art. 81 Cpen va suspenda condiţionat executarea acesteia pe o durată de 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 Cpen.

Pentru aplicarea acestei măsuri, instanţa a avut în vedere comportarea sinceră a inculpatului în cursul procesului penal, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale.

În consecinţă, săvârşirea infracţiunii are un caracter accidental , astfel încât îndreptarea inculpatului , în sensul conformării dispoziţiilor legii penale , se poate realize şi fără privare de libertate.

În baza art. 359 Cprpen va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cpen a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Instanţa constată că prin Legea nr. 278/04.07.2006 a fost introdus un nou aliniat la art. 71 Cpen respective alin 5, potrivit căruia” pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii (…), se suspendă şi executarea pedepselor accesorii”.

Prin introducerea dispoziţiei legale menţionate, legiuitorul a clarificat unele aspecte, în sensul că pedepsele accesorii pot însoţi şi o pedeapsă suspendată condiţionat, însă, în acest caz , şi executarea acestora este suspendată, pe toată durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.

O interpretare contrară în sensul că s-ar impune doar suspendarea executării pedepselor accesorii, automat , în virtutea alineatului 5 al art. 71 Cpen, fără ca în prealabil instanţa să-l fi aplicat, nu poate fi primită , întrucât nu se poate dispune suspendarea unor pedepse care anterior nu au fost aplicate.

În consecinţă, instanţa va dispune aplicare pedepselor accesorii, urmând ca ulterior să dispună suspendarea executării acestora, având în vedere că şi executarea pedepsei principale a fost suspendată condiţiont.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza art. 71 şi art. 64 Cpen., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului , a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin 2 şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr.30/1994.

Asfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică “interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, indiferent de durata condamnării sau natura ori gravitatea infracţiunii” (aceiaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală,n.inst). Curtea a acceptat “că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul Protocol adiţional a fost încălcat, întrucât “legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.

În consecinţă, o aplicare automată , în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului , instanţa nu va plica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit,a reza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză , acesasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau de comportamentul inculpatului,

Astfel, circumstanţele personale ale inculpatului şi lipsa antecedentelor sale penale determină instanţa a aprecia că aplicare acestei pedepse accesorii nu se impune, şi în consecinţă, în baza art. 71 Cpen şi art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional CEDO, va interzice inculpatului dreptirile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cpen.

În baza art. 71 alin 5 Cpen va suspenda executare pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.

Sub aspectul laturii civile, instanţa în baza art. 14 şi art. 346 alin 1 Cprpen va lua act că părţile vătămate CV, şi minorii MV şi SV – prin reprezentant legal CV nu s-au constituit părţi civile în procesul penal prejudiciul fiind reparat integral prin echivalent.

În baza art. 111 alin 6 din OUG 195/2002 republicată va respinge cererea inculpatului de prelungire a dreptului de circulaţie, motivat de faptul că pentru instanţa de fond care a pronunţat o hotărâre de condamnare în baza probelor administrate nemijlocit , prezumţia de nevinovăţie a fost răsturnată.

Etichete: