Uciderea din culpă.

Specific cazului fortuit este faptul ca urmarea periculoasa, în speta decesul, trebuie sa fie o consecinta a împrejurarii imprevizibile iar în speta cauza mortii unei persoane aflate în autoturismul avariat de autoturismul condus de inculpata, este impactul generat de intratul pe contrasens si nu de muscatura de albina.

Permanent inculpata s-a aparat cum ca ar fi fost întepata de o albina ea fiind alergica la veninul de insecte

S-a apreciat ca aceasta sustinere, chiar si constanta a inculpatei privind întepatura de albina nu este dovedita de nici o prob a, simpla existenta a unor lanuri de floarea soarelui de o parte si de alta a traseului parcurs de inculpata, sau chiar existenta unei insecte de acest gen în habitatul autoturismului, nefiind în masura sa probeze asemenea afirmatii.

Acceptau o asemenea aparare în conditiile în care singura dovada o constituie propria declaratie în lipsa a cel putin a unui act medical care sa ateste o reactie alergica înseamna a crea un precedent periculos pentru participantii la traficul rutier înclinat spre nerespectarea regulilor de circulatie.

Ca urmare, atât prima instanta cât si instanta de apel au retinut vinovatia inculpatei si au dispus condamnarea ei pentru o infractiune de ucidere din culpa.

Prin Ordonanta Parchetului de pe lânga Judecatoria Slobozia s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a învinuitei, sub aspectul savârsirii infractiunii de ucidere din culpa (fapta prevazuta si pedepsita de art. 178 alin.1 si 2 Cod penal, fiind aplicabile prevederile art. 10 lit. d Cod procedura penala, lipsind unul din elementele constitutive ale infractiunii, anume vinovatia.

Pentru a pronunta aceasta solutie, procurorul a avut în vedere urmatoarea situatie de fapt:

La data de 03.08.2006, în jurul orelor 18:00 învinuita conducea autoturismul marca Daewoo Cielo pe DN 2 C din directia Buzau catre Slobozia. Alaturi de aceasta în autoturism se afla sotul sau .

Pe raza localitatii Tovarasia învinuita a pierdut controlul volanului si a patruns pe contrasens impactând autoturismul marca Dacia Nova condus regulamentar .

În urma impactului dintre cele doua autovehicule a rezultat decesul pasagerului în auto Dacia Nova (conform raportului medico-legal de autopsie emis de Serviciul Medico Legal Ialomita), vatamarea corporala a precum si vatamarea corporala a sotului învinuitei care a necesitat pentru vindecare 55 – 58 de zile de îngrijiri medicale .

În cauza, pentru stabilirea modului de producere a impactului între cele doua autovehicule implicate în accident s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto. Aceasta a stabilit drept cauza a producerii accidentului de circulatie, intrarea imprevizibila a autoturismului Cielo în banda din contrasens, în momentul în care autoturismul Dacia Nova era foarte aproape.

Învinuita a sustinut înca din primele declaratii ca în timp ce se deplasa cu autoturismul (având geamul de la portiera fata dreapta deschis) între localitatile Tovarasia si Nicolesti a simtit o întepatura foarte puternica în cotul drept. A mai declarat ca imediat a observat ceva rosu în fata ochilor, fara a putea preciza daca era vorba de un autovehicul ori de altceva. „Dupa întepatura, precizeaza învinuita, mi-am pierdut cunostinta si nu pot preciza care au fost urmatoarele mele miscari”

Sustinerile învinuitei cum ca în premomentul impactului ar fi fost întepata de o albina ( ori viespe ) sunt întarite si de sotul acesteia, martorul sotul ei care a declarat: „dupa ce am trecut de localitatea Tovarasia pe geamul din dreapta fata ce era deschis, am observat ca a intrat o insecta asemanatoare viespei. La scurt timp mi-am pierdut cunostinta si m-am trezit în afara masinii”

În cuprinsul procesului-verbal încheiat cu ocazia cercetarii la fata locului au fost consemnate leziunile suferite de învinuita si anume:”TCC acut închis si contuzie cot drept”

În aparare, învinuita a sustinut asadar, ca ceea ce a determinat producerea accidentului a fost imposibilitatea de a controla autoturismul dupa ce a fost întepata de albina sau viespea intrata pe geamul deschis în interiorul masinii.

S-a retinut pe baza probelor dosarului ca faptuitoarea a fost în imposibilitatea de a-si controla reactiile, fiind practic anesteziata de întepatura suferita.

Împotriva solutiei de scoatere de sub urmarire penala a învinuitei sub aspectul savârsirii infractiunii de ucidere din culpa (art. 178 alin.1 si 2 Cod penal) fiica victimei, a formulat plângere la prim – procuror.

Prim – procurorul a respins ca neîntemeiata plângerea si a mentinut solutia de scoatere de sub urmarire penala ca legala si temeinica.

Ulterior, în termenul legal, în temeiul dispozitiilor art. 2781 Cod procedura penala, fiica victimei a formulat plângere la instanta solicitând desfiintarea ordonantei de scoatere de sub urmarire penala si aplicarea art. 2781 alin. 8 lit. b sau c , dupa caz.

La Judecatoria Slobozia, prin încheierea de sedinta s-a admis plângerea formulata de petenta împotriva Ordonantei Parchetului de pe lânga Judecatoria Slobozia prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a faptuitoarei pentru savârsirea infractiunii de ucidere din culpa.

S-a desfiintat ordonanta atacata si s-a retinut cauza spre judecare, apreciindu-se ca probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei pe fond.

S-a apreciat ca, în mod cert, nu se poate retine cazul fortuit si nu mai este necesar a se întocmi o expertiza medico – legala care sa examineze cauza contuziei învinuitei sau tipul de reactie pe care l-ar putea determina învinuitei întepatura de albina.

Cum învinuita a condus autoturismul în timpul verii, în timp ce unul din geamurile masinii era deschis, iar autoturismul se deplasa pe lânga culturi de floarea – soarelui, instanta a retinut ca este excesiv a retine ca un conducator auto diligent nu putea sa prevada ca nu ar fi intrat pe geam obiecte sau insecte care sa îl deranjeze în actiunea de conducere (chiar expertul precizeaza în concluziile sale ca situatia descrisa de învinuita este posibila daca se are în vedere zona în care s-a produs accidentul, ceea ce implica faptul ca situatia era predictibila).

Specific cazului fortuit este ca urmarea periculoasa (în speta decesul) trebuie sa fie o consecinta a împrejurarii imprevizibile iar în speta cauza mortii numitului Pavel Ioan este impactul generat de intrarea pe contrasens si nu de muscatura de albina.

Fiica victimei s-a constituit parte civila în cauza, pentru daune materiale si morale.

Inculpata a fost ascultata mentinând aceeasi varianta de la urmarirea penala, ca înainte de impact a simtit o întepatura foarte puternica în cotul drept, dupa care „a vazut rosu în fata ochilor” si nu stie ce s-a întâmplat, dar „este sigura ca în permanenta a tinut ambele mâini pe volan”

Pâna în momentul întepaturii, inculpata a vazut ca din sens opus circula un autoturism la distanta de 200 – 300 metri.

Desi nu a observat daca soferul autoturismului marca Cielo care „a intrat direct pe contrasens” era barbat sau femeie, martorul implicat în accident l-a vazut pe acesta ca era cu mâinile pe volan, dar nu era cazut peste volan (declaratia de la cercetarea judecatoreasca – fila 96 verso). Pierderea cunostintei implica indiscutabil pierderea echilibrului si controlului asupra reactiilor voluntare.

Prin urmare, inculpata a avut permanent controlul volanului, iar pierderea cunostintei datorita întepaturii nu s-a produs în realitate.

Se retine din literatura de specialitate ca reactiile adverse la veninul de albine sunt reactii : usoare sau normale : roseala, usoara tumefactie si caldura în aria întepata; moderate : febra, greata, oboseala sau simptome gripale; severe : soc anafilactic, respiratie dificila, tumefactie extrema.

Reactiile severe la veninul de insecte asa cum inculpata a încercat sa demonstreze ca a suferit, sunt contrazise de reactiile ulterioare ale acesteia care si-a revenit în scurt timp (deci fara interventie medicamentoasa sau medicala) stiind ca „a fost scoasa din masina si asezata pe marginea soselei, pe iarba cu spatele catre sosea si cu fata catre masina” iar o femeie i-a spus tot timpul sa-si dea cu apa pe fata Pierderea cunostintei este faza premergatoare socului anafilactic, iar o persoana aflata în soc anafilactic nu-si poate reveni fara interventia medicului.

Dar relevant din punct de vedere juridic asupra vinovatiei inculpatei sunt în mod deosebit informatiile medicale din foaia de observatie clinica generala care nu cuprinde nici o referire la întepatura de insecta sau la simptomatologia inculpatei datorata veninului de insecta, retinându-se „traumatism de cot drept” (contuzie).

O persoana alergica chiar si la o „capsa de la pantaloni” cum a afirmat martorul sotul inculpatei, si care nu a avertizat-o de patrunderea insectei în autoturism pentru ca „nu i-a trecut prin cap si a uitat ca sotia este alergica” a avut timp sa încerce s-o scoata, este la limita imposibilului sa se retina ca inculpata stiindu-se alergica nu a anuntat medicul timp de 4 zile cât a fost internata si investigata (medicul având obligatia retinerii acestui aspect în foaia de observatie) despre aceasta, stiut fiind ca reactiile alergene pot reveni sau se pot declansa cu mai mare intensitate dupa impactul initial cu factorul alergen (venin insecta) sau se pot declansa instantaneu la alt factor alergen, despre care persoana predispusa la alergie nu avea cunostinta.

Chiar si în varianta sustinuta de inculpata nu se poate retine existenta cazului fortuit sau lipsa vinovatiei în producerea accidentului, având în vedere ca se deplasa cu geamul deschis, era previzibila intrarea de obiecte, insecte (mai ales lânga culturi de floarea – soarelui), iar inculpata a avut permanent mâinile pe volan observând masina care circula din sens opus de la 200 – 300 metri, mai putin pe sotul ei care încerca sa scoata insecta din autoturism.

Fata de toate aceste aspecte, instanta va retine culpa inculpatei în producerea accidentului soldat cu moartea violenta a victimei, datorita leziunilor traumatice conform raportului de autopsie medico – legala

În raportul de expertiza auto fundamentat exclusiv pe faptul ca inculpata a iesit din banda cu autoturismul datorita întepaturii de insecta, cauza determinanta a evenimentului asupra caruia expertul recunoaste ca nu o poate infirma si nici confirma, ci numai cei „în drept”, precizând ca starea carosabilului era buna, fara declivitati în panta sau rampa, acoperit cu criblura si uscat la momentul producerii accidentului.

Tags: Uciderea din culpa

Uciderea din culpa

Cod: 207

JUDECĂTORIA BACĂU

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR.2068 din 16.11.2009

Infracţiunea de ucidere din culpă faptă prev de art. 178 alin 2 Cpen.

Asupra cauzei penale de faţă constată :

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Bacău nr. 5433/P/2008 din 16.04.2009 înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr.5986/180/07.05.2009 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului PO pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă faptă prev de art. 178 alin 2 Cpen.

În fapt , prin actul de sesizare s-a reţinut că în ziua de 09.07.2008 conducând autoturismul marca VW Beetle cu nr. de înmatriculare xx nu a respectat distanţa regulamentară faţă de autoturismul aflat în faţa sa, provocând un accident rutier soldat cu moartea numitului CV.

În cursul cercetării judecătoreşti în conformitate cu dispoziţiile art 323 Cprpen şi art 69-74 Cprpen a fost audiat inculpatul care a descries împrejurările producerii accidentului asumându-şi întreaga culpă.

Potrivit art. 326 Cprpen a fost audiată partea vătămată CV care atât în nume propriu cât şi în calitate de reprezentant legal al minorilor MV şi SV a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal întrucât a fost despăgubită atât de inculpat cât şi de societatea de asigurare Uniqa.

Instanţa a procedat la audierea martorilor VT şi VC, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar.

Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 19.07.2008, organele de poliţie din cadrul I.P.J. au fost sesizate în legătură cu producerea pe str.Republicii din mun.Bacău a unui accident rutier soldat cu victime.

În urma cercetărilor, s-a stabilit că, în după-amiaza zilei de 19.07.2008, în jurul orei 15,10, inculpatul Onu Petrică conducea autoturismul marca VW Beetle, cu numărul de înmatriculare BC-12-JOL, pe str.Republicii, dinspre Metro spre Centru, în autoturism cu inculpatul, pe scaunul din dreapta sa aflându-se şi fiul său, SM.

Circulaţia se desfăşura pe două sensuri de mers, cu câte două benzi pe fiecare sens de mers, în condiţiile unui carosabil uscat şi cu vizibilitate bună, pet imp de zi şi cu vreme frumoasă (f.6,77 dosar)

Autoturismul condus de inculpat se deplasa cu o vitează de aproximativ 50 km%, inculpatul angajându-se în depăşirea mai multor autoturisme care se deplasau în coloană, aşa cum rezultă din declaraţia martorului VC (f.44-45,77).

La trecerea de pietoni semaforizată în zona staţiei Petrom, inculpatul a ajuns din urmă un autocamion care se deplasa ca şi el pe banda a doua de circulaţie, de lângă axul drumului. La apariţia culorii galbenea semaforului, autocamionul aflat la mică distanţă în faţa sa a frânat brusc, moment în care inculpatul, pentru a evita coliziunea cu acesta, a virat stînga, intrînd în coliziune frontală au autoturismul Daewoo Matiz, cu număr yy, care se deplasa regulamentar pe contrasens, pe banda a doua de circulaţie, cu o vitează de aproximativ 26 km/h. În urma impactului, autoturismul Daewoo Matiz a ricoşat, lovind partea frontală a autoturismului Dacia 1310, cu număr xx, condos de martorul VT, care circula pe acelaşi sens, Bacău-Metro, pe prima bandă, puţin în urma autoturismului Daewoo Matiz .

Impactul dintre autoturismele VW Beetle şi Daewoo Matiz s-a produs pe banda a doua a sensului Centru-Metro, la aproximativ 1,7 m de marcajul longitudinal central separator de sens şi la aproximativ 10 m de marcajul şi semnalizarea semaforizată “trecere pentru pietoni”. Accidentul s-a soldat cu decesul conducătorului auto Daewoo Matiz, CV , fiind întocmit raport de constatare medico-legal nr.208/20.07.2008 de către serviciul Judeţean de medicină Legală şi cu vătămarea corporală a soţiei şi fiului acestuia, CV şi MV, aflaţi pe scaunul din dreapta şoferului, respective pe bancheta din spate.

Partea vătămată CV a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 40-50 zile de îngrijiri medicale, iar fiul acesteia a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale, conform certificatelor medico-legale nr.1002/18.08.2008 şi respective 1001/18.08.2008, eliberate de către Serviciul de Medicină legală .

Potrivit raportului de expertiză tehnico-auto, leziunile constatate pe corpul victimei, CV, conduc la concluzia că acesta nu purta la momentul impactului centura de siguranţă, aspect contrazis de partea vătămată CV, care a arătat că soţul său purta centura de siguranţă, întrucât a fost tăiat la gît cu centura în timpul impactului şi fuseseră opriţi anterior de un echipaj de poliţie la Buhuşi

Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest marca “Drager”, rezultînd o alcoolemie de 0,42 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i-au fost prelevate două probe biologice de sânge la un interval de o oră, rezultând o alcoolemie de 1,05 g%-prima probă şi 1,00 g%-a doua probă (bulletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2017-2018 din 21.07.2008 eliberat de SML Bacău). Raportul de expertiză medico-legală nr.1021-R/23.12.2008 privind calculul retroactiv al alcoolemiei întocmit de I.M.L.Iaşi a concluzionat, însă, că inculpatul PO avea la momentul producerii accidentului o alcoolemie de aproximativ 0,65 %0 .

Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2032 din 22.07.2008 rezultă că victima nu consumase băuturi alcoolice (f.50 u.p.)

Partea vătămată CV a formulat plângere prealabilă împotriva inculpatului cu ocazia audierii sale din 07.10.2008, iar cu ocazia reaudierii sale a menţionat că a fost vizitată de inculpat la domiciliu circa două săptămîni de la externare (f.51,54 u.p.)

Inculpatul PO a depus în schimb la dosar copii după înscrisuri ce atestă că a vizitat-o în mai multe rânduri pe partea vătămată CV, prima vizită fiind efectuată la data de 26.07.2008

Coroborând probele administrate în cauză rezultă că factorul declanşator al accidentului soldat cu moartea numitului CV a fost acţiunea imprudentă a inculpatului PO care cu încălcarea dispozitiilor art.51 din OUG nr.195/2002 rep., nu a păstrat o distanţă suficientă faţă de autovehiculul ce-l precede în trafic.

Situaţia de fapt reţinută de instanţă se probează cu:

– proces verbal de cercetare la faţa locului-f.4-8 u.p.

– planşe fotografice f.11-25 u.p.

-declaraţii martori: VT ,VC

-raport de constatare medico-legal nr.208/20.07.2008 (fl.48-49 u.p.)

-buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2032/22.07.2008(f.50 u.p.)

-declaraţie parte vătămată CV (f.51-52, 53-54 u.p.)

– certificat medico-legal nr.1002/18.08.2008

-certificat medico-legal nr.1001/18.08.2008 (f.57 u.p.)

– proces-verbal de prelevare probe bilogice de sânge şi bulletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2017-2018/21.07.2008 (f.59-61 u.p.)

-raport de expertiză medico-legală nr.1021-R/23.12.2008 (f.69-71 u.p.)

-raport de expertiză tehnico-auto (f.73-78 u.p.)

– declaratii inculpate(f.82-84,87 u.p.şi fl.33 inst.)

– înscrisuri (f.32-38, 56, 88-97 u.p.)

In drept fapta inculpatului care în ziua de 09.07.2008 conducând autoturismul marca VW Beetle cu nr. de înmatriculare xx nu a respectat distanţa regulamentară faţă de autoturismul aflat în faţa sa, provocând un accident rutier soldat cu moartea numitului CV, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpa faptă prev de art. 178 alin 2 Cpen.

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev .de art 72 C.pen si anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete in care a fost comisă fapta, urmările produse sau care s-ar fi putut produce.

Instanţa va avea in vedere si circumstantele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale si care a avut o atitudine sinceră de recunoaştere a faptei şi de reparare a daunelor morale şi materiale, prezentânde-se in faţa organelor judiciare , împrejurări ce vor fi reţinute ca circumstanţe atenuante cf. art.74-76 C.pen în temeiul cărora instanţa va aplica o pedeapsă sub minimul special.

In consecinta instanţa in baza art.178 alin 2 Cpen cu aplic. art. 74 lit.a,c Cpen şi art. 76 lit.d Cpen va condamna inculpatul la pedeapsa de 1(un) an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin 2 Cpen va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a,b Cpen pe durata executării pedepsei principale.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins si fără executarea acesteia, în baza art. 81 Cpen va suspenda condiţionat executarea acesteia pe o durată de 3 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 Cpen.

Pentru aplicarea acestei măsuri, instanţa a avut în vedere comportarea sinceră a inculpatului în cursul procesului penal, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale.

În consecinţă, săvârşirea infracţiunii are un caracter accidental , astfel încât îndreptarea inculpatului , în sensul conformării dispoziţiilor legii penale , se poate realize şi fără privare de libertate.

În baza art. 359 Cprpen va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cpen a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Instanţa constată că prin Legea nr. 278/04.07.2006 a fost introdus un nou aliniat la art. 71 Cpen respective alin 5, potrivit căruia” pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii (…), se suspendă şi executarea pedepselor accesorii”.

Prin introducerea dispoziţiei legale menţionate, legiuitorul a clarificat unele aspecte, în sensul că pedepsele accesorii pot însoţi şi o pedeapsă suspendată condiţionat, însă, în acest caz , şi executarea acestora este suspendată, pe toată durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.

O interpretare contrară în sensul că s-ar impune doar suspendarea executării pedepselor accesorii, automat , în virtutea alineatului 5 al art. 71 Cpen, fără ca în prealabil instanţa să-l fi aplicat, nu poate fi primită , întrucât nu se poate dispune suspendarea unor pedepse care anterior nu au fost aplicate.

În consecinţă, instanţa va dispune aplicare pedepselor accesorii, urmând ca ulterior să dispună suspendarea executării acestora, având în vedere că şi executarea pedepsei principale a fost suspendată condiţiont.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza art. 71 şi art. 64 Cpen., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului , a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin 2 şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr.30/1994.

Asfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică “interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, indiferent de durata condamnării sau natura ori gravitatea infracţiunii” (aceiaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală,n.inst). Curtea a acceptat “că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul Protocol adiţional a fost încălcat, întrucât “legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.

În consecinţă, o aplicare automată , în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului , instanţa nu va plica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit,a reza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză , acesasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau de comportamentul inculpatului,

Astfel, circumstanţele personale ale inculpatului şi lipsa antecedentelor sale penale determină instanţa a aprecia că aplicare acestei pedepse accesorii nu se impune, şi în consecinţă, în baza art. 71 Cpen şi art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional CEDO, va interzice inculpatului dreptirile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cpen.

În baza art. 71 alin 5 Cpen va suspenda executare pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.

Sub aspectul laturii civile, instanţa în baza art. 14 şi art. 346 alin 1 Cprpen va lua act că părţile vătămate CV, şi minorii MV şi SV – prin reprezentant legal CV nu s-au constituit părţi civile în procesul penal prejudiciul fiind reparat integral prin echivalent.

În baza art. 111 alin 6 din OUG 195/2002 republicată va respinge cererea inculpatului de prelungire a dreptului de circulaţie, motivat de faptul că pentru instanţa de fond care a pronunţat o hotărâre de condamnare în baza probelor administrate nemijlocit , prezumţia de nevinovăţie a fost răsturnată.

Tags: Uciderea din culpa