Top

Neplata pensiei de întreţinere

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL GALAŢI

SECŢIA DE MINORI ŞI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 30/R

Şedinţa publică din 23 martie 2007

Completul compus din:

PREŞEDINTE : Daniela Liliana Constantinescu – judecător

Judecător : Mariana Cristache

Judecător : Ion Avram

Grefier : Melania Tunaru

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror Daniela Enciu –

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

La ordine fiind soluţionarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRĂILA împotriva deciziei penale nr. 345 din 04.12.2006 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr.1073/113/2006 ( sentinţa penală nr. 1659 din 27.06.2006 pronunţată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 3831/2006 ), privind pe inculpatul M G ( fiul lui Vasile şi Ioana, ns. la 16.11.1956 , domiciliat în Făurei, str.Castanilor , Bloc A.1, sc.1, et.2, ap.6, judeţul Brăila CNP 1561116092236).

La apelul nominal a răspuns pentru intimatul-inculpat MG avocat Vizinteanu Aurelian, apărător desemnat din oficiu în substituirea doamnei avocat Dan Georgeta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată şi acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public învederează că hotărârile pronunţate în cauză sunt nelegale sub aspectul soluţiei de achitare a inculpatului în temeiul art. 10 lit. d C.p.p. Consideră că în mod greşit s-a apreciat că neplata pensiei de întreţinere de către inculpat nu s-a datorat relei sale credinţe ci lipsei mijloacelor financiare. Probele administrate în cauză conduc la concluzia că în perioada noiembrie 2004- iulie 2005 inculpatul a obţinut diverse sume lunar, în raport cu care se impunea măcar o plată parţială dacă nu o plată totală a sumelor datorate cu titlul de pensie de întreţinere . Urmează să se constate că în perioada 11 nov. 2004- mai 2005 acesta a obţinut un ajutor social în cuantum de 302 RON , iar în perioada iunie –septembrie 2005 a fost angajat la SC Arca Gex SRL Făurei iar această societate a comunicat că inculpatul a primit salariul lunar în cuantum de aproximativ 300 RON lunar şi în aceste condiţii nu se poate susţine că neplata pensiei de întreţinere nu s-a datorat relei sale credinţe. Pe de altă parte, în raport cu antecedentele penale ale inculpatului, urmează să se constate că acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare prin s.p. 362/2002 a Judecătoriei Făurei, pentru acelaşi gen de infracţiune, dar, întrucât pedeapsa aplicată de 3 ani a fost suspendată condiţionat şi,totodată, graţiată termenul de încercare redus ca efect al graţierii , respectiv de 2 ani închisoare s-a împlinit la data de 25.09.2004, inculpatul fiind reabilitat de drept, iar existenţa acestei condamnări nu are astfel nici o influenţă asupra modului de sancţionare în prezenta cauză, urmând ca instanţa , ca efect al admiterii recursului, casării hotărârilor pronunţate, să dispună condamnarea inculpatului pentru infracţiunea dedusă judecăţii. Apreciază că pentru motivele arătate vizând reabilitarea de drept nu este obligatorie aplicarea unei pedepse cu închisoarea , ci revocarea suspendării anterioare şi se poate aplica în cauză şi pedeapsa amenzii penale a cărei executare să fie suspendată condiţionat, raportat la particularităţile cauzei şi la împrejurarea că inculpatul are, într-adevăr, o situaţie financiară dificilă, chiar dacă avea posibilitatea plăţii sumelor datorate copilului minor.

Solicită admiterea recursului.

Avocat Vizinteanu Aurelian solicită respingerea recursului ca nefondat deoarece aşa cum a reţinut şi instanţa de apel, în speţă nu s-a făcut dovada relei credinţe a inculpatului. Acesta a achitat pensia de întreţinere în funcţie de posibilităţile sale materiale. De altfel, se încearcă o extindere a acestei situaţii, că n-ar fi plătit pensia , pe când , de fapt, perioada pentru care nu s-a plătit pensia este februarie – aprilie 2005. Nu se poate reţine nici faptul că plata parţială a pensiei echivalează cu neplata , ţinând cont că acea decizie a I.C.C.J. a fost dată într-o perioadă în care existau locuri de muncă stabile şi erau venituri sigure. Din materialul probator rezultă că inculpatul a obţinut venituri dar cu o continuitate foarte redusă, lucrând pe la diferite persoane.

Apreciază că recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila nu este fondat, solicitând respingerea acestuia.

CURTEA,

Asupra recursului penal de faţă:

Examinând actele şi lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 1659/27.06.2006 a Judecătoriei Brăila, în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. în ref. la art. 10 lit. d C.pr.pen. a fost achitat inculpatul M G pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 305 alin.1 lit. c C.pen.

A fost obligată partea vătămată la plata sumei de 5 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Inculpatul M G a fost căsătorit cu partea vătămată G C până în anul 2000, când au divorţat. Din convieţuirea celor doi a rezultat minora M M R născută la 18.05.1989.

Prin sentinţa civilă nr.7540/23.11.2000 a Judecătoriei Brăila s-a dispus obligarea inculpatului M G la plata pensiei de întreţinere în sumă de 263.000 lei lunar cu începere de la 29.06.2000 şi până la majoratul minorei.

Prin sentinţa civilă nr.5320/10.11.2004 Judecătoria Brăila a dispus majorarea pensiei de întreţinere de la 263.000 lei la 684.000 lei lunar cu începere de la 3.09.204 şi până la majoratul minorei.

La data de 7.02.2005 inculpatul a luat cunoştinţă de hotărârea instanţei de judecată.

La data de 21.04.2005 partea vătămată G C a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila cu plângere împotriva fostului soţ pentru neplata pensiei de întreţinere stabilită prin hotărâre judecătorească faţă de minora M M R în perioada noiembrie 2004-iulie 2005.

Din verificările efectuate a rezultat faptul că inculpatul a avut la cunoştinţă despre majorarea pensiei de întreţinere.

Până la data de 31.08.2003 inculpatul a fost angajat la SC CORAX CONSTRUCT SRL Făurei, iar în prezent este angajat la SC ARCAGEX SRL Făurei, obţinând un venit mediu de circa 300 RON.

Din adresa nr.3580/4.07.2005 emisă de Primăria oraşului Făurei rezultă faptul că în perioada 1.02-1.05.2002 acesta şi familia concubinei sale formată din 5 persoane a beneficiat de ajutor social conform Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat în cuantum de 302,4 RON.

Din cele relatate anterior rezultă că inculpatul a obţinut venituri în perioadele februarie –aprilie 2005.

Este de menţionat faptul că inculpatul a plătit pensia de întreţinere în sumă de 263.000 lei în lunile ianuarie, februarie, aprilie şi iunie 2005, iar în luna octombrie 2005 a plătit suma de 500.000 lei.

Din declaraţia inculpatului M G şi martorei D M rezultă că deşi a avut un loc de muncă inculpatul nu a încasat salariul datorat pentru munca prestată, fiind nevoit în anumite perioade să muncească cu ziua.

Astfel, s-a făcut dovada că în perioada în care inculpatul a realizat venituri cu caracter de continuitate acesta a îndeplinit obligaţia de plată a pensiei de întreţinere, respectiv până în cursul lunii octombrie 2005.

Pentru aceste considerente, instanţa nu a putut reţine reaua sa credinţă şi vinovăţia în neachitarea pensiei de întreţinere la plata căreia a fost obligat.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Primul motiv de nelegalitate viza greşita încadrare juridică a faptei, susţinându-se că trebuia reţinute şi disp. art. 37 lit. c C.pen. în raport de condamnarea de un an închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei dispusă prin s.pen. 362/2002 a Judecătoriei Făurei, pedeapsă ulterior graţiată conform Legii 543/2002.

Al doilea motiv de nelegalitate a vizat greşita aplicare a dispoziţiilor art. 192 pct. 1 lit. c C.pr.pen. susţinându-se că nu se putea reţine culpa declanşării procesului penal în sarcina părţii vătămate, iar cheltuielile judiciare trebuiau să rămână în sarcina statului.

Motivul de netemeinicie a vizat achitarea inculpatului, susţinându-se că în cauză s-a dovedit reaua credinţă a acestuia în neplata pensiei de întreţinere.

Prin sentinţa penală nr. 345/04.12.2006 a Tribunalului Brăila a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila.

S-a desfiinţat în parte sentinţa apelată şi în rejudecare s-a înlăturat dispoziţia de obligare a părţii vătămate la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În baza art. 193 alin.3 C.pr.pen. s-a dispus rămânerea în sarcina statului a cheltuielilor judiciare.

Pentru a hotărî astfel instanţa de apel a reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art.192 alin.1 pct.1 lit.a Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate în caz de achitare de către partea vătămată, în măsura în care cheltuielile au fost determinate de aceasta.

Cum practica judiciară a statuat că aceste cheltuieli judiciare sunt suportate de partea vătămată doar în cazul sesizării instanţei prin plângere prealabilă şi nu în cazul sesizării prin rechizitoriu, apreciindu-se că în ultimul caz nu partea vătămată a determinat procedura în faţa instanţei, aceasta doar sesizând organele de cercetare penală asupra unei fapte, se constată, în lipsa unei reglementări clare că, faţă de soluţia adoptată de instanţa de fond, în cauză erau incidente dispoziţiile art.192 alin.3 Cod procedură penală.

În ce priveşte încadrarea juridică dată faptei se constată că în mod corect prima instanţă nu a reţinut ca fiind aplicabile dispoziţiile art.37 lit.a Cod penal, inculpatul nefiind recidivist faţă de pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, aplicată prin sentinţa penală nr.362/4.02.2002 a Judecătoriei Făurei.

Astfel, sentinţa a rămas definitivă la data de 25.09.2002 prin neapelare, pedeapsa fiind graţiată conform dispoziţiilor Legii nr.543/2002.

Potrivit dispoziţiilor art.120 alin.2 Cod penal graţierea are efecte şi asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat. În acest caz, partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunţate de instanţă se reduce în mod corespunzător.

Conform Deciziei nr.XIV/2005 a Î.C.C.J. pronunţată într-un recurs în interesul legii, „la împlinirea termenului de încercare astfel redus cel condamnat este reabilitat de drept dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.86 Cod penal”.

În speţa de faţă termenul de încercare de 3 ani a fost redus prin efectul legii la 2 ani, termen care s-a împlinit la 25.09.2004.

Cum inculpatul nu a săvârşit înăuntrul termenului de încercare din nou o infracţiune şi nici nu s-a pronunţat revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an închisoare, se constată că acesta a fost reabilitat de drept la împlinirea termenului de încercare astfel redus.

Potrivit dispoziţiilor art.305 alin.1 lit.c Cod penal constituie infracţiunea de abandon de familie neplata cu rea-credinţă, timp de două luni a pensiei de întreţinere stabilită pe cale judecătorească.

Cum în cauză nu s-a făcut dovada relei-credinţe a inculpatului în achitarea lunară a pensiei de întreţinere stabilită pe cale judecătorească, acesta îndeplinindu-şi obligaţia de întreţinere funcţie de posibilităţile materiale, corect a reţinut prima instanţă că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţie sub forma intenţiei.

Este adevărat că doctrina a statuat că plata parţială a pensiei de întreţinere echivalează cu neplata acesteia, dar trebuie observat că opinia respectivă s-a raportat la un moment al evoluţiei societăţii româneşti când veniturile ca şi locurile de muncă erau asigurate.

Or, în speţa de faţă s-a făcut dovada bunei-credinţe a inculpatului care în perioada în care a realizat venituri cu caracter de continuitate şi-a îndeplinit obligaţia de plată a pensiei de întreţinere, ceea ce exclude atât intenţia directă cât şi intenţia indirectă.

Împotriva a cestei hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila.

S-a susţinut că hotărârile anterioare sunt nelegale sub aspectul achitării inculpatului conf. art. 11 pct. 2 lit.a, în ref. la art. 10 lit. d C.pr.pen. impunându-se condamnarea acestuia.

Recursul este fondat însă pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

Inculpatul M G a fost achitat prin hotărârea instanţei de fond, conf. art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. d C.pr.pen. pentru infracţiunea prev. de art. 305 lit. c C.pen.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila.

Deşi inculpatul a fost prezent cu ocazia soluţionării apelului, acesta nu a fost audiat de către instanţă.

Conf. art . 378 alin.11 C.pr.pen. cu ocazia judecării apelului, instanţa este obligată să procedeze la ascultarea inculpatului prezent, potrivit dispoziţiilor cuprinse în partea specială, titlul II, capitolul II, atunci când acesta nu a fost ascultat la instanţa de fond, precum şi atunci când instanţa de fond nu a pronunţat împotriva acestuia o hotărâre de condamnare.

Împrejurarea că în partea introductivă a hotărârii recurate apare consemnată menţiunea conform căreia „ ascultat fiind, inculpatul M G declară că a mai achitat parte din pensia de întreţinere ….” nu echivalează,în sensul legii, cu audierea acestuia.

Dispoziţiile art. 378 alin.11 C.pr.pen. fac trimitere, expres, la prevederile din partea specială, titlul II, capitolul II, dispoziţii în care se regăseşte art. 323 C.pr.pen. intitulat „Ascultarea inculpatului”.

Pentru asigurarea exigenţelor unui proces corect şi echitabil, având în vedere că prima instanţă pronunţase o soluţie de achitare a inculpatului iar Parchetul solicitase în apel condamnarea acestuia, Tribunalul era dator să procedeze la ascultarea acestuia.

Această cerinţă referitoare la ascultarea inculpatului a fost stabilită de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin mai multe hotărâri, arătându-se că în noţiunea de proces echitabil (prev. de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului ) intră şi obligaţia de apreciere directă a mărturiilor personale ale inculpatului, prin audierea lui integrală de către instanţa de apel.

Faţă de cele de mai sus considerăm că hotărârea recurată este lovită de nulitate impunându-se admiterea recursului Parchetului, casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare în apel, pentru a fi respectate prevederile art. 378 alin.11 C.pr.pen.

Conf. art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRĂILA împotriva deciziei penale nr. 345 din 04.12.2006 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr.1073/113/2006 ( sentinţa penală nr. 1659 din 27.06.2006 pronunţată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 3831/2006 ), privind pe inculpatul M G ( fiul lui Vasile şi Ioana, ns. la 16.11.1956 , domiciliat în Făurei, str.Castanilor , Bloc A.1, sc.1, et.2, ap.6, judeţul Brăila CNP 1561116092236), şi în consecinţă :

Casează decizia penală nr. 345 din 4.12.2006 a Tribunalului Brăila şi dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

În baza art.192 alin.3 Cod pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

DEFINITIVĂ.

Pronunţată în şedinţă publică azi 23.03.2007.

Preşedinte, Judecător, Judecător,

Daniela Liliana Constantinescu Mariana Cristache Ion Avram

Grefier,

Melania Tunaru

Red. M.C.

Tehnored.M.T/2 ex./17.04.2007

Jud.apel-Relu Perianu,Mârza Miţa

Jud.fond-Roşioru Aurelia

Etichete: