Top

Recurs-Contestaţie la executare-Tardivitate

Dosar nr.1147/327/2008

DECIZIA CIVILĂ NR.79

Şedinţa publică din data de 05 februarie 2009

Asupra recursului civil de faţă;

Prin cererea adresată Judecătoriei Tulcea, înregistrată la nr. 1147/327/11 martie 2008, contestatorul ……. a formulat contestaţie la executarea silită pornită împotriva sa în dosarul nr. 845/2007al BEJ ……., solicitând anularea tuturor actelor de executare deoarece titlul executoriu în baza căruia s-a format dosarul de executare a fost dată cu încălcarea prevederilor legale, el nefiind legal citat.

A mai solicitat contestatorul suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare.

La data de 31 iulie 2008 contestatorul a formulat o cerere de suspendare a judecării cauzei, motivat de faptul că a formulat cerere de strămutare a cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Prin încheierea din 7 august 2008 instanţa a dispus suspendarea judecării cauzei.

La data de 15 august 2008 contestatorul a formulat cerere de repunere pe rol, arătând că deşi a solicitat judecarea în lipsă, instanţa, în mod neîntemeiat a dispus suspendarea judecării.

La data de 27 august 2008 contestatorul a depus din nou două cereri prin care a solicitat suspendarea judecării cauzei, fără a depune însă şi cauţiunea prevăzută de art. 403 c.pr.civ.

La data de 1 septembrie 2008 contestatorul a depus o nouă cerere prin care solicită suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea unui dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, iar la data de 9 septembrie 2008 a depus o cerere prin care se aduc acuzaţii neîntemeiate instanţei de judecată.

Prin sentinţa civilă nr.2075/09.09.2008 Judecătoria Tulcea a admis excepţia de tardivitate şi a respins contestaţia la executare formulată de contestator, ca tardiv formulată.

A respins cererea de suspendare a executării silite ca nefondată.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Referitor la excepţia de tardivitate invocată de intimata SC ……. instanţa a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 3388/23 noiembrie 2006 a Judecătoriei Tulcea contestatorul ……. a fost somat să plătească intimatei SC ……. în termen de 30 de zile 213,42 USD echivalent în lei la data plăţii, reprezentând preţul serviciilor de telefonie mobilă, 6276,17 lei cu titlul de penalităţi de întârziere calculate până la data de 15 octombrie 2006, penalităţile de întârziere de 1%/zi până la data de 27 septembrie 2003 şi 0,5%/zi după data de 27 septembrie 2003 şi 400 USD echivalent în lei la data plăţii, reprezentând taxă de reziliere contract. Această sentinţă a fost pusă în executare de către intimată, formându-se dosarul de executare nr. 845/2007 al BEJ ……..

La data de 2 noiembrie 2007 executorul judecătoresc a emis somaţia care a fost comunicată contestatorului la adresa indicată de acesta respectiv …..

Contestatorul invocă faptul că el nu mai locuieşte în Tulcea de aproximativ 4 ani, fără însă să arate care este noua sa adresă.

Astfel, inclusiv în cererea de chemare în judecată dar şi în cererile ulterioare acesteia contestatorul a indicat drept domiciliu al său adresa din Tulcea, noua sa adresă de domiciliu fiind comunicată de contestator abia prin cererea din data de 23 iulie 2008, adică la mai mult de 4 luni de la data formulării contestaţiei la executare.

În aceste condiţii instanţa a constatat din nou reaua credinţă a contestatorului, care, deşi a invocat faptul că şi-a adresa de peste 4 ani nu a indicat această nouă adresă unde să i se comunice actele procedurale.

De asemenea instanţa a constatat că, culpa pentru neprimirea somaţiei nu aparţine nici executorului judecătoresc şi nici intimatei ci doar contestatorului, care nu şi-a anunţat creditorul despre noua sa adresă.

Astfel fiind, în opinia instanţei somaţia a fost corect comunicată contestatorului la adresa cunoscută atât de creditor cât şi de executorul judecătoresc.

Mai mult decât atât, contestatorul a susţinut în cererile sale că a luat cunoştinţă de titlul executoriu şi de celelalte acte de executare la data de 21 februarie 2008, iar contestaţia la executare a fost formulată la data de 10 martie 2008, adică după termenul de 15 zile de la data când a luat cunoştinţă de actul de executare contestat, termen prevăzut de art. 401 alin. 1 lit. c c.pr.civ.

Drept urmare instanţa a admis excepţia de tardivitate invocată de intimată şi a respins contestaţia la executare ca tardiv formulată.

Având în vedere că soluţia dată în contestaţia la executare este definitivă de la data pronunţării, că suspendarea executării poate fi dispusă doar până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare şi că contestatorul nu a depus cauţiunea prevăzută de art. 403 c.pr.civ. instanţa a respins cererea de suspendare a executării silite ca nefondată.

Împotriva acestei sentinţe civile, în termen legal, a formulat recurs contestatorul ……., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

Arată în esenţă recurentul că, în mod greşit instanţa de fond a respins ca tardivă contestaţia la executare formulată, întrucât somaţia de executare din data de 2 nov.2007, nu i-a fost comunicată, neexistând nici o dovadă în acest sens.

Deşi intimata a avut cunoştinţă de faptul că nu locuieşte la adresa indicată în acţiune, nu a făcut nici un demers să afle noul domiciliu.

Precizează de asemenea recurentul faptul că la 21.02.2008 când s-a întocmit procesul verbal de sechestru, s-a menţionat în mod expres lipsa sa, iar persoana găsită la adresa menţionată era fosta sa soţie care nu l-a anunţat despre începerea executării silite decât la data de 25.02.2008.

În raport de această împrejurare, în mod greşit instanţa de fond s-a raportat la aprecierea excepţiei de tardivitate la data întocmirii procesului verbal respectiv 21.02.2008.

Totodată, procesul verbal i-a fost comunicat recurentului, prin poştă, de fosta sa soţie la data de 3.03.2008, contestaţia fiind formulată de recurent la data de 10.03.2008, adică înăuntrul termenului de 15 zile prev.de art.401 al. (1) C.proc.civ.

Pe cale de consecinţă, apreciază recurentul că, în mod greşit a fost respinsă şi cererea de suspendare a executării silite până la soluţionarea contestaţiei.

Pe fondul cauzei, apreciază de asemenea recurentul că acţiunea sa este întemeiată întrucât actele de executare au avut la bază un titlu executoriu anulabil, emis cu încălcarea prevederilor legale.

Examinând hotărârea atacată, sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu, se reţine că recursul este întemeiat.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, se reţine că, în procesul verbal de sechestru întocmit de executorul judecătoresc ……. la 21.02.2008, debitorul, recurentul în cauză, nu a fost găsit la domiciliu, iar fosta soţie a acestuia a învederat executorului judecătoresc faptul că soţul său nu mai locuieşte acolo, fiind plecat din localitate de aprox.4 ani de zile.

Din adeverinţa aflată la fila 23 din dosar rezultă că, procesul verbal din 21.02.2008 a fost comunicat recurentului de către fosta sa soţie la data de 5.03.2008.

Prin urmare, recurentul contestator nu a luat la cunoştinţă de titlul executoriu şi celelalte acte de executare în data de 21.02.2008, dată la care executorul a fost încunoştiinţat de fosta soţie a recurentului despre faptul că acesta şi-a schimbat domiciliul.

În raport de dispoziţiile art.401 al.(1) C.proc.civ., cum nu există dovada comunicării titlului executoriu şi a celorlalte acte de executare către recurentul contestator la domiciliul său din ……, urmează a se reţine că, acesta a formulat contestaţia în termenul prevăzut de lege.

Pentru aceste considerente, văzând şi dispoz.art.312 C.proc.civ.,urmează a admite recursul, a casa hotărârea atacată şi a trimite cauza spre rejudecare la instanţa de fond, pentru analizarea pe fond a contestaţiei la executare formulată.

Etichete: