Apel-granituire
Dosar nr. 962/179/2007
R O M Â N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
DECIZIA CIVILĂ NR. 42
Şedinţa publică din 11 februarie 2009
Prin cererea adresată Judecătoriei Babadag şi înregistrată sub nr. 962/179/28.09.2007, apelantul-reclamant (…) a chemat în judecată pe intimatul-pârât (…) pentru ca în contradictoriu cu acesta prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună grăniţuirea proprietăţii părţilor.
În motivare, apelantul reclamant a arătat că în data de 13.09.2007 a cumpărat imobilul format din suprafaţa de 5.227 m.p. teren ocupat de diverse construcţii, imobil care are nr. cadastral 22, aşa cum rezultă din fişa bunului imobil verificată şi recepţionată la O.J.C.G.C. Tulcea sub nr. 1616/04.10.1999; în urmă cu câteva zile a verificat frontul la stradă al imobilului al cărui proprietar a devenit, a constatat că are o deschidere stradală (drum judeţean) mai mică decât cea din acte, suprafaţa de teren lipsă fiind ocupată abuziv de către pârât.
În drept, apelantul reclamant şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 584 Cod civil.
Prin sentinţa civilă nr. 770 din 16.10.2008 a Judecătoriei Babadag a admis acţiunea civilă formulată de reclamantul (…) împotriva pârâtului (…) (…) şi a dispus grăniţuirea suprafeţelor de teren aferente imobilelor proprietatea părţilor, stabilind linia de hotar, pe linia D-E, trasată cu creion roşu, determinată şi individualizată în schiţa plan anexă la raportul de contraexpertiză, varianta 2.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că faţă de probatoriul administrat în cauză şi având în vedere că reclamantul (…) a cumpărat imobilul compus din suprafaţa de 5.227 m.p. şi construcţiile de pe acesta în anul 2007, în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 569/13.09.2007, iar pârâtul (…) (…), anterior reclamantului, a cumpărat de la Consiliul Local Topolog – Primăria Topolog suprafaţa de 1.100 m.p. şi construcţia existentă pe acest teren în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 912/5.12.2003, iar contraexpertiza a concluzionat că linia de hotar este aceeaşi cu cea de la data când imobilul a fost cumpărat de pârâtul (…) (…), în varianta 2.
Prin apelul declarat împotriva acestei sentinţe apelantul-reclamant a arătat că el a sesizat Judecătoria Babadag pentru grăniţuirea celor două proprietăţi iar pentru o corectă soluţionare a cauzei se impune efectuarea unei expertize prin care urma ca, în funcţie de actele lor de proprietate, să se individualizeze proprietăţile şi s se stabilească linia de hotar.
Se mai arată că, în cauză, a fost efectuată o expertiză de către doamna expert (…), expertiză din care rezultă în mod clar că din totalul suprafeţei de teren proprietatea lui, adică 5.227 m.p a găsit doar 4.822 m.p., mai puţin cu 405, 196 m.p., suprafaţă ce a fost ocupată de pârât şi care are o formă de triunghi cu deschiderea stradală de 6,45 m.l.
Se mai arată că, în urma măsurătorilor, a reieşit că pârâtul (…) (…) deţine în plus o suprafaţă de 1.932,896 m.p. faţă de 883 m.p. cât rezultă din actul său de proprietate.
Se mai reţine că pârâtul nu a fost de acord cu această expertiză şi a solicitat o contraexpertiză, probă ce a avut acelaşi obiectiv ca şi prima expertiză; rezultatul acestei probe s-a concretizat în două variante de răspuns : într-o primă variantă se confirmă expertiza (…), propunând aceeaşi variantă de grăniţuire; într-o a doua variantă aceşti experţi propun ca linia de hotar să fie cea existentă adică hotarul să fie acela care a fost stabilit de pârât după ce i-a ocupat terenul în mod abuziv.
Se mai arată că, în susţinerea acestei variante, experţii mai fac şi propunerea aberantă : diferenţa de teren a reclamantului care este ocupată de pârât să fie luată de la Primăria Topolog, fără costuri, la sudul proprietăţii sale.
Examinând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, instanţa constată că acesta nu este fondat.
Conform art. 584 Cod Civil, orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa; cheltuielile grăniţuirii se vor face pe jumătate.
Susţinerile apelantului-reclamant potrivit cărora intimatul pârât i-a ocupat o porţiune de teren nu poate fi primită de maniera în care au fost făcute. Se cuvine a fi subliniat faptul că apelantul-reclamant nu a formulat un capăt de cerere privind o eventuală revendicare imobiliară pentru a putea fi discutată din punct de vedere teoretic şi practic de o asemenea manieră, cererea sa.
Pe cale de consecinţă, alegerea variantei 2 din contraexpertiza dispusă de instanţa de fond apare ca fiind întemeiată în sensul soluţionării cererii apelantului reclamant, apelul formulat de acesta urmând a fi respins ca nefondat.
Tags: apel-granituire