Top

Fond funciar. Plângere împotriva Comisiei Judeţene. Forţa probantă a înscrisurilor.

Petentii nu au facut dovada ca sunt îndreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de mostenitori, în conditiile în care înscrisurile prezentate de recurenti sunt mult anterioare momentului în care a avut loc colectivizarea si acestia nu au demonstrat ca terenurile solicitate se mai gaseau la momentul colectivizarii în patrimoniul defunctilor, ca ar fi fost cooperativizate, or ar fi intrat în orice mod în patrimoniul cooperativei agricole de productie, având în vedere ca stabilirea dreptului de proprietate se face pe baza situatiei terenurilor detinute de cooperativa agricola de productie la 1 ianuarie 1990, înscrisa în sistemul de evidenta a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectata cu înstrainarile legal efectuate de catre cooperativa pâna la data intrarii în vigoare a legii.

Sectia civila

Decizia civila nr. 937/R din 14.10.2009

La data de 15.09.2008, s-a înregistrat pe rolul Judecatoriei L sub nr. 1364/249/2008, plângerea formulata de reclamantii: D, G, A, E, V, M, N si L, toti cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la SCA în contradictoriu cu pârâtele Comisia Judeteana Calarasi pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor si Comisia Locala F pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor, împotriva Hotarârii nr. 1083/2008 a Comisiei Judetene Calarasi, prin care s-a respins propunerea Comisiei Locale F de validare a anexei 29, pozitiile 263, 264, 265 si 266, pentru suprafata de 12,375 ha, ca nelegala si netemeinica, plângere, solicitând modificarea hotarârii atacate în sensul admiterii propunerii de validare.

În motivarea plângerii reclamantii precizeaza ca sunt mostenitorii defunctilor M.I. (tatal lor, respectiv bunic pentru N si L), ai defunctei M.G. (mama lor, repectiv bunica pentru N si L) si al defunctelor bunici MI si FA (respectiv strabunici pentru N si L), pentru terenurile ramase mostenire de la autorii lor fiind depuse mai multe cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, respectiv cererile nr. 11415/25.10.2005, 3564/2007, 6054/2006, 6055/2006, 7653/2007 si 11590/10.09.2007, iar în urma solicitarii Comisiei Locale F au depus în completare acte doveditoare în sprijinul cererilor, respectiv: copii ale cartilor funciare obtinute de la Arhivele Nationale – Directia Judeteana Calarasi, documente prin care autorii au dobândit proprietatea asupra terenurilor solicitate, declaratii de martor si acte de stare civila.

Mai arata ca pârâta Comisia Locala F a admis cererile pentru suprafata totala de 12,375 ha teren, emitând un numar de patru hotarâri, prin care a propus Comisiei Judetene Calarasi validarea cererilor, respectiv:

1. Hotarârea nr. 361/29.05.2008, pentru validarea suprafetei de teren de 0,5 ha de la autoarea M.G. si înscrierea mostenitorilor în anexa 29 – Legea 247/2005, pozitia 263;

2. Hotarârea nr. 362/29.05.2008, pentru validarea suprafetei de teren de 1,0 ha de la autoarea M.I. si înscrierea mostenitorilor în anexa 29 – Legea 247/2005, pozitia 264;

3. Hotarârea nr. 363/29.05.2008, pentru validarea suprafetei de teren de 1,625 ha de la autor F.A. si înscrierea mostenitorilor în anexa 29 – Legea 247/2005, pozitia 265;

4. Hotarârea nr. 364/29.05.2008, pentru validarea suprafetei de teren de 9,25 ha de la autor M.I. si înscrierea mostenitorilor în anexa 29 – Legea 247/2005, pozitia 266.

De asemenea, mai arata ca prin Hotarârea nr. 1083/11.07.2008 pârâta Comisia Judeteana Calarasi a respins propunerea Comisie Locale F de validare a pozitiilor 263, 264, 265 si 266 pentru toate terenurile precizate mai sus, retinând urmatoarele: „conform legilor fondului funciar anterioare, au fost reconstituite toate suprafetele de teren înscrise în Registrul Agricol, petitionarii solicitând suprafetele de teren în baza unor acte de vânzare-cumparare si carti funciare, anterioare înscrierii în Registrele Agricole”, apreciind însa ca motivarea hotarârii atacate este gresita, întrucât:

I. Conform hotarârii nr. 364/2008 a Comisiei Locale F, autorul M.I. a detinut în totalitate suprafata de 14,7158 ha teren, din care, scazând reconstituirile anterioare, mai ramâne de acordat o diferenta de 9,25 ha, suprafata dovedita cu: tabel cu evidenta registrului agricol; titlul de proprietate nr. 3508/1994; extras anexa 50 F, pozitia 265; sentinta civila nr. 476/1994; titlul de proprietate nr. 4136/1998, privind punerea în aplicare a sentintei civile nr. 476/1994 – M D; extras din Registrul Agricol din anul 1948, pozitia 247 – M I; extras din Registrul Agricol din anii 1951-1955, M.I., vol. 5/149; extras din Registrul Agricol din anii 1956-1958, M.I., vol. 3, fila 11; extras din Registrul Agricol din anii 1959-1963, vol. 2, fila 48; titlul de proprietate nr. 3593/1995 – C D; extras din Anexa 50 F, poz. 41; extras din Registrul Agricol din anii 1956-1958 (pentru C D); extras din Registrul Agricol 1959-1963 (pentru C D sotul lui A); Titlul de proprietate nr. 2794 pentru M M; extras din Anexa 50 F, pozitia 266; extras din Registrul agricol 1959-1963, M M; Titlul de proprietate nr. 2928/1993- M G; extras din Anexa 50 F, pozitia 266; titlul de proprietate nr. 3817/1996, I P. A; extras din Anexa 50 F, pozitia 185; extras din Regitrul Agricol 1959-1963; situatie privind proprietatea fam. M CF; certificat de nastere M.I. – fiul lui M G si M I; certificat casatorie M.I. cu P G, devenita M G; certificat deces M.I.; C.V.C. pentru suprafata de 0,75 ha, autentificat sub nr. 3110/10.02.1936 dintre M.I. si M G; C.V.C. pentru suprafata de 1,00 ha, autentificat sub nr. 5584/11.03.1936 dintre M I si D C; C.V.C. pentru suprafata de 0,50 ha, autentificat sub nr. 3718/25.02.1937 dintre M.I. si G D. I; C.V.C. pentru suprafata de 0,50 ha, autentificat sub nr. 22263/24.11.1938 dintre M.I. si I S T; C.V.C. pentru suprafata de 0,50 ha, autentificat sub nr. 7543/27.11.1944 dintre M.I. si N D. O; C.V.C. pentru suprafata de 0,50 ha, autentificat sub nr. 21655/03.12.1945 dintre M.I. si G D. I; C.V.C. pentru suprafata de 0,50 ha, autentificat sub nr. 19618/23.09.1946 dintre M.I. si G D. I; C.V.C. pentru suprafata de 0,50 ha, autentificat sub nr. 22812/05.11.1946 dintre M.I. si N D. O; C.V.C. pentru suprafata de 0,50 ha, din 1946, dintre M.I. si N D. O; C.V.C. pentru suprafata de 0,50 ha, din 1947, dintre M.I. si N D. O; C.V.C. pentru suprafata de 3,50 ha, autentificat sub nr. 371/10.01.1928 dintre M.I. si M S G; C.V.C. pentru suprafata de 1,00 ha, autentificat sub nr. 11923/21.10.1927 dintre M.I. si M D. V 12, C.V.C. pentru suprafata de 0,50 ha, autentificat sub nr. 11922/20.06.1927 dintre M.I. si M D. V; testament M S G catre fiul sau M.I.; declaratii martori pentru înaintarea dovezii proprietatii lui M.I.; CF 1521-nr. parcela 2674/1 – suprafata de 2,1531 ha – din care cota de 3/5 o detine M.I.; C.F. 1922 – nr. parcela 1284 – suprafata de 3,8135 ha, nr. parcela 1285 – suprafata de 0,5699 ha, nr. parcela 1286 – suprafata de 0,4917 ha – din care M.I. detine 5/9, parti din total suprafata, iar M S G 2/9; C.F. 747 nr. parcela 1262 – suprafata de 0,7580 ha; C.F. 1397 – nr. parcela 2805 – suprafata de 0,9758; C.F. 2330 – parcela 2409 – suprafata de 1, 4982; C.F. 1396 – parcela 2343/2 – suprafata de 0,4824.

II. Conform hotarârii nr. 361/2008 a Comisiei Locale F, autoarea M G, mai ramâne de acordat o diferenta de 0,5 ha, suprafata dovedita cu: actul de vânzare-cumparare din 24.03.1943, autentificat sub nr. 7656 de catre Notariatul de pe lânga Tribunalul Ilfov, pentru suprafata de 0,50 ha; din carti funciare a detinut suprafata de 6,3217 ha, astfel: C.F. 2164, nr. parcela 2262 – suprafata de 0,8490 ha; C.F. nr. 297, nr. parcela 1502 – suprafata de 1,2995 ha: nr. parcela 1558 – suprafata de 1,1786 ha; nr. parcela1713 – suprafata de 1,50 ha; nr. parcela 1714 – suprafata de (neînscrisa pe CF, dar este evidentiata pe plansa cadastrala); declaratia mostenitori; arborele genealogic al familiei M; declaratii de martori pentru întarirea dovezilor privind proprietatea familiei M; certificat de nastere P G – fiica lui A P si A P F; certificat de casatorie P G devenita M; certificat deces M G; declaratie de renuntare a lui C A P la mostenirea lui F A P; certificat Grefa Tribunalul Ilfov (declaratie de renuntare) a lui C A P la mostenirea lui A P; declaratii martori pentru întarirea dovezii proprietatii lui M G.

III. Conform hotarârii nr. 362/2008 a Comisiei Locale F, de la autoarea M I, mai ramâne de acordat o diferenta de 1 ha, suprafata dovedita cu: C.V.C. pentru suprafata de 1,0 ha autentificat sub nr. 5328 din 25.06.1919 dintre I M si V D N (nr. top 2674/2); C.V.C. pentru suprafata de 0,25 ha, autentificat sub nr. 10284 din 20.03.1936, dintre I M si T M. O; C.V.C. pentru suprafata de 1,00 ha autentificat sub nr. 11953 din 30.11.1918, dintre I M si M P (nr. top 3004); C.V.C. pentru suprafata de 1,00 ha autentificat sub nr. 3371 din 03.10.1911 dintre I M si C C (top 1294-1295); C.F. 1521 – nr. parcela 2674/1 – suprafata de 2,1531 ha din care cota de 2/5 o detine M Gh. I; C.F. 2420 – nr. parcela 1294 – suprafata de 0,2073 ha, nr. parcela 1295 – suprafata de 0,9538 ha; C.F. 545 – parcela 1309/1 – suprafata de 1063 m.p.; nr. parcela 1368 – suprafata de 2193 m.p.; declaratie mostenitori; situatie privind proprietatea fam. M CF Cartilor funciare; certificat de nastere al lui M.I (trecut la rubrica parinti – mama M I); certificat de deces M I (trecut la parinti – mama I); arborele genealogic al familiei M; declaratii de martori pentru întaririea dovezilor privind proprietatea familiei M.

IV. Conform hotarârii nr. 363/2008 a Comisiei Locale F, de la autor F A, mai ramâne de acordat o diferenta de 1,625 ha, suprafata dovedita cu: actul de vânzare-cumparare din 22.08.1923, autentificat sub nr. 11047 de catre Notariatul de pe lânga Tribunalul Ilfov; certificat de nastere al lui G M, nascuta P, din care rezulta ca este fiica lui F A; arborele genealogic al familiei M; declaratia de renuntare a lui C A la mostenirea lui F A, din care rezulta ca mostenirea ramasa de pe urma bunicii F A a ramam mamei lor M G; certificatul de deces al lui M G; declaratii de martori pentru întarirea dovezilor privind proprietatea familiei M.

Precizeaza ca, potrivit art. 11 alin. 1 din Legea 18/1991 republicata, care prevede ca: ”Suprafata adusa în cooperativa agricola de productie este cea rezultata din: actele de proprietate, carte funciara, cadastru, cererile de înscriere în cooperativa, registrul agricol de la data intrarii în cooperativa, evidentele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori”, rezultând ca dovada cererilor lor nu trebuie sa fie limitata doar la înscrierile din Registrul agricol astfel cum a apreciat Comisia Judeteana Calarasi.

Apreciaza ca motivarea Comisiei Judetene Calarasi este gresita, extrasele de carte funciara si actele de proprietate existente fac dovada drepturilor ce li se cuvin, precizând ca au mai depus si declaratii de martori din care reiese ca autorii lor au detinut terenurile în cauza pâna la data la care acestea au fost colectivizate.

Solicita admiterea plângerii, sa se constate ca sunt îndreptatiti la acordarea suprafetelor de teren precizate si sa se dispuna modificarea hotarârii Comisiei Judetene Calarasi în sensul admiterii propunerilor de validare conform Hotarârilor Comisiei Locale F nr. 361, 362, 363 si 364 din 29.05.2008.

În drept, reclamantii si-au întemeiat plângerea pe disp. Legii 18/1991 republicata si completata prin Legea nr. 247/2005, precum si pe celelalte texte legale incidente.

În dovedirea plângerii reclamantii au solicitat probele cu martori, expertiza, precum si orice alte probe carora utilitatea va reiesi din dezbateri.

În baza art. 242 alin. 2 C.pr.civ., reclamantii au solicitat judecarea cauzei în lipsa lor.

Alaturat plângerii, au fost atasate înscrisuri în xerocopie.

Urmare a solicitarii instantei, cu adresa nr. 9094/30.10.2008 Comisia Judeteana Calarasi a înaintat actele care au stat la baza emiterii Hotarârii nr. 1083/11.07.2008, respectiv: adresa nr. 9619/10.06.2008 emisa de Comisia Locala F; Anexa 29 (partial) la Legea nr. 247/2005 întocmita de Comisia Locala F cuprinzând 4 pozitii (263 – 266) pentru suprafata totala de 12,375 ha; hotarârea nr. 361/29.05.2008 emisa de Comisia Locala F; cererile formulate de reclamanti si înregistrate la Primaria com. F; declaratii de martori; acte de vânzare – cumparare autentificate în perioada 1911 – 1946; file din carti funciare din perioada 1940 – 1950; planuri cadastrale; acte de stare civila.

Au fost înaintate celor doua comisii interogatoriul solicitat re reclamanti, raspunsurile acestora fiind atasate la dosarul cauzei .

Urmare a solicitarii instantei, cu adresa nr. 17073/13.01.2009 pârâta Comisia Locala F a înaintat copii de pe filele din registrul agricol din perioada 1948 – 1963 privind pe autorii M I si M G, precizând ca nu detin evidenta agricola anterior anului 1948, motiv pentru care nu a putut înainta copii de pe registrele agricole pentru autorii M I si F A.

Reclamantii au mai depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri, respectiv copii de pe titlurile de proprietate nr. 3508/1994, 4136/1998, 2794, 2928/1993, 3593/1995, 3817/1996 emise de Comisia Judeteana Calarasi.

În sedinta publica din 21.01.2009, reclamantii, prin aparator, au precizat ca pentru I E si C A titlurile de proprietate au fost emise pe numele sotilor acestora, asa cum figureaza în registru, fiind cumulate cu terenurile de la soti, ca, în privinta lui I E (titlu emis pe numele lui I A) suprafata de 2 ha reprezinta zestre de la parinti, iar în privinta lui C A, suprafata care i-ar reveni acesteia de 1,5 ha este primita tot ca zestre de la parinti.

Solutionând cauza prin sentinta civila nr.359/01.04.2009, Judecatoria L respins plângerea formulata de D, G, A, E, V, M, N si L împotriva Hotarârii nr. 1083/11.07.2008 emisa de pârâta Comisia Judeteana Calarasi pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor si în contradictoriu cu pârâta Comisia Locala F pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor.

Pentru a dispune astfel, instanta de fond, procedând la interpretarea coroborata a prevederilor art. 8 alin 2 , art. 11 alin 1 din Legea 18/1991 cu cele art. 6 alin 1 2 din Legea 1/2000, a concluzionat ca în situatia existentei registrelor agricole de la data intrarii în cooperativa se va lua în calcul suprafata din aceste registre , preponderenta având consemnarile efectuate începând cu anul 1945 si chiar daca aceste consemnari au o valoare declarativa, importanta pentru stabilirea dreptului de proprietate este suprafata de teren existenta la data intrarii în fostul GAC, or reclamantii invoca în sustinerea cererilor lor înscrisuri anterioare anului 1945.

În acest sens, în privinta sotilor M I si M G, autorii reclamantilor, instanta de fond a retinut ca desi M I, cap de familie, figura înscris în registrul agricol în anul 1948 cu suprafata de 15, 79 ha , pe parcursul timpului aceasta suprafata s-a diminuat, asa încât în anul 1959 (anul colectivizarii) cei doi soti detineau suprafata de 5,86 ha, înscriindu-se în întovarasie cu suprafata de 5,54 ha (fila 162 dosar fond ). De altfel, la momentul colectivizarii, unii copii ai autorului M I aveau rol agricol separat, iar o parte din suprafetele detinute de acestia proveneau chiar de la acest autor. De pe urma sotilor M I si G, dreptul de proprietatea a fost reconstituit în întregime, asa încât considera instanta de fond, reconstituirea a înca 9,25 ha si respectiv 0,5 ha nu se justifica fata de evidentele registrului agricol, iar admiterea cererii ar însemna o îmbogatire nejustificata a reclamantilor.

În privinta autoarelor M I si F A, instanta de fond, pe baza evidentelor agricole si relatiilor furnizate de Comisa locala (adresa nr. 17073 / 13.01.2009) a constatat ca în perioada 1948 – 1963 acestea nu figurau înscrise în registrul agricol cu vreo suprafata de teren. Pornind de la aceasta constatare si retinând ca de prevederile Legii 18/1991 beneficiaza numai persoanele care au adus teren în GAS sau mostenitorii acestora, punctul de reper fiind anul colectivizarii (1959), respectiv anul intrarii în vigoare a decretului 115/1959, în speta nedemonstrându-se ca cele doua au adus teren în cooperativa , instanta de fond a apreciat solicitarea reclamantilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor ce ar proveni de la autoarele M I si F A ca neîntemeiata.

Împotriva sentintei au declarat recurs reclamantii criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitând în principal casarea sentintei si trimiterea spre rejudecare a cauzei cu îndrumarea de a se completa materialul probator cu efectuarea unei expertize tehnice cadastrale ce ar urma sa raspunda al urmatoarele obiective:

a) identificarea terenurilor pentru care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate i care se regasesc In registrul agricol;

b) identificarea terenurilor pentru care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate si care se regasesc în actele de proprietate;

c) identificarea terenurilor pentru care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate si care se regasesc in extrasele de carte funciara;

d) identificarea terenurilor pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlurile anterior emise

e) stabilirea diferentelor dintre suprafetele identificate si cele reconstituite anterior, daca acestea exista.

În subsidiar solicita admiterea recursului si pe fondul cauzei schimbarea in tot a hotarârii atacate, in sensul admiterii plângerii formulate de recurentii împotriva hotarârii nr. 1083/11.07.2008 a Comisiei judetene Calarasi.

În motivarea recursului, recurentii arata în primul rând ca instanta de fond a solutionat procesul fara cercetare fondului cauzei, motiv de casare prevazut de art. 312 alin 3 teza ultima Cod procedura civila si prin raportare la art. 304 pct 7 Cod procedura civila, hotarârea cuprinzând motive contradictorii.

În acest sens mentioneaza ca desi instanta retine fara dubii în considerentele hotarârii ca autorii reclamantilor au dobândit suprafetele de teren din actele de vânzare-cumparare, afirma ulterior ca valoarea probatorie a actelor de proprietate este lipsita de relevanta, tragând concluzia ca puterea probatorie a evidentelor din registrul agricol este mai mare decât a actelor autentice.

Considera ca instanta de judecata a acordat un caracter excesiv prezumtiilor si, solutionând cauza pe baza de întrebari si supozitii , nu a intrat în cercetarea fondului, fapt care impune administrarea de probe noi prin care sa se lamureasca întrebarile aparute în fata instantei de fond si care nu au primit un raspuns întemeiat pe probatorii.

Mentioneaza ca instanta de fond nu a analizat întregul material probator , respectiv cele 18 acte de vânzare – cumparare, nu a facut vorbire despre nici unul dintre extrasele de carte funciara existente la dosar, or pentru suprafetele evidentiate în cartea funciara (16,4741 ha) s-a dovedit existenta dreptului de proprietate fata de persoanele mentionate în registrele de carte funciara , nefiind aduse dovezi din care sa rezulte ca acele terenuri nu au fost înscrise în favoarea altor persoane., sentinta recurata fiind data prin urmare în contradictie cu întreg materialul probator.

Un al doilea motiv de recurs invocat de recurentii este cel prevazut de art. 304 pct 9 Cod procedura civila, sentinta fiind în opinia acestora nelegala deoarece este data cu interpretarea si aplicarea gresita a legii.

În acest sens mentioneaza ca instanta de fond a analizat cererile lor doar pe baza evidentelor din registrul agricol si prin raportare stricta la anul 1959 , respingând celelalte probe, dând o interpretare gresita prevederilor art. 11 alin 1 din Legea 18/1991 si art. 6 alin 14 din Legea 1/2000.

Considera totodata ca instanta de fond a interpretat prevederile art. 8 din Legea 18/1991 restrâns si limitativ, rasturnând concluziile ce decurg din acestea. Cu privire la acest aspect mentioneaza ca de prevederile Legii 18/1991 beneficiaza si cei carora li s-a preluat în orice mod teren de catre cooperativa , precum si membrii cooperatori care nu au adus pamânt în cooperativa si alte persoane prevazute de lege. Învedereaza cu privire la acest aspect ipotezele prevazute de art. 11 alin 2 si 2 1 , art. 9 alin 1 din Legea 18/ 1991.

În opinia recurentilor, motivarea instantei de fond în sensul ca dispozitiile Legii fondului funciar 18/1991 se aplica doar membrilor cooperatori care au facut cerere de înscriere în CAP este nelegala, fiind data cu încalcarea textelor de lege mentionate.

Apreciaza ca prin modul in care instanta a motivat solutia a încalcat principiul “in dubio pro reo” acesta profitând in cauza de fata doar petentilor, care se afla într-un raport juridic în care lipseste egalitatea între parti, cele doua comisii de reconstituire a dreptului de proprietate având dreptul de a dispune asupra cererilor petentilor.

Nu în ultimul rând considera ca prin înscrisurile prezentate instantei de fond sunt îndreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata solicitata, dovedind chiar o suprafata cu 6,2741 ha mai mare decât cea propusa de Comisa Locala F. Mentioneaza ca autorii lor au detinut o suprafata totala de 33,8491 ha din care s-a reconstituit anterior suprafata de 15,2 ha.

În drept invoca dispozitiile anterior mentionate, prevederile art. 59 din Legea 18/1991 , art. 299 si urm , art. 304 Cod procedura civila .

Intimata Comisa judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Calarasi formuleaza întâmpinare prin care solicita respingerea recursului formulat de catre recurenti si mentinerea ca legala si temeinica a sentintei Judecatoriei L, apreciind ca în mod corect instanta de fond a respins plângerile acestora, de vreme ce nu au demonstrat ca autorii lor au detinut în proprietate o suprafata mai mare decât cea cu privire la care dreptul de proprietate a fost deja reconstituit.

Examinând sentinta atacata , prin prisma art. 304 1 Cod procedura civila si a motivelor invocate de catre recurenti, instanta constata ca recursul nu este fondat pentru urmatoarele considerente:

Potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicata, de dispozitiile privind reconstituirea beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamânt în cooperativa agricola de productie sau carora li s-a preluat în orice mod teren de catre aceasta, precum si mostenitorii acestora. De asemenea, conform art. 11 alin. (1) din aceeasi lege, suprafata adusa în cooperativa agricola de productie, si deci supusa reconstituirii, este cea care rezulta din actele de proprietate, cartea funciara, cadastru, cererile de înscriere în cooperativa, registrul agricol de la data intrarii în cooperativa, evidentele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori. Aliniatul 3 al articolului 11 din acelasi act normativ prevede ca stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situatiei terenurilor detinute de cooperativa agricola de productie la 1 ianuarie 1990, înscrisa în sistemul de evidenta a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectata cu înstrainarile legal efectuate de catre cooperativa pâna la data intrarii în vigoare a legii.

Tot sub aspect probator, conform art. 6 alin 1 2 din legea 1/2000 „Consemnarile efectuate între anii 1945 si 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de productie, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsotite de titlurile de proprietate, au valoare declarativa cu privire la proprietate.”

În speta, recurentii – reclamanti prin cererea adresata comisei locale au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de la urmatorii autori: M I – 9,25 ha; M G – 0,50 ha; M I – 1 ha; F A – 1,625 ha – în total 12,375 ha.

Cum corect a retinut instanta de fond, M I figura înscris în registrul agricol în anul 1948 cu suprafata de 15, 79 ha, iar potrivit mentiunilor din registrul agricol, suprafata de teren a fost diminuata pe parcursul anilor: în 1950 acesta figura cu suprafata de 13,79 ha, iar în perioada 1959-1963 cu 5,86 ha.

Într-adevar din actele de proprietate prezentate de recurenti, reiese ca M I a detinut de-a lungul timpului mai multe suprafete de teren de care însa a dispus pâna la momentul colectivizarii prin atribuirea unor terenuri catre copii sai cu care acestia s-au înscris în CAP, copiilor fiindu-le reconstituit apoi dreptul de proprietate atât în nume propriu, cât si în calitate de mostenitori ai defunctului.

În acest sens constata ca de pe urma defunctului M I dreptul de proprietate a fost reconstituit astfel : 4 ,8800 ha ( în baza legii 18/1991 ) si 1, 16 ha (în baza Legii 169/1997, Legii 1/2000) mostenitorilor defunctului, iar în numele copiilor (urmare transferurilor de terenuri de la autor la acesti) astfel: pentru M D -2,1600 ha, pentru M M – 1,50 ha, pentru M G –2 ha. De asemenea, potrivit afirmatiilor partilor, suprafata de 1,5 ha inclusa în terenul reconstituit numitului C D provine tot de la M I, fiind data cu titlu de zestre fiicei sale C A, la fel si suprafata de 2 ha data fiicei defunctului, recurenta I E si care este inclusa în terenul reconstituit sotului acesteia. Or, însumând aceste suprafete, reiese ca de pe urma defunctului M I s-a reconstituit mostenitorilor acestuia suprafata totala de 15,2 ha, suprafata cu care defunctul figura în registrul agricol în anul 1948.

În privinta celorlalte trei autoare, instanta de recurs considera ca în mod întemeiat prima instanta a constatat ca acestea nu au figurat cu teren în proprietate la momentul colectivizarii si nedemonstrându-se ca ar fi adus teren în cooperativa, în mod legal a concluzionat ca mostenitorii acestora nu pot beneficia de dispozitiile Legii 18/1991.

În acest sens, tribunalul considera ca detinerea la un moment dat de catre autorul recurentilor, M I, în proprietate a unei suprafata de teren, potrivit actelor de proprietate prezentate (unele anterioare anului 1945), nu-i îndreptateste pe mostenitorii acestuia la reconstituire pentru diferenta de teren solicitata, de vreme ce, asa cum s-a aratat mai sus, defunctul dispusese de terenuri, cedându-le copiilor sai anterior colectivizarii, iar respectiva “cedare” nu a fost facuta catre cooperativa agricola de productie, având în vedere ca ceea ce este supus reconstituirii si restituirii este terenul adus în cooperativa agricola de productie sau preluat în orice mod de catre aceasta.

Tot astfel, actele de proprietate privind terenurile celorlalte autoare (respectiv act datând din anul 1943 privind-o pe M G, acte datând din perioada 1919-1925 în cazul defunctei M I si din anul 1922 pentru F A) dovedesc faptul ca anterior anului 1945 au detinut la un moment dat o suprafata de teren, însa coroborate si cu celelalte evidente, conduc la concluzia ca în anul 1945 aceste terenuri nu se mai aflau în patrimoniul lor.

Prin urmare, înscrisurile prezentate de recurenti sunt mult anterioare momentului în care a avut loc colectivizarea, acestia nu au demonstrat ca terenurile solicitate se mai gaseau la momentul colectivizarii în patrimoniul defunctilor, ca ar fi fost cooperativizate, or ar fi intrat în orice mod în patrimoniul cooperativei agricole de productie, având în vedere ca stabilirea dreptului de proprietate se face pe baza situatiei terenurilor detinute de cooperativa agricola de productie la 1 ianuarie 1990, înscrisa în sistemul de evidenta a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectata cu înstrainarile legal efectuate de catre cooperativa pâna la data intrarii în vigoare a legii.

Fata de aspectele sus – retinute , criticile recurentilor în sensul ca instanta de fond a solutionat procesul fara cercetare fondului cauzei, fara a tine cont de întregul material probator , respectiv de actele de vânzare – cumparare, extrasele de carte funciara existente la dosar, analizând cererile lor doar pe baza evidentelor din registrul agricol si prin raportare stricta la anul 1959 , dând o interpretare gresita prevederilor art. 11 alin 1 din Legea 18/1991 si art. 6 alin 14 din Legea 1/2000 precum si dispozitiilor art. 8 din Legea 18/1991, acordând un caracter excesiv prezumtiilor, apar ca nefondate.

Tribunalul apreciaza ca prima instanta a facut o analiza profunda materialului probator, si-a argumentat concluziile, a dat o interpretarea corespunzatoare dispozitiilor legilor funciare prin prisma cererii cu care a fost sesizata si, respingând în mod judicios cererea recurentilor, a pronuntat o sentinta legala si temeinica.

Prin urmare, constatând ca petentii nu au facut dovada ca sunt îndreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de mostenitori ai celor patru autori, motivele recursului nefiind întemeiate, în baza art. 312 Cod procedura civila raportat la art. 304 pct 7 , art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila, va respinge recursul ca nefondat, retinând totodata ca solicitarea recurentilor privind efectuarea unei expertize topometrice în cauza nu prezinta utilitate.

Tags: