Top

Anulare partiala a hotarârii comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate

Sentinta civila nr. 4271/5.11.2008

2.- fond funciar- anulare partiala a hotarârii comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate

Prin cererea înregistrata la aceasta instanta petentii M.N, M N.F, M.A.D, I.T.N, M.T.E, ST.G si N.T.M. au chemat în judecata pe intimatele Comisia comunala pentru aplicarea legilor fondului funciar Piatra Soimului si Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Neamt, solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta, sa se dispuna anularea în parte a hotarârii nr.5463/19.12.2006 emisa de Comisia judeteana.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarea situatie de fapt:

Prin cererea nr. 10/2005, petentii au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 15 ha teren vegetatie forestiera, în calitate de mostenitori ai defunctului M.N.(f.72).

Prin Hotarârea nr.38/2005, Comisia comunala pentru aplicarea legilor fondului funciar Piatra Soimului a propus admiterea cererii.

Prin Hotarârea nr.5463/19.12.2006, Comisia judeteana Neamt a invalidat propunerea cu motivarea ca nu exista suficiente probe privind dreptul de proprietate al autorului în perioada anterioara nationalizarii.

Potrivit dispozitiilor art.1169 C.civ., „cel ce face o propunere înaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca”, iar conform dispozitiilor art.6 alin.l din Legea nr. 1/2000, „la stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole si forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orasenesti, municipale si comisiile judetene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existenta actelor doveditoare prevazute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicata, precum si pertinenta, verosimilitatea, autenticitatea si concludenta acestor acte, tinându-se seama si de dispozitiile art. 11 alin. (1) si (2) din aceeasi lege”.

Art. 11 alin.l din Legea nr. 18/1991 prevede ca „suprafata adusa în cooperativa agricola de productie este cea care rezulta din: actele de proprietate, carte funciara, cadastru, cererile de înscriere în cooperativa, registrul agricol de

la data intrarii în cooperativa, evidentele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori.”

In speta, se retine ca în fata instantei, petentii au a înteles sa probeze dreptul de proprietate al autorului lor prin înscrisuri si expertiza.

Astfel, conform zdelcii încheiata la data de 1.07.1928, M. si B.W au vândut membrilor obstei „Salvarea”, constituita ulterior, suprafata de 292 ha teren vegetatie forestiera în domeniul Negulestilor. Potrivit zdelcii, pentru aceasta suprafata de teren a fost achitat un pret de 17.500 lei pentru fiecare hectar.

Mai retine instanta ca din suprafata de 292 ha, suprafata de 25 ha apartine autorului petentilor, acesta achitând suma totala de 581.000 lei. Cu aceasta suprafata a intrat în obstea ,,Salvarea”.(f.43).

De asemenea, se retine ca vânzarea a fost consfintita si prin decizia civila nr.86/1933 a Curtii de Apel Iasi, care i-a obligat pe vânzatori sa lase în deplina proprietate obstii cele 292 ha teren, hotarârea fiind pusa în executare conform procesului-verbal încheiat la data de 24.11.1933.(f.40,41).

Se mai constata ca petentii au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, dar, desi erau îndreptatiti la suprafata de 25 ha, fata de dispozitiile legale în vigoare la acea vreme, initial, reconstituirea s-a facut pentru 1 ha, iar ulterior, pentru 9 ha (titlurile de proprietate nr.45/697/1995 si nr.45/1440/2003).

Coroborând probele administrate în cauza, instanta apreciaza ca petentii au dovedit faptul ca la data nationalizarii, autorul lor avea în proprietate suprafata litigioasa,registrele si actele obstii fiind predate în anul 1945(f.36).

Totodata, examinând concluziile raportului de expertiza, se retine faptul ca punerea în posesie nu se poate realiza pe vechiul amplasament întrucât pe acesta sunt emise titluri de proprietate (f.211).

Insa, faptul ca pe vechiul amplasament au fost emise titluri de proprietate altor persoane în baza Legii nr. 18/1991, nu înseamna ca autorul petentilor nu mai avea în proprietate teren vegetatie forestiera la data nationalizarii.

Intrucât pe vechiul amplasament au fost emise titluri de proprietate altor persoane, urmeaza ca intimatele sa procedeze potrivit dispozitiilor art.24 din Legea nr. 1/2000, conform carora, „reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferenta dintre suprafata primita prin aplicarea legilor fondului funciar si cea avuta în proprietate, se face pe vechile amplasamente. Dar, se excepteaza de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente terenurile atribuite fostilor proprietari, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru care s-au eliberat titluri de proprietate sau procese-verbale de punere în posesie, pentru aceste situatii, punerea în posesie facându-se pe alte terenuri, situate în apropierea vechilor amplasamente, acceptate de proprietar.”

Fata de situatia de fapt si de drept astfel retinuta, urmeaza ca instanta sa admita plângerea.

Referitor la cheltuielile de judecata, se retine faptul ca petentii au solicitat obligarea la plata acestora doar a Comisiei comunale pentru aplicarea legilor fondului funciar Piatra Soimului. însa, constatând ca prin Hotarârea nr.38/2005 aceasta a propus validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, instanta nu va retine nicio culpa procesuala în sarcina acesteia, considerent pentru care va respinge cererea de obligare la cheltuielile de judecata.

Etichete: