Revendicare imobiliara

Dosar civil nr. 6350/212/2007

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CONSTANŢA

SECTIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 6564

Şedinţa publică de la 14 Aprilie 2008

Pe rol pronuntarea asupra cauzei civile avand ca obiect revendicare imobiliară, actiune formulata de reclamantele MARIN FLORENTINA NICOLETA domiciliată în Constanţa str. Traian, nr.62, bl.K4, sc.B, ap.64, jud.Constanţa şi CRISTEA VASILICA domiciliată în Canada, str.2, Forest Laneway, ap.808, Wyllowdale, Ontario, Toronto, cu domiciliul ales în Constanţa str. Traian, nr.62, bl.K4, sc.B, ap.64, jud.Constanţa ) la mandatar Marin Florentina Nicoleta, în contradictoriu cu pârâtii CONSTANTINESCU IOAN şi CONSTANTINESCU ECATERINA domiciliati în Constanţa Aleea Mălinului nr.11, bl.D, sc.c, ap.46, jud.Constanţa.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 7.04.2008 şi au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa pentru a da posibilitatea de a se depune concluzii scrise, a dispus amânarea pronuntării la data de 14.04.2008.

I N S T A N Ţ A

Asupra cauzei civile de fata ,constata:

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta la data de 24.04.2007 sub nr 6350/212/2007 , reclamantele Marin Florentine Nicoleta in nume propriu si in calitate de mandatar al reclamntei Cristea Vasilica au solicitat ca prin hotarârea pe care o va pronunta in contradictoriu cu pârâtii Constantinescu Ioan si Constantinescu Ecaterina sa ii oblige pe acestia sa le lase in deplina proprietate si deplina posesie apartamentul situat in Constanta Aleea Malinului nr 11 bl D sc C ap 46 si sa le platesca cheltuielile de judecata.

In motivare s-a aratat ca in fapt cu titlul de proprietate nr 20356/21.08.1978 sotii Cristea Niculae si Vasilica au dobândit imobilul sus indicat , ulterior acesta trecând in proprietatea statului ca efect al Decretului 223/1974 , fara plata ca urmare a plecarii proprietarilor in Grecia.

Pârâtii au incheiat contractul de vânzare cumparare cu RAEDPP Constanta prin care au dobândit proprietatea acestui imobil , fata de care reclamantele au formulat o actiune in nulitate ce a fost respinsa ca nefondata opunându-se buna credinta a pârâtilor.

Reclamantele se legitimeaza ca proprietare ale imobilului cu titlul de proprietate nr 20356 din 21.08.1978 prin care sotii Cristea Niculae si Vasilica au dobandit apartametul situat in Constanta Aleea malinului nr 11 , iar prin Decizia 442 din 9.09.1986 imobilul a trecut in proprietatea Statului ca efect al Decretului 223/1974 fara plata , dat fiind ca proprietarii plecati temporar in Grecia au refuzat sa se inapoieze in tara la expirarea termenului de sedere

Prin prezenta actiune reclamantele solicita compararea titlului lor cu cel al pârâtilor , acesta din urma fiind imperfect cel putin vânzatorii fiind de rea credinta la data perfectarii actului , ambele parti grabind incheierea actului , pârâta Constantinescu Ecaterina semnând actul si in numele sotului sau desi procura i-a fost dat acesteia dupa data perfectarii actului.

In sustinerea cererii au fost invocate si adresele prin care se atentioneaza asupra existentei cererii de revendicare a imobilului , dar si clauza finala a contractului de vanzare cumparare incheiat de parati cu RAEDPP Constanta , prin care aceasta din urma se exonereaza de raspunderea pentru eventualele litigii aparute intre cumparatori si fostul proprietar . Pretinsul titlu al statului este evident nelegal , incalcand libertatea de circulatie si dreptul de proprietate personala garantat prin Constituitia vremii .

In sustinere au fost atasate inscrisuri in copie , reprezentand , titlul de proprietate nr 20356 din 21.08.1978, certificate de stare civila , contract de construire nr 11876/1976 , proces verbal de predare primire , adrese ale Primariei Municipiului Constanta , Decizia 442 din 9.09.1986 , contract de inchiriere , fisa suprafetei locative inchiriate , fisa de calcul pentru stabilirea chiriei lunare , declaratii autentificate sub nr 2339/1996 la BNP Jean Dumitra si plan releveu al locuintei .

Pârâtii au formulat intâmpinare prin care au invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii in revendicare dupa aparitia Legii 10/2001 , care in cuprinsul art 6 prevede ca modalitatea de redobândire a imobilelor preluate de stat in perioada 6.03.1945-22.12.1989 este guvernata de legea speciala de reparatie nemai fiind posibila revendicarea pe cale dreptului comun.

S-a mai precizat ca este lipsit de consistenta argumentul ca s-ar incalcat dreptul la actiune , acesta existând in conditiile prev de legea speciala si ca s-ar ignora principiile consacrate de aceste prevederi care asigura respectarea drepturilor subdobânditorilor de rea credinta.

Totodata pârâtii au invocat si exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantei Marin Nicoleta Florina care nu face dovada caliattii de mostenitor a defunctului sau tata.

Pe fondul cauzei , paratii au invocat buna lor credinta si valabilitatea titlului de proprietate , elemente ce au facut obiect de cercetare judecatoreasca in dosarul civil nr 5218/2003 al Judecatoriei Constanta , solutionat irevocabil prin decizia nr 1192/C/2004 a Curtii de Apel Constanta , ale carei considerente se bucura de autoritate de lucru judecat . Titlul de proprietate al chiriasului s-a consolidat , indreptatindu-l la pastrarea imobilului , in solutionarea actiunii in revendicare fiind aplicabile dispozitiile de drept material din legea speciala de reparatie , art 45 .

Reclamantii au formulat concluzii scrise prin care au solicitat respingerea exceptiei inadmisibilitatii actiunii aratând ca in cauza nu isi gaseste aplicarea Legea 10/2001 deoarece bunul a fost vândut catre pârâti si nu se mai regaseste in patrimoniul unitatii administrativ teritoriale, legea speciala restrictionand posibilitatea de restituire exclusiv la situatiile când imobilele nu au fost instrainate.

S-a solicitat de catre reclamante unirea exceptiei lipsei calitatii procesual active cu fondul cauzei.

Prin incheierea interlocutorie din 25.09.2007 instanta in temeiul art 137 alin 2 cod proc civ a unit exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantei Marin Florentina Nicoleta cu fondul cauzei , retinand ca dat fiind ca prin specificul sau , in cadrul actiunii in revendicare trebuie verificata calitatea de proprietar a reclamantelor prin probe comune cu cele necesare pentru solutionarea exceptiei.

Cât priveste exceptia inadmisibilitaii actiunii instanta a constatat ca in drept actiunea este admisibilila tinând seama de urmatoarele argumente;

Este adevarat ca Legea 10/2001 a instituit o procedura speciala de reparare in natura sau prin echivalent a prejudiciului produs proprietarilor ale caror imobile au fost preluate in perioada 6.03.1945-22.12.1989 , care având un caracter derogator de la dreptul comun urmeaza a se aplica cu prioritate fata de prevederile codului civil .

Insa conditionarea obtinerii unei reparatii juridice de catre aceste persoane de utilizare doar a caii speciale a Legii 10/2001 este de natura sa îngradeasca dreptul la liberul acces la justitie , drept prevazut atât de art 21 din Constitutie si de art 6 din CEDO , atâta timp cât dispozitiile art 480 si 481 cod civ sunt in vigoare si nu au fost modificate ori abrogate.

Aceasta si in raport de caracteristicele actiunii in revendicare ce este cunoscuta ca o actiune reala si imprescriptibila si ca fiind principalul mijloc aflat la indemâna proprietarului în vederea apararii dreptului sau absolut.

Trebuie aratat si faptul ca chiar si in cazul in care persoana indreptatita ar fi optat pentru procedura prevazuta de dispozitiile legii speciale , nu s-ar putea refuza judecarea unei actiuni formulata pe dreptul comun, in conditiile obtinerii unui refuz de restituire.

In cauza aceste dispozitii speciale nu pot fi considerate ca prioritare atâta timp cât imobilul revendicat a fost înstrainat de catre unitatea detinatoare către persoane fizice si prin urmare reclamantele nu mai au posibiliatea de a recurge la dispozitiile art 6 din Legea 10/2001.

Partile au solicitat incuviintarea probelor cu înscrisuri , martori si interogatorii , admise de instanţa ca utile pentru justa soluţionare a cauzei .

Au fost luate interogatoriile partilor , a fost audiata martora Clopotaru Catrina , declaratia acesteia fiind atasata la dosar , au fost atasate copie de pe pasaportul sotului reclamantei Marin Florentina Nicoleta , si au fost atasate dosarele nr 5218/2003 al Judecatoriei Constanta , 1327/C/2004 al Curtii de Apel Constanta si 3975/36/2006 al Curtii de Apel Constanta .

Reclamantele au formulat concluzii scrise , prin care au reluat sustinerile din cererea initiala , mentionand suplimentar imprejurarea ca mandatul in baza caruia a fost emis actul de vanzare cumparare este emis la 12.03.1997 de catre BNP Marin Ion si Crintea Claudia , adica ulterior semnarii actului de vanzare cumparare de catre Constantinescu Ecaterina . Hotararea de respingere a cererii de restituire a imobilului data de Comisia de Aplicare a legii 112/1995 a fost pronuntata ulterior incheierii actului de vanzare cumparare de catre parati .

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantei Marin Florentina Nicoleta s-a aratat in concluziile scrise ca aceasta este nefondata , cat timp prin copiile de pe pasaportul sotului reclamantei , prin raspunsurile reclamantelor la interogatoriu si depozitia martorei Clopotaru Catrina s-a dovedit ca la data decesului tatalui reclamantei sotul acesteia se afla in Canada si dupa inmormantarea socrului sau s-a intors in tara , înmânând reclamantei o suma de bani ca mostenire de tatal sau .

Au mai aratat reclamantele ca potrivit art 9 din Legea 112/1995 au vocatie la cumpararea imobilului numai persoanele care au calitatea de chiriasi , fiecare dintre chiriasi exercitandu-si dreptul de a cumpara imobilul in baza dreptului sau locativ , nefiind aplicabile prevederile legale care consacra institutia mandatului tacit intre soti .

Da fiind ca s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat ca preluarea imobilului de la proprietarii initiali a fost abuziva , chiar prin nerespectarea Decretului 223/1974 , in mod evident sunt aplicabile dispozitiile art 1 alin 4 din Normele Metodologice de Aplicare a legii 112/1995 , care scot de sub incidenta legii imobilele preluate abuziv si care nu vin sa adauge la lege , ci sa explice ce inseamna imobile preluate cu titlu valabil in intelesul art 1 din sus mentionata Lege .

Paratii au formulat de asemenea concluzii scrise , prin care au aratat ca primele doua argumente invocate de reclamante nu pot intra in discutie pentru ca au facut obiectul dosarului civil nr 5218/2003 al Judecatoriei Constanta , solutionat irevocabil prin decizia nr 1192/C/2004 a Curtii de Apel Constanta si chair daca obiectul actiunii nu l-a reprezentat actiunea in revendicare , toate motivele hotararii judecatoresti cu privire la mentinerea actului de vanzare cumparare au autoritate de lucru judecat , invocand mai multi autori de drept in legatura cu acest aspect .

In legatura cu lipsa consimtamantului lui Constantinescu Ioan s-a invederat ca acesta nu poate duce la vreun motiv de nelegalitate , dat fiind ca opereaza prezumtia de comunitate , iar dezvoltarea teoriei formalitatilor speciale decurgand din existenta unui drept de folosinta in cote egale , nu are nici un suport .

Clauza de exonerare de raspundere pentru evictiune nu este un motiv de rea credinta , o asemenea clauza fiind perfect valabila conform codului civil si reglementeaza raporturile dintre vanzator si cumparator , nu dintre cumparator si tertul revendicant .

Legea 112/1995 se refera la preluari cu titlu si fara titlu , nu la preluari cu titlu valabil sau nevalabil , o asemenea apreciere fiind atributul exclusiv al instantei de judecata .

Au fost atasate in sustinere , in copie , sentinte ale unor instante judecatoresti .

In temeiul art 137 alin 1 cod proc civ instanta va solutiona cu prioritate exceptia de fond si absoluta a lipsei calitatii procesual active a reclamantei Marin Florentina Nicoleta , asupra careia deliberand constata ca este nefondata pentru urmatoarele considerente de fapt si de drept ;

Reclamanta Marin Florentina Nicoleta a formulat cererea de revendicare in calitate de mostenitoare legala a tatalui sau , defunctul Cristea Niculae , invocand in sprijinul cererii sale dreptul de proprietate rezultat din transmiterea acestuia prin mostenirea legala .

Din probele administrate in cauza a rezultat ca la data decesului numitului Cristea Niculae , care a survenit in Canada , sotul reclamantei se afla la domiciliul socrilor sai , potrivit vizelor existente in pasaportul sau acesta aflandu-se pe teritoriul statului Canadian in perioada 10.05.2001-11.06.2001 . Instanta a respins ca nepertinenta afirmatia paratilor in sensul ca viza provenind de la oficiul de emigrari nu face dovada intrarii in Canada , considerand ca aceasta viza coroborata cu raspunsurile date de reclamante la interogatoriu si declaratia martorei Clopotaru Catrina , face dovada prezentei sotului reclamantei la domiciliul socrilor sai la data decesului numitului Cristea Niculae .

Din depozitia martorei sus mentionate reiese ca la data întoarcerii sotului sau din strainatate , reclamanta a primit de la acesta cu titlu de mostenire ramasa de pe urma tatalui ei o suma de bani , indiferent de moneda in care a fost data aceasta suma si a organizat o masa de pomenire pentru tatal sau . Aceasta imprejurarea dovedeste cu prisosinta acceptarea mostenirii de catre reclamanta care are calitatea de mostenitor sezinar al tatalui sau si al carei drept succesoral nu i-a fost contestat de catre coreclamanta , care ar fi avut in primul rand un interes in materie .

Prin urmare prin probele administrate , reclamanta a facut dovada identitatii sale cu titularul dreptului petins prin ctiunea dedusa judecatii , justificandu-si astfel calitatea procesual activa .

Pentru aceste considerente instanta va respinge ca nefondata exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantei Marin Florentina Nicoleta .

Analizand actele si lucrarile dosarului , instanta constata ca , in fapt , la data de 21.08.1978 a fost emis pe numele numitilor Cristea Niculae si Vasilica titlul de proprietate nr 20356 pentru imobilul situat in Constanta Aleea Macinului , Bl D sc C et 1 ap 46 , compus din 3 camere , bucatarie , baie , hol , boxa si garaj , in temeiul contractului de construire incheiat cu OJCVL Constanta sub nr 11876 din 10.12.1976 .

La data de 9.09.1986 a fost emisa decizia nr 442 a Biroului Permanent al Coitetului executiv prin care s-a decis preluarea fara plata in proprietatea statului si transmiterea in administrarea ICRAL Constanta a apartamentului situat in Constanta Aleea Macinului , Bl D sc C et 1 ap 46 , compus din 3 camere , bucatarie , baie , hol , boxa si garaj . Decizia a fost data in temeiul disp art 2 si 4 din decretul 223/1974 , ca urmare a refuzului sotilor Cristea Niculae si Vasilica de a se mai intoarce in tara la expirarea termenului de sedere in Grecia .

In legatura cu aceasta decizie de preluare , instanta constata ca nu a fost niciodta comunicata reclamantei Cristea Vasilica sau defunctului sau sot , caz in care decizia administrativa ca act constitutiv al dreptului de proprietate in favoarea statului , nefiind definitiva , nu a putut opera in mod valabil transferul dreptului de proprietate imobiliara .

Decizia aparare ca nelgala si abuziva si din prisma altor motive care vizeaza conceptia pe care se fundamenta aceasta reglementarea legala ce a stat la baza emiterii deciziei , prevazuta in primul articol al Decretului 223/1974 potrivit cu care constructiile si terenurile puteau fi detinute in Romania doar de cetatenii romani numai daca aveau domiciliul in tara . O atare conceptie era in contradictie cu prevederile art 36 din Constitutia de la 1965 in vigoare la acel moment care stabilea ca dreptul de proprietate personala este ocrotit de lege , dar si ale art 17 din aceesi lege fundamentala prin care era interzisa discriminarea intre cetatenii romani .

Mai mult preluarea fara plata a unui imobil incalca prevederile art 12 din Constitutia Republicii Socialiste Romania care reglementa principiul exproprierii terenurilor si constructiilor numai pentru satisfacerea unui interes obstesc si numai cu plata unei juste despagubiri . Astfel acest Decret 223/1974 a aparut ca o sursa de imbogatire a partimoniului statului pe fondul si sub pretextul schimbarii domiciliului de catre titulari , masura fiind de fapt o expropriere in folosul statului fara mentionarea interesului obstesc ce justifica un asemenea transfer de proprietate .

Alaturi de aceste considerente in sensul nevalabilitatii titlului cu care statul a preluat imobilul , trebuie precizat si faptul ca la acel moment parasirea frauduloasa a tarii sau refuzul inapoierii , reprezentau fapte penale , iar masura preluarii sau trecerii in proprietatea statului a bunurilor persoanelor care se gaseau in aceste situatii , apareau ca veritabile sanctiuni penale complementare , care nu erau insa reglementate de legislatia penala , fiind aplicate in afara cadrului legal.

Pentru toate aceste considerente , instanta a constatat ca este pertinenta apararea reclamantelor in legatura cu caracterul abuziv al preluarii bunului imobil de catre stat si cu nevalabilitatea titlului acetuia , tinand seama si de prevderile art 6 din Legea 213/1998 .

Ulterior , incepand cu contractul de inchiriere nr 306/1986 , prelungit in mod succesiv , apartamentul a fost inchiriat sotilor Constantinescu Ioan si Ecaterina , care , dupa anul 1995 au formulat cerere de cumparare a bunului , iar la data de 6.03.1997 a fost incheiat intre paratii din prezenta cauza si RAEDPP Constanta contractul de vanzare cumparare nr 28455 avand ca obiect imobilul in litigiu.

Din mentiunile acestui contract reiese ca pentru Constantinescu Ioan semneaza in baza procurii speciale sotia sa Constantinescu Ecaterina . Procura speciala aflata la dosarul cauzei prin care Constantinescu Ioan a imputernicit-o pe sotia sa sa semneze actul autentic , a fost autentificata la data de 12.03.1997 la Brasov. Imprejurarea invocata de reclamante in sustinerea relei credinte a paratilor a fost recunoscuta de acestia la interogatoriu si explicata prin aceea ca au fost programati pentru semnarea actului la o data cand paratul era plecat din localitate , convenindu-se ca procura sa fie atasata ulterior dosarului intocmit si finalizat .

Prin Hotararea nr 386/2.06.1997 Comisia de Aplicare a Legii 112/1995 a respins cererea de restituire a imobilului formulata de reclamanta Marin florentina Nicoleta , motivat de faptul ca apartamentul revendicat nu era liber , solicitanta nu locuia in el la data formularii cererii , iar petenta nu a facut dovada cetateniei romane a parintilor sai .

La data de 13.08.2002 reclamantele din prezenta actiune au formulat in contradictoriu cu paratii Constantinescu Ioan , Constantinescu Ecaterina si RAEDPP Constanta o actiune avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare cumparare incheiat intre parati sub nr 28455/6.03.1997 , avand ca obiect aparatamentul situat in Constanta Aleea malinului bl D sc C ap 46 .

Respectiva actiune a fost solutionata prin sentinta civila nr 3126/15.03.2004 a Judecatoriei Constanta , schimbata prin decizia civila nr 1192/C/2004 a Curtii de Apel Constanta si irevocabila prin decizia civila nr 629/C/2006 a Curtii de Apel Constanta , in sensul respingerii ca nefondata a actiunii , retinandu-se ca la momentul incheierii actului autentic paratii Constantinescu Ioan si Ecaterina au fost de buna credinta , dat fiind ca avand convingerea ca cel cu care contracteaza este propietarul , convingerea lor a fost persistenta , constanta si fara echivocuri , cat timp anteriro vanzarii au detinut imobilul in temeiul unui contract de inchiriere incheiat tot cu RAEDPP Constanta .

Buna credinta a cumparatorilor rezulta si din aceea ca cu minime diligente au luat cunostiinta de faptul ca statul detinea imobilul revendicat in temeiul unor acte administrative , ei neavand vreo calitate de a analiza valabilitatea titlului statului , atribut exclusiv al intantelor de judecata . Mai mult , in urma demersurilor realizate de catre parati acestia au fost instiintati ca cererea numitei Marin Florentina Nicoleta de restituire a imobilului in natura a fost inaintata Comisiei de Aplicare a Legii 112/1995 cu propunere de respingere ca fiind formulata de o persoana lipsita de calitate , care nu este proprietara bunului si nu locuieste in imobil.

S-a mai statuat ca buna credinta nu poate fi analizata in raport de numitei Marin Florentina Nicoleta , care a actionat in nume propriu fara a avea un mandat din partea parintilor sai , ci fata de fostii proprietari care au ramas in pasivitate si nu au notificat paratii in legatura cu intentia de redobandire a bunului si nici nu au intreprins vreun demers pentru restituirea bunului .

Cu ocazia analizarii valabilitatii titlului paratilor , Curtea de Apel Constanta a retinut ca HG 11/1997 adauga la lege , desi menirea sa era de a explicita legea , in conditiile in care distinge intre imobile preluate cu titlu valabil si fara titlu valabil , desi Legea 112/1995 nu face aceasta distinctie . prin urmare , si pentru actele de vanzare cumparare incheiate pentru imobilele ce cadeau sub incidenta Legii 112/1995 sunt aplicabile prevedrile art 46 din Legea 10/2001 , fiind necesara stabilirea bunei credinte a tertilor dobanditori , sanctiunea nulitatii neputand interveni de plano.

Toate aceste considerente ale celor doua decizii prin care a fost solutionata in mod irevocabil actiunea de constatare a nulitatii absolute a contractului de vanzare cumparare au intrat in autoritatea de lucru judecat , dat fiind ca prin ele se explica dispozitivul hotararii , constitui9e sustinerea necesara a dispozitivului si tzranseaza o parte din fondul litigiului . Prin urmare in afara de cele mai sus expuse instanta nu va proceda la reanalizarea motivelor de nulitate ale actului de vanzare cumparare si care co9nform credintei reclamantelor contureaza reaua credinta a paratelor , cat timp cu putere de lucru judecata s-a statuat ca paratii au fost de buna credinta la data perfectarii actului.

Este adevarat ca reclamantele au invocat o imprejurare ce nu a fost avuta in vedere , cea a semnarii contractului de vanzare cumparare de catre parat Constatinescu Ecaterina in numele sotului sau , in temeiul unei procuri data ulterior . Acesta aparare este nepertinenta si nu poate fundamenta reaua credinta a subdobanditorilor , in primul rand pentru ca in cazul dobandirii bunurilor de catre soti se aplica prezumtia de mandat tacit , in al doilea rand contractul de inchiriere nu creaza drepturi de folosinta separate pentru soti , cat timp dreptul de locatiune fiind dobandit in timpul casatoriei are regimul de bun comun si in al treilea rand pentru ca si mandatul acordat ulterior produce efecte , avand aptitudinea de a ratifica actele efectuate de mandant.

Trebuie aratat ca faptul ca invocarea de noi aspecte care vizeaza buna credinta a subdobanditorilor in cadrul unei actiuni in revendicare imobiliara este de natura sa eludeze dispozitiile imperative ale art 46 , actual 45 din legea 10/2001 privind termenul de introducere al actiunilor avand ca obiect nulitatea actelor de vanzare cumparare , cat timp nu este de natura actiunii in revendicare imobiliara sa se statueze asupra bunei credinte , ci doar specific actiunii de nulitate regementata de legea speciala .

Instanta a cosntatat ca este nepertinenta afirmatia reclamantelor privind compararea titlurilor de proprietate si preferinta ce trebuie acordata titlului lor.

In conditiile existentei hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile de respingere a actiunii in constatarea nulitatii absolute , titlul de proprietate al subdobanditorului de buna credinta , contituit in baza Legii 112/1995 si validat in dreptul intern printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila , este protejat prin art 1 al protocolului 1 la Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor fundamentale . Mentinerea juridica a actului de instrainare al bunului altuia consolideaza transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului in patrimoniul subdobanditorului .

Un asemenea efect este de esenta contractului de vanzare cumparare si nu poate fi anihilat , prin compararea titlurilor , ca simpla ipoteza de probatiune a revendicarii . Aceata operatiune vizeaza , exclusiv situatia , inexistenta in speta , cand ambele parti ale revendicarii produc titluri derivate care emana de la autori diferiti si care nu au vreo legatura . Ori , in speta titlurile invocate sunt , in succesiunea lor , intr-o stransa legatura , bazata mai intai pe faptul ca statul a preluat bunul abuziv si l-a transmis paratilor .

In jurisprudenta sa in materie Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat ca „diminuarea vechilor atingeri nu trebuie sa creeze noi prejudicii disproportionate , astfel incat , persoanele care si-au dobandit bunurile cu buna credinta sa nu fie aduse in situatia de a suporta ponderea responsabilitatii statului care a confiscat in trecut asemenea bunuri”.

Obligatia de a pune capat incalcarii dreptului de proprietate al reclamantelor si de a-i inlatura consecintele revine statului , caruia ii incumba datoria de a restabili pe cat posibil situatia anterioara , chiar si atunci cand restituirea bunului nu mai este posibila a se face in natura ca urmare a confirmarii dreptului subdobanditorilor .

In acest sens , Curtea Europeana a Drepturilor Omului a mai retinut in cazul Raicu contra Romaniei ca , nu se cuvine ca persoana care a beneficiat de o hotarare definitiva , favorabila , sa suporte consecintele faptului ca sistemul legislativ si judiciar intern a dus la coexistenta a doua hotarari definitive , confirmand dreptul de proprietate al unor persoane diferite asupra aceluiasi bun .

Fata de aceste considerente instanta va respinge ca nefondata actiunea in revendicare imobiliara , retinand ca atata timp cat reclamantele nu au formulat actinea si in contradictoriu cu Statul roman si nu au solicitat despagubiri , acestea nu pot fi acordate la cererea paratilor , nici chiar daca in sustinere a fost invocata o decizie de speta data de instantele nationale , care insa nu constituie izvor de drept.

In temeiul art 274 cod proc civ reclamantele vor fi obligate sa plateasca paratilor suma de 1500 lei cheltuieli de judecata .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca nefondata exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantei MFN .

Respinge ca nefondata actiunea civila formulata de reclamantele MFN domiciliată în Constanţa şi CV domiciliată în Canada, In contradictoriu cu pârâtii CI şi CE.

Obliga pe reclamante sa plateasca paratilor suma de 1500 lei , cheltuieli de judecata .

Cu apel in 15 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica azi 14.04.2008.

Etichete: revendicare imobiliara