Top

Stabilire program vizitare minori. Art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 12532 (03.11.2008)
Autor: Judecatoria Iasi
Domenii asociate:  minori

Prin sentinta civila nr. 12532 din 3 noiembrie 2008, Judecatoria Iasi a admis actiunea formulata de catre reclamantul PM in contradictoriu cu parata PC si a stabilit urmatorul program de vizitare a minorului DV: doua week-end-uri pe luna la domiciliul reclamantului, jumatate din vacantele scolare (vacanta de vara, vacanta de iarna si vacanta de paste) la domiciliul reclamantului.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut ca, in fapt, la 30.01.2003 s-a nascut minorul DV avand ca parinti partile din prezenta cauza; prin sentinta civila 4815/17.04.2008, pronuntata de Judecatoria Iasi, a fost incredintat mamei spre crestere si educare; reclamantul este, in prezent, plecat din tara si, desi a incercat sa-si vada copilul inainte de a pleca, parata nu i-a permis, reusind sa-l vada cu ajutorul unei rude. In toata aceasta perioada de timp tatal a contribuit la cresterea copilului; copilul este atasat de tata, intreaba de el. Reclamantul locuieste impreuna cu mama sa in Movileni, dispunand de conditii corespunzatoare; parata locuieste in concubinaj cu SC in locuinta acestuia si impreuna cu parintii acestuia.
Instanta a statuat ca, in cadrul ocrotirii parintesti, deplina egalitate in drepturi a parintilor in ceea ce priveste exercitarea drepturilor si indatoririlor fata de copiii minori reprezinta unul dintre principiile de baza ale Codului familiei, prevazut in art.97 alin.1, iar ca o expresie a acestuia art.98 alin.1 C.fam. dispune ca ‚‚masurile privitoare la persoana copilului (….) se iau de catre parinti de comun acord”; nu trebuie, insa, pierdut din vedere aspectul ca exercitarea drepturilor parintesti sunt prevazute exclusiv in interesul copiilor minori.
In ceea ce priveste dreptul parintelui de a avea legaturi personale cu minorul, art.43 alin.3 C.fam contine o dispozitie de principiu, potrivit careia parintele caruia nu i-a fost incredintat spre crestere si educare minorul, pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala. Prin urmare, a conchis instanta, in cazul in care parintele la care se afla copilul impiedica sau interzice celuilalt parinte exercitarea drepturilor sale, se pot lua de catre instanta masuri ca acesta din urma sa-si pastreze legaturile personale cu copilul; acest drept urmeaza sa fie, insa, exercitat in asa fel incat sa nu aiba o influenta negativa asupra dezvoltarii minorului, trebuind sa fie respectate conditiile normale in privinta intretinerii acestor legaturi.
Fata de solicitarea reclamantului, de pozitia de indiferenta paratei , de referatul de ancheta sociala si de declaratia martorei, de interesul superior al copilului (principiul superior al copilului trebuie sa primeze in toate actiunile privitoare la copii; trebuie avut in vedere in orice situatie si trebuie demonstrat ca interesele copilului au fost analizate si luate in considerare cu prioritate), instanta a retinut faptul ca realizarea dreptului pe care il are reclamantul, de a pastra legaturi personale cu minorul – care implica totodata si indeplinirea obligatiei legale de a veghea si el la cresterea si educarea copilului, la invatatura si pregatirea lui profesionala – trebuie sa fie asigurat prin stabilirea unui program de vizitare corespunzator.
Hotararea instantei de incuviintare ca reclamantul sa pastreze legaturi personale cu minorul conform programului de vizitare stabilit (solicitat de reclamant), este motivata si prin faptul ca acest program este conform cu interesele copilului, suficient si totodata necesar pentru stabilirea legaturilor de familie, in sensul art. 8 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si al Legii nr. 272/2004, intre reclamant si minor (cauza Nielsen c. Danemarcei, hotararea din 28 noiembrie 1988, cauza Sahin c.Germaniei, hotararea Marii Camere din 08.07.2003).
A retinut instanta ca in cauza Sahin c.Germaniei si Sommerfeld c.Germaniei, Marea Camera a statuat faptul ca art. 8 CEDO include dreptul la vizita al parintelui caruia nu i-a fost incredintat copilul in vederea mentinerii contactului cu acesta, drept ce are in vedere si existenta unei legaturi afective intre parinte si minor; in cauza Keegan c.Irlandei – hotararea din 26.05.1994 – Curtea a statuat faptul ca statele au obligatia pozitiva de a nu impiedica tatii sa stabilesca legaturi cu copilul daca doresc sa faca acest lucru.
De asemenea, in motivarea programului de vizitare incuviintat, instanta a precizat ca in speta intre tata si minor exista o relatie afectiva si este in interesul copilului a dezvolta aceasta relatie; dreptul parintelui de a-si vizita copilul implica obligatia legala de crestere, educare si supraveghere, asa ca nu poate fi exercitat eficient in cazul in care este limitat prin restrangerea lui la cateva ore pe zi din anumite zile sau la domiciliul celui ce i-a fost incredintat. Este evident faptul ca intre parti exista o tensiune ce ar putea afecta copilul; pentru aceste motive este bine ca relatia cu parintii sa nu fie stingherita de prezenta celuilalt. Daca insa parintele exercita abuziv dreptul de a-si vizita copilul, se va putea cere incetarea tulburarii; cat timp o asemenea situatie nu exista, limitarea anticipata a dreptului parintelui de a-si vizita copilul este nejustificata.

Etichete: , , , ,