Top

Reducere pensie de întreţinere. Legături personale cu minorul

Tip: Sentinţă civilă
Nr./Dată: 113 (22.01.2008)
Autor: JUDECATORIA MANGALIA
Domenii asociate: pensii

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mangalia la 05.07.2007 reclamantul L.V. a chemat-o în judecată pe pârâta P. C. pentru ca instanţa, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună reducerea pensiei de întreţinere la care a fost obligat în favoarea minorei L. A. şi stabilirea unor drepturi de vizitare a minorei.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, prin sentinţa civilă nr. 649 din 18.03.2002 a Judecătoriei Mangalia, a fost obligat să plătească minorei o pensie de întreţinere în cuantum de 25 0/0 din venitul net lunar. În anul 2004 s-a recăsătorit iar din această căsătorie a mai rezultat un copil, născut la data de 29.10.2006.

A mai arătat reclamantul că, întrucât minora L. A. a împlinit vârsta de 7 ani, se impune şi stabilirea unui program de vizită, solicitând dreptul de a lua minora la domiciliul lui la sfârşit de săptămână, sâmbăta şi duminica, o dată pe lună, precum şi dreptul de a lua minora în concediu de odihnă, timp de două săptămâni, în perioada vacanţelor.

Cererea nu a fost motivată în drept.

La solicitarea instanţei, reclamantul a depus la dosarul cauzei precizări scrise în care a solicitat reducerea pensiei de întreţinere până la 17 0/0 din venitul net, iar, în privinţa dreptului de a avea legături personale cu minora, a solicitat ca acesta să fie exercitat după următorul program: o dată pe lună să ia copilul la domiciliul său, de vineri de la orele 1800 până duminică la orele 1800, la un interval de două săptămâni, sâmbăta sau duminica, să vadă copilul între orele 1300 şi 1900, şi, pe perioada vacanţelor minorei să o ia în concediul său de odihnă, timp de câte o săptămână în fiecare vacanţă.

Pârâta nu a formulat întâmpinare şi nu a propus probe în combaterea acţiunii, însă s-a prezentat în faţa instanţei şi a solicitat respingerea acesteia.

În susţinerea acţiunii, reclamantul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri care, fiind pertinentă şi utilă, a fost admisă de instanţă.

Din oficiu, instanţa a dispus efectuarea anchetelor sociale la domiciliile părţilor şi a solicitat relaţii cu privire la veniturile realizate de reclamant.

Analizând acţiunea dedusă judecăţii, prin prisma probelor administrate în cauză şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa a constatat următoarele:

Reclamantul şi pârâta au fost căsătoriţi, iar din relaţia acestora a rezultat un copil, şi anume L. A., născută în anul 2000. Prin sentinţa civilă nr. 649 din 18.03.2002 a Judecătoriei Mangalia s-a desfăcut căsătoria părţilor, s-a dispus încredinţarea minorei spre creştere şi educare pârâtei şi a fost obligat reclamantul să plătească minorei o pensie de întreţinere de 25 0/0 din venitul net lunar, astfel cum rezultă din decizia civilă nr. 939 din 03.02.2002 a Tribunalului Constanţa.

În anul 2004 reclamantul s-a căsătorit cu numita I. M., iar din această nouă căsătorie a rezultat minora L. M., născută în anul 2006.

Reclamantul este angajat, realizează venituri lunare nete de circa 2.200 de lei şi locuieşte cu familia sa în municipiul Mangalia, într-un imobil proprietate personală alcătuit din trei camere şi dependinţe.

Pârâta este angajată, realizează un salariu lunar de 1.500 de lei şi locuieşte cu minora L. A. în municipiul Constanţa, într-un apartament proprietate personală compus din două camere şi dependinţe, după cum reiese din ancheta socială efectuată la domiciliul acesteia.

Potrivit dispoziţiilor art. 94 alin. (2) din Codul familiei „instanţa judecătorească va putea mări sau micşora obligaţia de întreţinere sau hotărî încetarea ei, după cum se schimbă mijloacele celui care dă întreţinerea sau nevoia celui care o primeşte”, iar alineatul al treilea al aceluiaşi articol prevede că atunci când întreţinerea este datorată de părinte pentru doi copii minori ea se stabileşte până la o treime din câştigul său din muncă.

În cauză, prin sentinţa civilă nr. 649 din 18.03.2002 a Judecătoriei Mangalia, reclamantul a fost obligat la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorei L. A., în cotă procentuală de 25 0/0 din venitul net realizat lunar, la stabilirea cuantumului avându-se în vedere împrejurarea că aceasta era singurul copil al reclamantului.

Cum în anul 2006, s-a născut minora L.M., rezultată din cea de-a doua căsătorie a reclamantului, iar acesta din urmă are obligaţia legală de a-l întreţine şi pe acest copil, instanţa apreciază că sunt întrunite condiţiile pentru reducerea cuantumului pensiei de întreţinere în favoarea minorei L. A.

Astfel, în măsura în care pensia de întreţinere s-ar menţine în cuantumul stabilit prin sentinţa civilă nr. 649 din 18.03.2002 a Judecătoriei Mangalia, se poate constata că diferenţa până la procentul maxim prevăzut de lege pentru doi copii, respectiv 8 0/0 din venitul net lunar al reclamantului, este insuficientă pentru asigurarea nevoilor actuale ale minorei L. M., în vârstă de numai un an şi şase luni.

Deşi stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere nu se face conform principiului egalităţii între copii, instanţa apreciază că echivalentul unei cote procentuale de 17 0/0 din venitul net realizat lunar de către reclamant corespunde nevoilor actuale ale minorei L. A. şi posibilităţilor de plată ale reclamantului şi satisface şi cerinţa asigurării obligaţiei legale de întreţinere pe care acesta o are faţă de minora L.M., motiv pentru care va reduce cuantumul pensiei până la acest procent.

Totodată, văzând dispoziţiile art. 453 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi având în vedere împrejurarea că executarea obligaţiei de întreţinere stabilită prin prezenta sentinţă în favoarea minorei L. A. urmează a se face asupra salariului reclamantului, instanţa va dispune din oficiu şi înfiinţarea popririi asupra veniturilor salariale nete ale acestuia în mâinile terţului poprit, în măsura necesară îndestulării creanţei.

Potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (3) din Codul familiei, „părintele divorţat, căruia nu i s-a încredinţat copilul, păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta, precum şi de a veghea la creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea lui profesională”.

În conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 „prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării şi promovării drepturilor copilului, precum şi orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului”, iar alineatul al treilea al aceluiaşi articol prevede că „principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti”.

De asemenea, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care a dezvoltat legături de ataşament.

Modalităţile concrete de exercitare a acestui drept constau în vizitarea copilului la locuinţa părintelui căruia i-a fost încredinţat, lăsarea copilului în vizită la locuinţa părintelui căruia nu i-a fost încredinţat, vizitarea copilului la şcoală, petrecerea vacanţelor şcolare la ambii părinţi, etc.

Dreptul de a avea legături personale cu copilul trebuie realizat în aşa fel încât să nu aibă o influenţă negativă asupra creşterii copilului, iar exercitarea acestui drept nu trebuie stingherită, eventual, de prezenţa obligatorie a celuilalt părinte sau a altor persoane, comunicarea dintre părintele căruia nu i-a fost încredinţat copilul şi acel copil urmând să aibă loc în mod firesc, fără nicio restrângere.

În cauză, instanţa a apreciat că dreptul reclamantului de a avea legături personale cu minora L. A. poate fi şi trebuie exercitat în afara domiciliului pârâtei (părintele căruia i-a fost încredinţat copilul) pentru realizarea deplină a acestui drept.

Astfel, în prezent, minora L. A. are vârsta de 7 ani şi poate înţelege necesitatea dezvoltării unei relaţii afective cu tatăl său şi chiar cu celălalt copil al acestuia, rezultat din cea de-a doua căsătorie, iar reclamantul are condiţii optime (domiciliază într-un imobil proprietate personală alcătuit din trei camere şi dependinţe) pentru a asigura minorei L. A. un spaţiu locativ în ipoteza în care aceasta va rămâne, pe timpul nopţii, la locuinţa sa.

În aceste condiţii, instanţa a apreciat că exercitarea de către reclamant a dreptului de a avea legături personale cu minora L. A. în prima săptămână a fiecărei luni, de vineri de la orele 1800 până duminică la orele 1700 (şi nu până la orele 1800, cum a solicitat reclamantul, dat fiind că minora locuieşte împreună cu mama sa în municipiul Constanţa, iar acesta trebuie să asigure copilului posibilitatea de a ajunge acasă în timp util), şi în ziua de sâmbătă din cea de-a treia săptămână a fiecărei luni, între orele 1300 şi 1900, în toate cazurile cu posibilitatea luării minorului de la domiciliul pârâtei (fie la locuinţa reclamantului, fie în locurile publice din municipiul Mangalia – unde locuieşte reclamantul, sau din municipiul Constanţa – unde locuieşte pârâta, însă fără prezenţa acesteia), corespunde nevoilor tatălui de a dezvolta o relaţie armonioasă cu fiica sa cea mare, dar şi, mai ales, interesului superior al copilului de a menţine legături de ataşament cu tatăl său, fără prezenţa stânjenitoare a mamei.

Mai mult decât atât, instanţa a apreciat că exercitarea deplină a acestui drept implică şi posibilitatea acordată reclamantului de a petrece cu minora L. A. o săptămână în vacanţa de iarnă şi o săptămână în vacanţa de vară.

Pentru considerentele expuse, instanţa a admis în parte acţiunea, a redus pensia de întreţinere pe care reclamantul a fost obligat să o plătească minorei L. A. prin sentinţa civilă nr. 649/18.03.2002 a Judecătoriei Mangalia de la 25 0/0 la 17 0/0 din venitul net realizat, lunar, începând cu data introducerii acţiunii, 05.07.2007, până la împlinirea de către minoră a vârstei de 18 ani, a înfiinţat poprirea pe veniturile reclamantului în mâinile terţului poprit în măsura necesară îndestulării creanţei stabilite prin hotărâre şi a încuviinţat ca reclamantul să aibă legături personale cu minora L. A. în prima săptămână a fiecărei luni, de vineri de la orele 1800 până duminică la orele 1700, în ziua de sâmbătă din cea de-a treia săptămână a fiecărei luni, între orele 1300 şi 1900, o săptămână în vacanţa de iarnă şi o săptămână în vacanţa de vară, în toate cazurile cu posibilitatea luării minorei de la domiciliul pârâtei.

Tags: ,