Top

Somaţie de plată

Prin cererea adresata Tribunalului Suceava – Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal la data de 04.08.2008, creditoarea SC”C. F.-G. C.” SA., a chemat în judecata pe debitorul C. L. al comunei F., solicitând ca prin ordonanta ce se va emite pe calea procedurii somatiei de plata sa se dispuna obligarea acestuia la plata sumei de 1.739.645,67 lei compusa din debit restant în cuantum de 1.722.668,2 lei si penalitati de întârziere în suma de 16.986,47 lei.

În motivarea cererii a aratat ca a încheiat cu debitorul contractul de lucrari nr. 591 din 25.10.2008 având ca obiect „Poduri din beton armat în comuna F., judetul S.”, iar pentru încasarea pretului lucrarilor a emis mai multe facturi, din care doar prima a fost achitata partial.

Astfel, a aratat ca debitorul nu a achitat facturile nr. 2669207 din 12.02.2008 în valoare de 723.253 lei – rest de achitat 377.253 lei; nr. 2669219 din 07.04.2008 în valoare de 447.423,43 lei; nr. 2669224 din 05.05.2008 în valoare de 383.233,34 lei; nr. 2669229 din 26.05.2008 în valoare de 398.877,30 lei si nr. 2669238 din 30.06.2008 în valoare de 115.872,13 lei si ca a întreprins toate demersurile legale pentru recuperarea debitului, dar fara o rezolvare favorabila.

Totodata, debitorul datoreaza si penalitati de întârziere în cuantum de 0,015% pentru fiecare zi de întârziere, calculate conform art. 12.2 coroborat cu art. 18.1 din contractul încheiat între parti.

Precizeaza creditoarea ca facturile emise au avut la baza situatiile de lucrari semnate si stampilate atât de debitoare cât si de dirigintele de santier al debitoarei, facturi care nu au fost contestate, debitul fiind cert, lichid si exigibil.

Prin întâmpinarea depusa la dosar debitorul a solicitat respingerea cererii ca nefondata.

A aratat ca într-adevar este parte contractanta în contractul încheiat cu creditoarea, dar ca sursa de finantare, respectiv obligatia de plata revine Guvernului României, astfel ca nu a re nici o culpa în neexecutarea obligatiei de plata.

Totodata, în temeiul disp. art. 60 – 63 Cod procedura civila, a formulat cerere de chemare în garantie a Guvernului României – Cancelaria primului – ministru.

În motivarea cererii de chemare în garantie a aratat ca prin OG nr. 7/2006, Guvernul României a hotarât finantarea executarii de constructii la o serie de poduri din mediul rural, fiind astfel declarat eligibil proiectul propus, sens în care

s-a decis executarea lucrarilor respective în comuna F., având ca unica sursa de finantare sumele alocate de Guvernul României.

Astfel, în luna aprilie 2008 i s-a alocat suma de 350.000 lei, iar pentru celelalte trimestre Guvernul României nu si-a onorat angajamentele asumate, fiind astfel în imposibilitatea de a achita contravaloarea emise de catre creditoare.

Analizând actele si lucrarile dosarului, Tribunalul Suceava constata cerere promovata de creditoare ca fiind întemeiata, pentru cele ce urmeaza:

Între parti a fost încheiat la data de 25.10.2008 contractul de lucrari nr. 591 având ca obiect „Poduri din beton armat în comuna F., judetul S.”.

Astfel, au fost emise de catre creditoare facturile fiscale nr. 2669207 din 12.02.2008 (fila 16); nr. 2669219 din 07.04.2008 (fila 17); nr. 2669224 din 05.05.2008 (fila 18); nr. 2669229 din 26.05.2008 (fila 21) si nr. 2669238 din 30.06.2008 (fila 23) – în valoare totala de 1.722.668,2 lei – care demonstreaza pe deplin existenta unor raporturi contractuale între parti.

Totodata, în conformitate cu dispozitiile art. 12.2 coroborat cu art. 18.1 din contractul încheiat între parti, debitorul este obligat si la plata penalitatilor de 0,015 % / zi de întârziere, asa cum rezulta de altfel si din calculul penalitatilor depus la dosar (fila 25).

Important de precizat apare faptul ca facturile invocate de creditoare în sustinerea pretentiilor poarta semnatura beneficiarului, si prin aceasta – conform art. 46 Cod comercial – va fi interpretata ca facând dovada în favoarea emitentului, atât în legatura cu existenta actului juridic, cât si cu executarea operatiunii care constituie obiectul ei.

Articolul 1 din OG nr. 5/2001 prevede: ”Procedura somatiei de plata se desfasoara, la cererea creditorului, în scopul realizarii de bunavoie sau prin executare silita a creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însusit prin semnatura ori alt mod admis de lege si care atesta drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii”.

Totodata articolul 2 alin. 1 din OUG nr. 119/2007 prevede ca: “ Prezenta ordonanta de urgenta se aplica creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta din contracte comerciale”.

Consideram ca facturile existente la dosar, reprezinta un adevarat contract în forma simplificata si dovedesc pe deplin întinderea pretentiilor creditoarei.

Cum cererea de fata se circumscrie dispozitiilor legale mai sus citate, facând aplicatiune si disp. art. 43 Cod comercial coroborate cu art. 18 si respectiv art. 12.2 din contractul încheiat între parti, Tribunalul Suceava va admite cererea si va soma pe debitoare sa plateasca în termen de 30 de zile catre creditoare suma de 1.722.668,2 lei pret si penalitati de întârziere în suma de 16.986,47 lei.

Cu privire la cererea formulata de debitor privind chemarea în garantie a Guvernului României – Cancelaria primului – ministru, instanta constata ca acesta este inadmisibila, motivat de faptul ca procedura sumara instituita de OG nr. 5/2001 republicata, nu permite analizarea unor raporturi ample de natura celor relevate de debitor.

Acesta îsi va putea valorifica eventualele pretentii fata de Guvernul României – Cancelaria primului – ministru, pe calea dreptului comun.

Etichete: