Top

Pretenţii

În motivarea actiunii sale, reclamanta „…” a aratat ca, în primul rând, a achizitionat în anul 2007, din Germania un autoturism marca Ford, pentru a carui înmatriculare a fost nevoita sa plateasca, suma de 5290 lei, reprezentând taxa speciala de prima înmatriculare, pe care a achitat-o cu chitanta seria TS3A, nr. 8764336.

În al doilea rând, taxa speciala de prima înmatriculare era reglementata la data perceperii, de Codul fiscal.

Taxa a fost introdusa prin Legea nr. 343/2006 si se datoreaza statului român cu ocazia primei înmatriculari a unui autoturism sau autovehicul.

În al treilea rând, invoca suprematia dreptului comunitar prevazuta de dispozitiile art. 148 alin. 2 din Constitutie.

În al patrulea rând, analizând dispozitiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunitatii Europene, se constata ca nici un alt stat membru nu aplica direct sau indirect produselor altor state membre impozite de orice natura mai mare decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare.

Se precizeaza faptul ca tratatul Uniunii Europene limiteaza libertatea statelor în materie fiscala de a restrictiona libera circulatie a marfurilor.

În al cincilea rând, prin introducerea acestei taxe se introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehicule aduse în România dintr-o tara membra a Uniunii Europene în scopul reînmatricularii lor în România, în conditiile în care fusesera înmatriculate în tara de provenienta, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, taxa de reînmatriculare nu se mai percepe.

Legal citate, pârâtele nu au formulat întâmpinare, nici nu si-au desemnat reprezentanti în instanta.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

Reclamanta SC „…” SRL, pentru înmatricularea unui autoturism marca Ford a platit suma de 5290 lei, reprezentând taxa speciala de prima înmatriculare, potrivit chitantei seria TS3A, nr. 876436 din 28.06.2007.

Prin Legea nr.343/2006 s-a modificat Codul fiscal în sensul introducerii art.2141 si 2413, ce au instituit obligatia de plata a unei taxe speciale pentru autoturisme si autovehicule, cu ocazia primei înmatriculari în România. Perceperea taxei speciale cu ocazia primei înmatriculari în România s-a efectuat fara a se proceda la emiterea unui titlu de creanta, fiind utilizata aplicatia informatica prevazuta de Ordinul Ministrului Economiei si Finantelor nr.418/2007 pentru aprobarea procedurii privind calculul taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule.

Instanta apreciaza ca aceasta operatiune echivaleaza cu un act administrativ fiscal ce poate face obiectul contestarii, chiar în conditiile în care nu este materializat printr-un înscris care sa constituie titlu de creanta, interpretarea contrara fiind de natura a aduce atingere dreptului reclamantului de acces la o instanta reglementat de art.6 par.1 din Conventia pentru apararea dreptului omului si libertatilor fundamentale.

Reclamanta a invocat în cauza incidenta art. 90 alin. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, care stipuleaza ca nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produsele provenind din alte state membre unor impozite interne de orice natura, superioare celor care se aplica direct sau indirect, produselor mentionate similare.

Conform jurisprudentei constante a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, dispozitiile art. 90 au în sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeana (TCE) un caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import si export si a taxelor cu efect echivalent cuprinse în art.25 TCE. Finalitatea acestor dispozitii este de a asigura libera circulatie a marfurilor între statele membre în conditii normale de concurenta prin eliminarea oricarei forme de protectie ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii în privinta produselor provenind din alte state membre (hotarârile pronuntate de C.E.J. în cauzele Air Liquide Industries Belgium, C-393/04 si C-41/05, Brzezinski, C-313/05).

De remarcat însa ca notiunea de impozit intern are acceptiune diferita de cea din dreptul intern, desemnând în jurisprudenta C.E.J. (hotarârea Haar Petroleum, C-90/94, Weigel, C-387/01), un sistem general de taxe interne aplicabil în mod sistematic diferitelor categorii de produse, cu ajutorul unor criterii obiective, indiferent de originea produselor.

Este evident ca taxa speciala ce s-a platit cu ocazia primei înmatriculari în România în temeiul art. 214 1 Cod fiscal se circumscrie acestor definitii.

Se recunoaste în mod constant în jurisprudenta comunitara libertatea statelor membre de a stabili un sistem de taxare diferentiata pentru anumite produse, chiar similare în sensul art. 90 alin.1 TCE, în functie de criterii obiective. Asemenea diferentieri nu sunt însa compatibile cu dreptul comunitar decât daca urmaresc obiective compatibile cu exigentele tratatului si ale dreptului derivat si daca evita orice forma de discriminare, directa sau indirecta, în privinta importurilor provenind din state membre, sau de protectie în favoarea produselor nationale concurente (hot. Outokumpu, C-213/96, hot. Nadasdi si Nemeth C-290/05).

Un sistem de impozite este compatibil cu art. 90 TCE daca este conceput de maniera a exclude în orice ipoteza ca produsele importate sa fie taxate la un nivel superior fata de produsele nationale si daca nu are, în nici-o situatie, efecte discriminatorii (hot.Comisia/Luxemburg, C-152/89, Comisia/Grecia, C-375/1995).

Asadar, este incidenta încalcarea art. 90 alin.1 TCE atunci când impozitul aplicat produsului importat si cel aplicat produsului national similar sunt calculate în mod diferit, ducând, chiar daca numai în anumite cazuri, la o impozitare superioara a produsului importat.

În cauza de fata, rezulta, din interpretarea art.2142 din Codul fiscal, ca taxa speciala se aplica în cazul autoturismelor noi, autohtone si importate, precum si autoturismelor second-hand importate, fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele second-hand înmatriculate deja în România.

Se realizeaza astfel, în mod indirect, o discriminare între autoturismele second-hand importate din statele comunitare si cele deja înmatriculate în România, împrejurare fata de care instanta apreciaza ca exista incompatibilitate între normele interne incidente în speta si dispozitiile art.90 TCE.

Or, în aceasta situatie este aplicabil principiul suprematiei dreptului comunitar enuntat de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene în Cauza Costa/Enel, C-6/64 si confirmat în mod constant în jurisprudenta ulterioara a instantei comunitare.

Astfel, s-a aratat în hotarârea data în Cauza Simmenthal, C-106/77, ca dreptul comunitar constituind parte integranta, cu rang de prioritate, din ordinea juridica-aplicabila pe teritoriul statelor membre, judecatorul national este tinut sa aplice în limitele competentei sale dispozitiile dreptului comunitar, lasând, în caz de nevoie, neaplicata, prin propria sa autoritate, orice dispozitie contrara din legislatia nationala, chiar posterioara, fara a fi necesara sa ceara sau sa astepte eliminarea în prealabil a acesteia pe cale legislativa sau prin oricare alt procedeu constitutional.

Principiul suprematiei dreptului comunitar îsi gaseste consacrarea la nivel constitutional, în dispozitiile art. 148 alin. 2, conform carora: „Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”, în alin. 4 din acelasi act stipulându-se ca „Parlamentul, Presedintele României, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la îndeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2)”.

Fata de aceste considerente, instanta apreciaza ca cererea reclamantei de restituire a contravalorii taxei speciale de prima înmatriculare este întemeiata, fiind perceputa cu încalcarea dispozitiilor art. 90 alin.1 din TCE, motiv pentru care o va admite, în sensul obligarii pârâtelor la plata catre reclamanta a sumei totale de 5.290 lei reprezentând taxa speciala de prima înmatriculare.

Având în vedere principiul repararii integrale a prejudiciului, consacrat de art. 1084 Cod civil, instanta va obliga pârâtele sa îi plateasca reclamantei beneficiul nerealizat, constând în dobânda legala aferenta sumei achitate cu titlu de taxa speciala de prima înmatriculare, calculata potrivit dispozitiilor art. 3 alin. 3 din OG nr. 9/2000, de la data platii pâna la data restituirii.

În temeiul art.274 Cod procedura civila vor fi obligate pârâtele, care au cazut în pretentii, la plata sumei de 42 lei cheltuieli de judecata, reprezentând taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.

Etichete: