Top

Acţiune în simulaţie. Rejudecare. Excepţia autorităţii de lucru judecat

Sentinţa civilă nr. 892/26.06.2009 – în materie civilă

Acţiune în simulaţie. Rejudecare. Excepţia autorităţii de lucru judecat

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bicaz la data de 14.02.2007 sub nr.

221/188/2007, reclamantul TN a chemat în judecată pe pârâţii CG, CA şi MD , solicitând acestei instanţe ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate caracterul simulat al actului de adjudecare încheiat de Biroul Executorului Judecătoresc BI la data de 20.01.2003 în dosarele de executare silită nr.85/2002 şi nr.99/2002 în sensul că adevăratul cumpărător ar fi fost pârâtul MD şi nu adjudecatarul CG şi, pe cale de consecinţă, să constate nulitatea procesului verbal de licitaţie publică din acea dată întrucât imobilul adjudecat era bun litigios, motivând, sprijinit pe o succesiune de conivenţe, că, spre a eluda incapacitatea specială de cumpărare instituită prin art.1309 C.civ. ultimul pârât ar fi adjudecat prin interpusul pârât CG imobilul urmărit (care imobil avea caracterul de bun litigios întrucât făcea obiectul unei contestaţii la executare).

Judecătoria Bicaz, prin sentinţa civilă nr.1256/26.09.200, dezlegând pricina, a admis excepţia formulată de pârâtul MD şi, deci, a respins acţiunea reclamantului ca lipsită de interes.

Tribunalul Neamţ, prin decizia civilă 1042/RC/15.10.2008, admiţând recursul reclamantului, a casat în parte sentinţa 1256/2007, evocată, cu trimitere spre rejudecare în fond şi cu dispoziţia ca instanţa fondului să aprecieze şi asupra excepţiei autorităţii de lucru judecat, invocată în recurs, prin întâmpinare, de intimatul – pârât MD.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr.2461/188/2008.

În şedinţa publică din 01.04.2009 pârâtul MD a reiterat în scris excepţia autorităţii de lucru judecat a sent. civ. 1246/26.09.2007 a Judecătoriei Bicaz (devenită irevocabilă), anexând în dovedire înscrisuri. În motivarea acestei excepţii, se învederează că în dosarul 2246/RE/2006, având ca obiect contestaţie la executare, – în care s-a pronunţat sentinţa în analiză – reclamantul a invocat aceleaşi motive şi aceleaşi argumente ca şi în acţiunea pendente.

Analizând actele şi lucrările dosarului,instanţa reţine:

Examinând întâi, potrivit art. 137 alin 1 C.proc.civ, excepţia invocată, se constată că temeiurile de drept ale excepţiei autorităţii de lucru judecat – excepţie absolută, de fond şi peremptorie – sunt dispoziţiile art.1201 C.civ. (potrivit căruia “există lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate.”) şi ale art. 166 C.proc. civ. (conform căruia,, excepţia puterii de lucru judecat se poate ridica, de părţi sau de judecător, chiar înaintea instanţelor de recurs”.)

În fapt, prin cererea înregistrată pe rolul acestei Judecătorii la data de 4.03.2003 reclamantul a formulat contestaţie la executare silită pornită în dosarul 85/2002 şi în dosarul nr.99/2002 ale BEJ BI şi a solicitat instanţei, în baza art.1309 C.civ., art. 400 ind.1 şi 523 C.proc.civ. să dispună suspendarea executării şi să desfiinţeze formele de executare.

Prin sent.civ.338/2003, instanţa a admis excepţia tardivităţii formulării contestaţiei şi a respins contestaţia, dispunând sistarea efectelor sent. civ. nr.161/2003.

Reclamantul – contestator a formulat recurs împotriva sentinţei, calificat drept apel de către Tribunalul Neamţ şi respins ca nefondat prin dec.civ.745/AC/2003, împotriva căreia a formulat recurs TN, cale de atac admisă de Curtea de Apel Bacău, care, prin dec. civ. 579/RC/2005, a casat decizia dată de tribunal şi a trimis spre rejudecarea apelului.

Prin dec. 31/AC/2006 – dată în rejudecare – a fost admis apelul reclamantului, desfiinţată sentinţa apelată şi trimisă cauza spre rejudecare primei instanţe.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Bicaz sub nr.2246/RE/2006.

La termenul din data de 14.02.2007, reclamantul – contestator, prin apărător, a precizat verbal că îşi precizează pct.4 al contestaţiei în sensul că invocă simulaţia actului de adjudecare şi constatarea nulităţii procesului verbal de licitaţie.

În ziua de 16.02.2007 reclamantul – contestator a depus o precizare a contestaţiei în sensul că a solicitat instanţei ca în contradictoriu cu pârâţii din dosarul pendente, să constate caracterul simulat al actului de adjudecare încheiat la data de 20.01.2003 şi să constate nulitatea procesului verbal de licitaţie şi a actului de adjudecare.

În motivarea precizării, a arătat că adevăratul adjudecatar al bunurilor imobile vândute a fost MD şi că intimatul CG a fost doar o persoană interpusă, în scopul eludării dispoziţiilor art.1309 C.civ. Acest fapt – a susţinut reclamantul intimat – este dovedit prin aceea că MD s-a abţinut la data de 24.12.2002 în dos.2072/2002 având ca obiect contestaţia la executare, că la data de 20.01.2003,ora 9, când s-a prezentat la Biroul executorului judecătoresc BI a constatat că erau întocmite liste de licitaţie şi procesul verbal iar MD era declarat adjudecatar, deşi licitaţia trebuia să aibă loc la ora 11. A adus la cunoştinţa preşedintelui instanţei aceste nereguli iar adjudecatar a fost declarat CG, deşi în fapt, adevăratul adjudecatar era MD. Ulterior, cei doi au fost văzuţi la locul imobilului de mai mulţi martori.

La termenul de judecată din ziua de 26.09.2007, instanţa a constatat că MD are calitatea de intimat, iar cererea lui TN (reclamant-contestator) a fost recalificată ca fiind o precizare a contestaţiei în sensul art.132C.proc.civ.

Motivându-şi soluţia de respingere – prin sent. civ.1246/2007, analizată acum în

perspectiva rezolvării excepţiei autorităţii de lucru judecat, invocate – Judecătoria a reţinut că, în ce priveşte ultimul motiv al contestaţie invocat şi precizat, respectiv că desfăşurarea licitaţiei şi actul de adjudecare ar fi nule pentru că adevăratul cumpărător ar fi intimatul MD, care ar fi încheiat cu intimatul CG un contract de simulaţie prin interpunere de persoană, în scopul eludării incapacităţii speciale de folosinţă instituită de art.1309 Cod civil, instanţa constată că nu a fost dovedită simulaţia respectivă prin probele administrate în cauză.”

Cum prin decizia civilă nr. 339/AC/2008 Tribunalul Neamţ a respins ca nefondat apelul contestatorului TN, iar prin recursul declarat de acelaşi contestator nu a mai fost invocate motivele vizând caracterul simulat al licitaţiei şi nulitatea procesului verbal de adjudecare, sentinţa 1246/2007 a devenit – sub aspectul acestor 2 motive – irevocabilă intrând în puterea de lucru judecat.

Pentru admisibilitatea excepţiei autorităţii lucrului judecat în materie civilă este obligatorie – conform dispoziţiilor art. 1201C.civ.invocat mai înainte – existenţa unei triple identităţi între pricina dezlegată şi pricina în curs de dezlegare, şi anume identitate de părţi, de obiect şi de cauză.

Cercetând, în speţă, condiţiile de primire a excepţiei de faţă – tripla identitate de elemente învederată – raportată la cele 2 cauze în analiză, se constată întemeiată excepţia invocată, urmând a fi admisă şi, pe cale de consecinţă, prezenta acţiune în declararea simulaţiei va fi respinsă pentru autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr.1246/2007 a Judecătoriei Bicaz, pentru bunul motiv că există realmente între dosarul pendente şi dosarul 2246/RE/2006 în care s-a dat hotărârea 1246/2007 tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.

Reţine instanţa că atât în doctrina juridică cât şi în jurisprudenţa, interne şi relevante, se recunoaşte autoritate de lucru judecat şi considerentelor unei hotărâri judecătoreşti în măsura în care ele explică dispozitivul hotărârii şi se reflectă în acesta.

Mai mult decât atât, în cauza Czaran şi Grofcsik c.României (hot. din 2.06.2009) s-a statuat cu putere dispozitivă că dreptul reclamanţilor, deşi nu fusese recunoscut prin dispozitivul unei hotărâri judecătoreşti, a fost confirmat în motivările hotărârilor prin care li se respinseseră acţiunile. În motivare se reţinuse că terenurile au fost preluate de stat fără titlu valabil.

Etichete: