Partaj succesoral. Stabilire activ şi pasiv succesoral.
Prin cerere reclamanta PI a chemat în judecată pe pârâta CF , solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună partajarea succesiunii defunctului CV.
În motivarea cererii se arată că moştenitorii defunctului sunt reclamanta , în calitate de fiică , şi pârâta în calitate de soţie supravieţuitoare , cu cotele părţi de 3/4 şi respectiv 1/4 din succesiune.
Masa succesorală se compune din :
-cota de 1/2 din apartamentul situat în mun.Paşcani , str.Eugen Stamate , compus din 3 camere , dependinţe , în suprafaţă utilă de 60,30 mp., împreună cu dreptul de folosinţă a suprafeţei de 20,22 mp teren aferent locuinţei ;
-cota de 1/2 din garajul situat în str. Camil Petrescu, pe terenul proprietatea Primăriei Paşcani ;
-cota de 1/2 din autoturismul marca Dacia 1310, bunurile fiind dobândite de către defunct în timpul căsătoriei cu pârâta .
Afirmă reclamanta că nu a inclus în masa dedusă împărţelii şi capitalul social deţinut de către defunct la SC V SRL Paşcani , în considerarea faptului că pârâta a suportat cheltuielile de înmormântare .
Mai precizează reclamanta că moştenirea a fost dezbătută pe cale notarială, fiind eliberat certificatul de moştenitor nr.307/24.11.2004, însă încercarea părţilor de împărţeală amiabilă nu a putut fi finalizată.
Solicită reclamanta ca ieşirea din indiviziune să se realizeze prin atribuirea bunurilor către pârâtă , cu plata unei sulte către reclamantă.
Prin întâmpinare pârâta recunoaşte cotele, apartamentul şi garajul. În privinţa autoturismului , afirmă că acesta face parte din capitalul social al SC V SRL Paşcani şi că 1 din acest capital social face parte de asemenea din masa succesorală.
Prin cererea reconvenţională pârâta-reclamantă CF a solicitat :
-completarea masei succesorale cu cota parte de 1 din capitalul social al SC V SRL Paşcani.
-constatarea pasivului succesoral în valoare de 75.000.000 lei ROL reprezentând cheltuieli de înmormântare şi praznice tradiţionale şi obligarea reclamantei-pârâte să contribuie la acoperirea lui , în limita cotei sale părţi de proprietate.
În motivarea cererii reconvenţionale , pârâta-reclamantă arată că împreună cu defunctul soţ a înfiinţat SC V SRL , fiecare deţinând câte 10 părţi sociale ; deşi societatea nu mai funcţionează în prezent , totuşi se impune ca în masa succesorală să fie inclusă şi cota de 1 din capitalul social.
În privinţa pasivului succesoral , pârâta-reclamantă afirmă că a suportat singură toate cheltuielile ocazionate de deces , după cum tot singură a suportat şi cheltuielile de îngrijire specială de care a beneficiat soţul grav bolnav , pe o perioadă mare de timp dinaintea decesului.
Obiectul cererii reconvenţionale a fost completat de către pârâta-reclamantă care prin cererea depusă la termenul din 19.12.2006 a solicitat să se constate şi datoriile succesiunii în sumă totală de 7996,55 RON ce reprezintă :
-4346,7 RON pierderi societate , conform raportului de gestiune la finele anului 2003.
-3253 RON cheltuieli reparaţii autoturism IS-50-SCV.
-385,85 RON cheltuieli asigurare autoturism.
-11 RON taxe administraţia financiară .
Reclamanta-pârâtă s-a opus cererii completatoare , invocând excepţia inadmisibilităţii întrucât se tinde la dizolvarea şi lichidarea societăţii comerciale ceea ce nu se poate realiza într-un proces de partaj. Pe fond reclamanta-pârâtă contestă existenţa datoriilor succesiunii , indicate în cererea completatoare (…).
Coroborând susţinerile părţilor cu probatoriul administrat în cauză , prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa apreciază neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii pe care o va respinge , iar pe fond apreciază întemeiată în parte atât acţiunea principală cât şi cererea reconvenţională pe care le va admite ca atare în parte , din considerentele ce succed :
Părţile din proces sunt moştenitoarele legale ale de cujusului CV, decedat la data de 17.11.2003 , cu ultim domiciliu în mun. Paşcani , PI fiind fiica defunctului , dintr-o căsătorie anterioară , iar CF fiind soţia supravieţuitoare a acestuia . Cotele-părţi indivize în care succesoarele culeg moştenirea şi care nu sunt contestate în proces sunt cele prevăzute de art. 669 C.civ., şi art.1 lit. a din Legea nr. 319/1944 privind dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor , respectiv 3/4 pentru fiică şi 1/4 pentru soţia supravieţuitoare
Compunerea masei succesorale este contestată în proces , atât sub aspectul activului succesoral cât şi al pasivului succesoral .
I. Sub primul aspect analizat , instanţa observă că prin certificatul de moştenitor nr.307/24.11.2004 eliberat de BNP, s-a constatat că masa succesorală se compune din cota indiviză de 1/2 din : capitalul social deţinut la SC V SRL , autoturismul Dacia 1310, apartamentul şi garajul , situate în mun. Paşcani.
Includerea în masa de împărţit a cotei indivize de 1/2 din apartament şi din garaj este pe deplin recunoscută de către ambele părţi în proces. Dobândirea acelor imobile s-a realizat în timpul căsătoriei soţilor C prin cumpărare , în baza contractelor de vânzare-cumpărare nr. 1010/15.04.1992 şi respectiv nr.9010/30.08.1994.
Valoarea de circulaţie a acestor bunuri imobile a fost stabilită pe bază de expertiză tehnică , însuşită fără obiecţiuni de către ambele părţi. Expertul tehnic constructor BI a evaluat apartamentul la suma de 102.234 RON , iar garajul la suma de 7.173 RON şi a concluzionat că imobilul de locuit nu este comod partajabil în natură. În atari împrejurări , valoarea cotei de 1 din cele două imobile ce sunt incluse în masa de împărţit este cea de 54.703,5 RON .
În ceea ce priveşte solicitarea din cererea reconvenţională de a se include în masa de împărţit cota indiviză de 1/2 din capitalul social al SC V SRL, instanţa observă că reclamanta-pârâtă recunoaşte pe deplin bunul şi este de acord cu partajarea celor 10 părţi sociale deţinute de către defunct ( nota de concluzii scrise ).
Din actele constitutive ale societăţii instanţa reţine că SC V SRL Paşcani a fost înfiinţată de către soţii asociaţi CV si CM în anul 1993, pe durată nedeterminată , iar capitalul social a fost divizat în 20 de părţi sociale cu o valoare nominală de câte 10 RON , fiecărui asociat fiindu-i repartizate câte 10 părţi sociale.
Transmiterea părţilor sociale pe cale succesorală este supusă dispoziţiilor generale ale Codului civil potrivit cu care drepturile succesorale se transmit ope legis moştenitorilor la data deschiderii succesiunii , adică la data decesului de cujusului.
Distinct de transmiterea părţilor sociale , disp.art. 202 alin.3 din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale , modificată , reglementează situaţia continuării sau necontinuării societăţii cu moştenitorii asociatului decedat , în considerarea caracterului intuitu personae al societăţii cu răspundere limitată , o atare continuare fiind permisă atât în cazul când ea este stipulată expres în actul constitutiv , cât şi atunci când nu este interzisă în mod expres , după cum rezultă din interpretarea sistematică şi tehnologică a textului art.202.
În speţa dedusă judecăţii , existenţa în patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii a celor 10 părţi sociale deţinute la SC V SRL este necontestată şi pe deplin probată astfel încât includerea în activul succesoral a cotei de 1 din capitalul social este neîndoielnic întemeiată , cum de altfel apare menţionat şi în certificatul de moştenitor.
Privitor însă la solicitarea de includere în masa de împărţit a cotei indivize de 1/2 din autoturismul Dacia 1310 (solicitare formulată prin cererea principală de partaj , la care pârâta-reclamantă se opune ) , instanţa constată că acest bun nu face parte din masa succesorală , cu argumentele de mai jos :
Fără a nega caracterul convenţional şi forţa probantă a certificatului de moştenitor nr.307/2004 ce constată ca făcând parte din masă acest bun mobil , instanţa observă că în certificatul de înmatriculare al autoturismului ( fila 17 vol.I ) , la rubrica deţinător , este menţionată SC V SRL Paşcani , iar în cuprinsul certificatului fiscal emis de Primăria mun. Paşcani –Serv.Finanţe Publice Locale se atestă că SC V SRL figurează înscrisă în evidenţele fiscale cu acest autoturism.
De altfel , este relevant însuşi conţinutul încheierii finale a procedurii notariale din data de 24.11.2005 ( primul şi unicul termen acordat în dosarul notarial ) , unde s-a menţionat că autoturismul este proprietatea SC V SRL Paşcani.
În baza acestor înscrisuri care probează în mod cert că autoturismul face parte din patrimoniul social al SC V SRL Paşcani , iar nu din patrimoniul succesoral , concluzia legală este aceea de neincludere în masa de împărţit.
Instanţa are în vedere în acest sens caracterul autonom indiscutabil al patrimoniului social al SC Volanul SRL în raport cu patrimoniile proprii ale celor doi asociaţi , care au constituit societatea , şi implicit în raport cu patrimoniul succesoral lăsat de către defunctul CV.
Autoturismul face parte aşadar din patrimoniul societăţii ( mai exact din activul social ) care este distinct de patrimoniul defunctului. Acest bun dobândit ulterior constituirii societăţii nu face parte însă din capitalul social ( după cum afirmă pârâta-reclamantă ) nefiind adus ca aport la constituirea lui. Bunurile dobândite în cursul desfăşurării activităţii comerciale ( de genul celui sus-menţionat ) , drepturile asupra bunurilor aduse ca aport la capitalul social şi beneficiile nedistribuite fac într-adevăr parte din activul social şi implicit din patrimoniul social , însă constituie elemente distincte ale acestuia , ce nu pot fi confundate.
Concluzionând asupra activului succesoral rămas de pe urma defunctului CV , instanţa constată pe baza probelor analizate mai sus şi a prevederilor legale incidente , că el se compune din cota indiviză de 1 din apartament , din garaj şi din capitalul social al SC V SRL divizat în cele 20 de părţi sociale.
În lipsa unui raport de expertiză tehnică-contabilă care să stabilească valoarea de circulaţie a părţilor sociale , instanţa va asigura respectarea principiului egalităţii împărţelii , aplicând prin analogie norma juridică înscrisă în art.202 alin.3 din Legea 31/1990 , modificată , referitoare la calcularea contravalorii părţilor sociale „conform ultimului bilanţ contabil aprobat”.
II. Sub aspectul pasivului succesoral pretins prin cererea reconvenţională , cu completarea ulterioară , instanţa are în vedere că :
Sunt indiscutabil incluse în această categorie cheltuielile ocazionate de înmormântarea defunctului şi praznicile tradiţionale . Suportarea acestor cheltuieli doar de către soţia supravieţuitoare reprezintă un fapt recunoscut chiar de către reclamanta-pârâtă care în cuprinsul cererii introductive afirmă că nu înţelege să ceară partajarea capitalului social deţinut la SC V SRL , în considerarea împrejurării că „pârâta soţie supravieţuitoare a suportat cheltuielile de înmormântare”.
Distinct de această recunoaştere , declaraţiile martorilor SV şi EC şi înscrisurile depuse demonstrează fără echivoc faptul că soţia supravieţuitoare a suportat din surse proprii toate cheltuielile de înmormântare şi praznice tradiţionale , în cuantumul pretins , de 7500 RON.
În acest sens instanţa are în vedere că fiica defunctului a revenit în ţară doar în perioada decesului şi a înmormântării părintelui , locuind în străinătate în timpul organizării tuturor praznicelor tradiţionale.
Câtimea şi modul de finanţare al acestor cheltuieli sunt dovedite cu mijloace de probă directe şi nemijlocite. Martorele audiate ( colegă de serviciu şi fină de cununie ) au asistat nemijlocit şi ajutat-o pe pârâta-reclamantă să cumpere bunurile necesare ( punţi , pomeni , sicriu , produse alimentare etc. ) şi să plătească serviciile aferente ( servicii religioase , sericii restaurant etc.). Afirmă martorele că familia C avea o poziţie socio-profesională bine definită în comunitatea locală ( defunctul fiind inginer şi decedând la o vârstă de doar 54 ani , iar soţia supravieţuitoare fiind medic ), astfel că ceremonia de înmormântare „a fost una cu fast”. Praznicul de înmormântare s-a organizat la restaurantul „Central” din mun. Paşcani , participând un număr de circa 100 de persoane. La acelaşi local public s-au organizat şi praznicele de 40 de zile , de 6 luni şi de 1 an , numărul participanţilor fiind de asemenea foarte mare , după cum relatează martorele care au luat parte la aceste evenimente.
Relatările directe şi nemijlocite ale martorelor sunt în concordanţă deplină cu înscrisurile sus-amintite, înscrisuri care ele însele probează suma totală de 2551 RON , reprezentând costul doar a unei părţi din bunuri ( punţi , pomeni ) şi din meniul de la restaurant pentru praznicul din ziua înmormântării.
Nu este justificată apărarea reclamantei-pârâte potrivit căreia ar trebui să fie reţinută doar suma de 2517 RON , atât cât rezultă din înscrisuri , pe motiv că restul cheltuielilor s-ar fi acoperit din vânzarea unor bunuri ale societăţii şi din veniturile realizate de către defunct înaintea morţii sale prin activitatea comercială profitabilă pe care o desfăşura .
Instanţa are în vedere că în raportul de gestiune pentru anul 2003 al activităţii societăţii comerciale este înregistrată o pierdere de 43.467 mii lei , menţionându-se că şi în anii precedenţi s-a înregistrat aceeaşi tendinţă. Înstrăinarea unor bunuri ale societăţii s-a realizat în anul 2000, cu mult timp înaintea morţii , excepţie făcând doar un autoturism Dacia 1310 înstrăinat cu două luni înaintea decesului , cu suma de 30 milioane ROL. Nu s-a făcut însă în proces dovada directă a modului de întrebuinţare a acestor bani ; există dimpotrivă dovezi indirecte în legătură cu cheltuirea acestor bani , respectiv numeroase acte medicale , reţete medicamente etc., depuse de către pârâta-reclamantă care demonstrează că în perioada 2001-2003 , defunctul , care suferea de o gravă boală cronică , a beneficiat de îngrijiri şi tratamente medicale speciale , ale căror costuri au fost doar în parte compensate sau gratuite.
Concluzionând asupra pasivului succesoral constatat a fi compus din cheltuielile de înmormântare şi praznice tradiţionale în sumă de 7500 RON , instanţa are în vedere că acesta se transmite succesorilor divizat , potrivit disp. art.1060 C.civ., în proporţie cu partea ereditară a fiecăruia , astfel că fiica defunctului este ţinută să contribuie la acoperirea lui , prin plata către soţia supravieţuitoare a sumei de bani corespunzătoare cotei sale părţi de 3 din moştenire.
Cât priveşte cererea completatoare de partajare a datoriilor succesiunii având ca obiect pierderi societate precum şi reparaţii , asigurare şi taxe aferente autoturismului sus-menţionat , instanţa o apreciază vădit netemeinică , întrucât , pe de o parte , autoturismul face parte din patrimoniul societăţii iar cheltuielile legate de întreţinerea , întrebuinţarea şi funcţionalitatea lui nu privesc patrimoniul succesoral ( din raţiunile ce au fost deja expuse ) , iar , pe de altă parte , pot fi partajate , urmând regimul juridic al fructelor civile produse de bunurile comune , doar dividendele încasate , iar nu pierderile societăţii , ceea ce nu face însă obiectul procesului de faţă.
Raportat împrejurărilor reţinute şi dip.art.728 C.civ., potrivit cărora nimeni nu poate fi obligat să rămână în stare de indiviziune , un coerede putând cere oricând împărţeala , instanţa apreciază întemeiate în parte atât acţiunea principală cât şi cererea reconvenţională pe care le va admite ca atare în parte , constatând compunerea masei succesorale , calitatea de succesori şi cotele părţi indivize , după specificaţiile făcute mai sus.
Ieşirea din indiviziune urmează a fi dispusă în modalitatea atribuirii în natură a tuturor bunurilor către soţia supravieţuitoare , cu obligarea acesteia la plata contravalorii cotei părţi de proprietate a fiicei defunctului , ţinând seama de acordul expres al părţilor în privinţa acestei modalităţi de partaj , de faptul că apartamentul nu este comod partajabil în natură şi de modul în care au fost şi sunt în prezent folosite bunurile , în temeiul disp. art.67310 alin.4 C.pr.civ., art. 742 C.civ.
Reclamanta-pârâtă va fi obligată să contribuie la acoperirea pasivului succesoral , proporţional cu partea sa ereditară (…).
Tags: Partaj succesoral